Bine ați venit la  ECONOMISTUL!
Săptămânalul comunității economico-financiare din România

Revista Economistul te ține la curent cu ultimele știri, informații, articole și analize din domeniile economic, financiar, academic național și internațional.

cultură
și civilizație economică abonamente
Fii alături de noi în mediul social online și devino fanul nostru pe rețelele de socializare!

Economistul.ro folosește cookie-uri
Cookie-urile sunt fișiere text stocate pe calculatorul dvs. pentru a face experiența navigării pe site mai eficientă și mai plăcută.
Prin continuarea navigării, confirmați că sunteți de acord cu folosirea cookie-urilor - află mai multe despre cookie-uri
Mergi sus
editorial Omul Davosian. Această alăturare de cuvinte nu exprimă un concept antropologic consacrat, ci e o explorare. Vorbim nu despre o verigă lipsă a vreunui trecut „de dinainte de istorie”, ci mai curând despre o relicvă a viitorului. Acest Om se legitimează, într-un acces de antropologie ad hoc, drept rezident într-o suită de lumi concentrice: lumea celor care frecventează ambientul gânditor-strategic și plenipotent al Forumului Economic Mondial, apoi lumea celor preocupați de rosturile și resorturile lumii, inclusiv cei situați la o distanță mai mare decât cei minimum 25.000 de USD drept „taxă de socializare” în cinstitul conclav, apoi lumea întreagă care se naște în mod continuu din jocul de reprezentări al celor care fac lumea să se învârtă în jurul axelor lor proprii. citește mai mult
Citește online varianta digitală
ECONOMISTUL nr. 2, 2016
Economistul 2, 31 ianuarie 2016
Evenimente ASPES
Social media
Alpha Bank
Alpha IMMpremier
Alpha IMMpremier
Alpha IMM Import-Export
Alpha IMM Import-Export
COPERTA PRINT
Coperta ediției print - nr. 16-17/2016
Curs valutar
Parteneri editoriali
CECCAR
ASEAFER
ROMSILVA
CAFR
BNR
ANAF
Curtea de Conturi
InterAgro
Catena
Institutul Cultural Român
FNGCIMM
FRC
FRGC
Ministerul Economiei
SIF Banat-Crișana
Alpha Bank
AOAR
Asociația Oamenilor de Afaceri „PRO INVEST”
Dignitas
Parteneri Media
money
ceccar
audit
Practici de audit
AIESEC
energy
EOL
Amfiteatru Economic
Œconomica
Parteneri Junior
AIESEC
ASER
Hyperion
ISMB
Parteneri distributie
ManPres
TotalPost
ECONOMISTUL Business

Mineritul românesc
Conștiința de sine a profesionistului

Când autorul unei opere științifice afirmă că lucrarea sa este „un strigăt patetic” – așa cum a sintetizat pentru coperta a IV-a dr. ing. Nicolae Bud considerațiile pe care le expune în carte – se dezvăluie un motiv suficient de puternic pentru o lectură nu neapărat de specialitate, ci și pentru una care dă expresie, nu mă feresc să spun, unui act clar de militantism. Nu unul oarecare, de regulă mimetic, ci unul izvorât din cunoaștere și din crez, din credință, deoarece titlul ne pune în temă într-o manieră lipsită de echivoc: „La hotarul dintre milenii, mineritul, încotro?”.

Piața muncii
Managerii români cred că vor face mai multe angajări, deși perspectivele globale sunt sumbre

Jumătate din directorii de companii din România „sunt foarte încrezători în creșterea veniturilor pentru companiile lor pe parcursul următoarelor 12 luni”, conform rezultatelor sondajului anual al PricewaterhouseCoopers (PwC), intitulat Global CEO Survey 2016. Ca urmare, 56% dintre directorii executivi locali și-au exprimat intenția de a crește efectivul de personal în următoarele 12 luni, în timp ce numai 18% intenționează să facă reduceri de personal în cursul acestui an.

Perspectiva prosperității populației rurale
Șansele reluării microfinanțării în condițiile riscurilor de sărăcie

Uniunea Europeană, prin Strategia Europa 2020, a plasat lupta împotriva sărăciei în centrul obiectivelor sale pentru locuri de muncă și creștere economică, fixând ca ținte creșterea ratei de ocupare a populației cu vârsta între 20 și 64 de ani la 75% și reducerea numărului de persoane aflate în risc de sărăcie sau excluziune socială1 cu cel puțin 20 de milioane până în anul 2020.

Turism
Cine ar trebui să exploreze? Absența sondajelor de pe piața turismului

Cea mai extinsă industrie din lume, turismul, cu circa un miliard de salariați, își întemeiază existența și prosperitatea pe cererile și satisfacțiile celor care apelează la serviciile ei. Asta înseamnă că ea însăși, prin managerii ei, este obligată să cunoască permanent în amănunt cererile și satisfacțiile turiștilor. Este o poziție extrem de complicată, care presupune o permanentă strategie pentru cunoașterea mulțumirilor și nemulțumirilor beneficiarilor.

Finanțe personale
Variante de portofolii de vreme rea pe piață

Patru manageri de investiții și un broker spun că pierderile bursiere din primele trei săptămâni ale anului nu ar fi decât corecții. E drept corecții foarte severe la excesele anterioare. Companiile listate la Bursa de Valori București (BVB) au pierdut nu mai puțin de 13 miliarde de lei din valoarea lor de piață (capitalizare) în primele trei săptămâni ale acestui an.


ECONOMISTUL Macroeconomie

Davos 2016
În fundalul celei de-A Patra Revoluții Industriale. Etnogeneză la Davos

Forumul Economic Mondial de la Davos, înființat în anul 1971, este emblematic pentru epoca noastră prin felul în care, spre deosebire de mai vechiul Grup Bilderberg, curtează notorietatea inclusiv printr-o transparență calculată cu privire la puterea celor care vin și subiectele de maximă importanță globală (printre unele diversiuni triviale) care se discută.

Davos 2016
A Patra Revoluție Tehnologică: de la predicții la realitate

Atacuri teroriste, haos geopolitic, burse volatile, doar aceste trei indicii sunt de ajuns ca să putem spune că 2016 nu a început tocmai lin. Cum va fi oare restul anului? Prezicerea este extrem de dificilă și, cu toate astea, la Forumul Economic Mondial de la Davos câțiva îndrăzneți au încercat să creioneze viitorul.

Davos 2016
Davos nu este viral

Forumul de la Davos 2016 nu a devenit viral pe rețelele de socializare și nici nu a depășit caracterul unei obișnuite știri de presă în mass-media românești. Dezinteresul evident cu care este tratat în România ar putea fi explicat printr-o anumită uzură imagologică normală a Forumului după o perioadă relativ îndelungată de funcționare, ca și printr-o la fel de relativă inconsecvență în menținerea exigenței față de importanța și atractivitatea temelor puse în discuție.

Dosar 2016
Reflecții asupra lumii noastre sociale

Dinamica socială este, evident, un rezultat comun al proiectului intelectual, pe de o parte, și al interacțiunii sociale nedeliberate (necesare) între indivizi, grupuri, valori și culturi, pe de altă parte. Pe măsură ce societatea a devenit mai structurată instituțional, ponderea laturii proiective, deliberative în inițierea și menținerea dinamicii sociale a crescut.

Davos 2016
Davos 46

În 1971, Klaus Schwab, profesor la Universitatea din Geneva, a avut ideea de a invita în mica stațiune de ski Davos din Elveția câteva sute de lideri din lumea europeană a afacerilor pentru discuții privitoare la practicile de management. Încurajat de succesul deosebit al acestei întâlniri pe care a prezidat-o, profesorul Schwab a decis să înființeze Forumul European de Management, un cadru de discuții permanent care inițial urmărea să faciliteze adoptarea de către firmele europene a unora din practicile de management din Statele Unite, considerate mai avansate.

Davos 2016
Riscurile economiei mondiale și perspectiva lumii în dezbaterea „Clubului” de la Davos

Încă din 1987, Forumul Economic Mondial reunește diverși protagoniști ai scenei economice, fiecare reprezentând interese private sau publice, civile, politice sau intelectuale, naționale, regionale sau supranaționale. Tendințele economice și tehnologice, strategiile geopolitice, problemele de mediu, precum și cele de ordin social sunt analizate individual și sistemic, scopul final fiind acela de a identifica riscurile majore germinate în mocnitele războaie economice, politice, religioase, sociale etc., dar și de a găsi soluții pentru a minimiza efectele lor asupra omenirii și economiilor statelor lumii.

Davos 2016
La câte revoluții ne putem permite să rămânem doar spectatori?

Problemele devenite globale trebuie dezbătute în forumuri tot mai reprezentative chiar dacă, la multe dintre acestea, soluțiile cele mai bune nu se dovedesc a fi tot cele globale. Și de această dată, ar trebui ca și decidenții noștri în materie de politici publice să fie foarte atenți la scenografia spectacolului de la Davos cu participarea cvasitotalității celor care fac lucrurile să se întâmple, a celor care își deplasează organizațiile pe care le conduc sau de care răspund dinspre locul unde se află către locul unde ar trebui să se afle.

Davos 2016
Forumul de la Davos nu a avut loc

Autoritățile române nu au avut participări semnificative, în ultimii ani, la ediții ale Forumului Economic Mondial din Elveția, cunoscut și sub numele de Forumul de la Davos. Dacă facem puțină istorie recentă, un prim-ministru al României a fost prezent, pentru prima dată, la un eveniment similar, organizat tot în Elveția, și anume Forumul Crans Montana.

Davos 2016
WEF 2016 și lumea ideilor economice

La începutul fiecărui an, sub bagheta lui Klaus Schwab, Davos îi adună pe pretinșii grei din economia mondială; anul acesta, spre a trasa liniile de forță ale celei de-A Patra Revoluții Industriale, o revoluție care, ni se lămurește, nu este, de facto, una industrială, ci una a inteligenței umane, pentru tot ceea ce înseamnă organica vieții – biologice, sociale, economice, politice etc.

Davos 2016
Cu ce s-a ales România din întâlnirea de la Davos?

A sosit timpul ca România, cu a sa economie mică – de doar 0,32% din PIB-ul economiei mondiale – și atât de pasivă în caruselul global al intereselor economice, să răspundă la întrebarea: Ce s-a întâmplat la Davos și cu ce ne-am ales noi? Timp de 4 zile, 20-23 ianuarie 2016, la Davos s-au întâlnit lideri de forță din lumea de afaceri și din lumea politică globală și specialiști în diferite domenii de interes mondial pentru a dezbate noile tendințe și provocări de dezvoltare ale omenirii.

Davos 2016
Noi și Forumul Economic Mondial

Evenimentul anual cunoscut ca Forumul de la Davos atrage în mod constant atenția lumii prin tematica aleasă. Cel din acest an – ediția 2016 – a avut ca subiect de dezbatere „Mastering the Fourth Industrial Revolution”. Folosesc titlul din limba engleză întrucât este mult mai cuprinzător decât ceea ce apare în relatările noastre de informare („A Patra Revoluție Industrială”), pentru că altfel ne scapă, se pare după un obicei al nostru devenit tradiție, chiar esențialul misiunii mai recente a acestui for, respectiv de a promova soluții la provocările globale, privind la „sâmburii” care prevestesc transformări profunde.

Davos 2016
Forumul de la Davos consacră Industria 4.0

Elita mondială a businessului nu-și dezminte pragmatismul proverbial care-i stă în definiție. Unul dintre cei mai activi și mai „expuși” reprezentanți ai acestei lumi, fondatorul și președintele executiv al Forumului Economic Mondial de la Davos, prof. Klaus Schwab, a realizat performanța cu totul deosebită de a găsi pentru a 46-a ediție a venerabilei reuniuni din ultra-discreta stațiune turistică elvețiană o temă care să întrunească interesul – dar în primul rând acceptul – tuturor participanților.
ECONOMISTUL autorități

Taxe & impozite
Modificări ale fiscalității la nivel internațional începând cu 2016

În ultimele decenii, economia globală a suferit transformări importante, dintre care cea mai semnificativă pare a fi apariția economiei digitale, care a generat mutații profunde la nivel mondial, inclusiv în domeniul fiscalității. Au apărut însă și diverse forme, mai mult sau mai puțin sofisticate, de erodare a bazei de impozitare prin separarea locului impozitării de cel în care se creează valoarea, prin exploatarea diferențelor de regimuri fiscale între țări, prin recurgerea la metode de evaziune fiscală „legală” etc.

Silvicultor
Pădurea – tezaurul care rămâne

Dincolo de vremuri și de vreme, pădurea rămâne. E un tezaur al cărui potențial stă la dispoziția economiei, a cerințelor și a diverselor idei și planuri. Valorificarea ține de știință, de lege și de cine le aplică. Regia Națională a Pădurilor – Romsilva deține 49% din fondul forestier național, după cum arată cifrele la 30 septembrie 2015: 3.208.792 ha, suprafața fondului forestier proprietate publică a statului.


ECONOMISTUL Am citit pentru dumneavoastră

Sportul, soluție pentru învingerea stresului la oamenii de afaceri

Oamenii de afaceri încep să ia din ce în ce mai serios, în ultima vreme, efectele nocive ale stresului. Antreprenorii au descoperit că o viață stresantă nu are cum să se desfășoare la nivel înalt de productivitate, cu maximă eficiență și pentru asta caută strategii prin care să facă față stresului. Cercetătorii au descoperit că una dintre soluțiile în acest sens o oferă sportul.



ECONOMISTUL macroscop

Drumul către senectute
Puterea de cumpărare a pensiilor – în creștere cu șapte procente înainte de indexarea cu 5%

În trimestrul trei 2015, pensia medie lunară a fost de 893 de lei. Suma reprezintă o creștere cu 5,4% în termeni nominali și cu 7,2% în termeni reali (ca putere de cumpărare) față de perioada similară a anului trecut. Explicația constă în diminuarea indicelui prețurilor care compun coșul de consum cu 1,75% ca urmare a diminuării TVA la produsele alimentare.

ECONOMISTUL Cercetare, dezvoltare

Educație & CDI
Doctoratul, plagiatul, pâinea și cuțitul

Într-o aglomerație de suspiciuni și acuzații referitoare la aspecte individualizate din mediul academic, tentația generalizării e ușor să aibă câștig de cauză. Etichetate periodic (în sesiuni de examene naționale, la vremea admiterii, ca și la cea a absolvirii) drept „fabrici de diplome”, universitățile sunt arătate cu degetul și ca furnizoare de titluri științifice și de funcții didactice pentru oameni sus-puși în stat, și ca susținătoare ale parvenirii „științifice” a unora cu îngăduință numiți veleitari, și ca fiefuri ale corupției.

Educație & CDI
Inteligența de acasă

Potențialul creativ autohton, format în mediul de cercetare și educație de acasă, dă semne că este funcțional și aplicabil practic în măsură considerabil mai mare decât ne lasă prejudecățile să vedem. Interdisciplinaritate, originalitate, transfer și alți termeni se așază nu doar în formule circulante la zi, ci și în produse.

Educație & CDI
Aplicație software de matematică interactivă

Specialiști în eLearning de la Colegiul Național „Cantemir Vodă” din București, Facultatea de Automatică și Calculatoare a Universității Politehnica din București, Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu și compania Pro-Soft Avangard SRL au creat o aplicație software complexă, interactivă, de matematică. Are ca obiective „atingerea performanței educaționale pe scară largă, rezolvarea unor probleme majore din contextul educațional socio-economic actual, realizarea elevului performant al prezentului, dar mai ales al viitorului”.

Academocrație
Capitalismul – o trinitate de idei

Capitalismul este un sistem economic în care oamenii posedă și folosesc bunurile în conformitate cu interesul lor, iar prețurile se formează liber, în funcție de cererea și oferta de pe piață. Este vorba, deci, despre un ansamblu de elemente legate între ele, care permit producția, repartiția și consumul bunurilor necesare vieții unei colectivități umane. Ca urmare, capitalismul este atât un sistem economic, cât și un tip de organizare socială.


ECONOMISTUL Afaceri globale

Salve de tutun
O dezbatere acoperită de fumul ignoranței

Transpunerea în legislația românească a Directivei tutunului pare că se face într-un nor dens de fum, dar nu fum de țigară, ci un nor de fum al neînțelegerii depline a industriei, iar producătorii solicită șase luni pentru adaptarea producției. Producătorii de țigarete semnalează că absența legii de transpunere a Directivei tutunului și a specificațiilor tehnice pentru producție și comercializare va bloca funcționarea pieței legale. Vorbim de o industrie care a virat în 2014 la buget peste 2,7 miliarde de euro, fiind al doilea mare contribuabil, după sectorul petrolier. Suma reprezintă aproape 1,8% din PIB și 12,5% din totalul veniturilor bugetare.

Megatrends fitting room
Economia mondială în 2016: certitudinile unor evoluții incerte

Începutul fiecărui an aduce cu sine atât o multitudine de decizii privind schimbări sau realizări majore în viața personală, cât și tendința de a scruta viitorul, eventual la o scară mai mare, națională, regională sau poate chiar planetară, cu optimism sau cu teamă, în funcție de nivelul de cunoaștere, interesul, filozofia sau religia celor ce fac acest lucru.

O tactică slabă în serviciul unei strategii bune?
Arabia Saudită curtează escaladarea rivalității cu Iranul

Sfârșitul anului 2015 a adus o nouă sursă de tensiuni în saga luptelor sectariene, implicite și explicite, din Orientul Mijlociu. Arabia Saudită, un petrostat foarte influent politic și religios, a executat 47 de indivizi acuzați de terorism și subminarea statului. Astfel de execuții au loc cu regularitate, însă, de această dată, printre cei executați se afla un cleric șiit numit Nimr al-Nimr, cu legături puternice cu Iranul.

Petrosfera
Ce ar fi dacă petrolul ar ajunge să aibă, precum banii, preț negativ?

Prețul petrolului „gravitează” în jurul nivelului de 30 de dolari pe baril, fiind cu peste 100 dolari sub maximul istoric. În iulie 2008, prețul țițeiului a urcat brusc la 146 de dolari pe baril, după ce în 1986-2001 s-a plasat între 25 și 30. S-a întors la 40 de dolari în 2009, a crescut peste 100 în 2011, pentru a reveni la 30, în prezent. Ceea ce constituie un semn mai clar decât în 2009 că economiile se vor confrunta cu o recesiune dură.

Scrisori din Rusia
Dai un ban, dacă îl ai, dar… face

Posesia unui autoturism a încetat demult să mai fie un lux și în Federația Rusă, cu simpla deosebire că, față de țările occidentale cu economie dezvoltată, întreținerea acestuia ridică mai multe probleme și este mai costisitoare. Motivele sunt de ordin diferit, dar, în ansamblu, ele determină pe cetățeanul cu venituri modeste să-și evalueze cu atenție posibilitățile, înainte de a decide să devină proprietarul unui asemenea mijloc de transport.

Electori în lume
Agonia electorală a Spaniei

Alegerile generale legislative, organizate în data de 20 decembrie 2015, pentru cel de-al 11-lea Cortes Generales al Regatului au creat un peisaj politic inedit pentru istoria recentă a Spaniei. Pentru prima dată de la alegerile legislative generale din toamna anului 1982, pentru cel de-al 2-lea Cortes Generales, niciunul dintre cele două mari partide care domină scena politică spaniolă – Partidul Socialist Muncitoresc Spaniol (PSOE), la stânga, și Alianța Populară-Partidul Popular (AP-PP), la dreapta – nu a reușit să obțină o majoritate.

Gândit în România
Să ieșim din șanțul în care ne băgăm singuri

„Să ieșim din șanțul în care ne băgăm singuri” – nu e un îndemn-șoc, ci o necesitate de bun-simț, spusă în felul acesta de Radu Boroianu, președintele Institutului Cultural Român (ICR), cu ocazia lansării seriei de filme documentare „Gândit în România”, dedicată contribuțiilor la știința mondială a unor conaționali ai noștri: Victor Babeș, Anghel Saligny, Petrache Poenaru, Emil Palade, Aurel Vlaicu, Henri Coandă, Ana Aslan, Ion Cantacuzino, Hermann Oberth, Nicolae Vasilescu Karpen, Gogu Constantinescu, Traian Vuia.

ECONOMISTUL Punctul pe I

Ergo
Trăiri media, consumerism de emoții

Neil Postman a spus-o încă de acum treizeci de ani: „cel mai important aspect al televiziunii este că oamenii se uită”. Era decada 80, iar Postman avea „îndrăzneala” să publice volume ca „Dispariția copilăriei” (1982) sau „Amuzându-ne până la moarte: discursul public în era show business-ului” (1985). Tema comună? Invadarea spațiilor publice și private de către televiziune.

  • CECCAR
  • ASE
  • AFER
  • ROMSILVA
  • CAFR
  • BNR
  • ANAF
  • Curtea de Conturi
  • InterAgro
  • Catena
  • ICR
  • FNGCIMM
  • FRC
  • FRGC
  • Ministerul Economiei
  • SIF Banat-Crișana
  • AlphaBank
  • AOAR
  • PRO INVEST
  • Dignitas
  • The Money Channel
  • The Money Channel
  • Revista Audit Financiar
  • Revista PRACTICI DE AUDIT
  • Informația legislativă de care ai nevoie
  • Energy Report
  • Economia Online
  • Amfiteatru Economic
  • Œconomica
  • AIESEC
  • ASER
  • Hyperion
  • ISMB
  • Manpres
  • MailMan


rubrici ECONOMISTUL
Afaceri globale Am citit pentru dumneavoastră Business Cercetare, dezvoltare Dosar Finanțare Fonduri europene În dezbatere Macroeconomie Punctul pe I