Bine ați venit la  ECONOMISTUL!
Săptămânalul comunității economico-financiare din România

Revista Economistul te ține la curent cu ultimele știri, informații, articole și analize din domeniile economic, financiar, academic național și internațional.

cultură
și civilizație economică abonamente
Fii alături de noi în mediul social online și devino fanul nostru pe rețelele de socializare!

Economistul.ro folosește cookie-uri
Cookie-urile sunt fișiere text stocate pe calculatorul dvs. pentru a face experiența navigării pe site mai eficientă și mai plăcută.
Prin continuarea navigării, confirmați că sunteți de acord cu folosirea cookie-urilor - află mai multe despre cookie-uri
Mergi sus
editorial Economistul este o publicație apărută în iunie 1990, din inițiativa unor economiști și jurnaliști cu experiență notabilă și în activitatea dinainte de 1989, fondată, mai ales, în cunoștință de cauză despre ce nu a funcționat bine în economia de tip excesiv planificată. Înființarea publicației Economistul a venit din dorința de a concentra informația și de a analiza prin media, prin presa scrisă, asupra a ceea ce urma să se întâmple și să fie economia României în perioada post-socialistă. citește mai mult
Citește online varianta digitală
ECONOMISTUL nr. 1, 2016
Economistul 1, 18 ianuarie 2016
Evenimente ASPES
Social media
Alpha Bank
Alpha IMMpremier
Alpha IMMpremier
Alpha IMM Import-Export
Alpha IMM Import-Export
COPERTA PRINT
Coperta ediției print - nr. 16-17/2016
Curs valutar
Parteneri editoriali
CECCAR
ASEAFER
ROMSILVA
CAFR
BNR
ANAF
Curtea de Conturi
InterAgro
Catena
Institutul Cultural Român
FNGCIMM
FRC
FRGC
Ministerul Economiei
SIF Banat-Crișana
Alpha Bank
AOAR
Asociația Oamenilor de Afaceri „PRO INVEST”
Dignitas
Parteneri Media
money
ceccar
audit
Practici de audit
AIESEC
energy
EOL
Amfiteatru Economic
Œconomica
Parteneri Junior
AIESEC
ASER
Hyperion
ISMB
Parteneri distributie
ManPres
TotalPost
ECONOMISTUL Business

Trade setters
Petrolul ieftin ne costă mult!

Petrolul ieftin ne costă mult: chiar dacă prima reacție ar fi îndreptată spre prețul de la pompă al benzinei și motorinei, trebuie să exersăm o judecată mai puțin superficială. România este țară producătoare de petrol; de explorarea și exploatarea de petrol depind direct și indirect peste 100 de mii de locuri de muncă, industria însemnând totodată un aport de miliarde de lei la bugetul public.  

Industrie
2015 – anul consolidării industriei

Anul 2015 a fost unul al consolidării pentru industria României. Datele comunicate recent de Institutul Național de Statistică (INS) indică creșterea producției industriale cu un ritm de 2,6% an/an în perioada ianuarie-noiembrie, ritm în decelerare de la 6,1% an/an în 2014 și, totodată, cel mai redus din ultimii trei ani, după cum se poate nota în primul grafic alăturat.

Avuția națională a României
Adevăratele lichidități strategice

Înzestrările naturale ale României au fost zugrăvite de-a lungul vremii fie cu aură hiperbolică, fie cu un soi de tristețe atunci când a fost vorba despre valorificarea lor întru folosința trăitorilor acestor locuri. Apele minerale sunt, în tot acest ambient, un activ național și prețios, și cu un destin fericit. Borsec e „un clasic” al genului și respiră convingător românește.

Turismul, o activitate a păcii

În ultima perioadă, noi, cei care lucrăm în cele circa 1.000 de agenții de turism, ne simțim cum se simțeau soldații în tranșee, în Primul Război Mondial. Unde putem să mai trimitem românii? Ce destinații au mai „căzut”? Unde au fost atentate? Unde sunt probleme, ca să evităm acele zone? 2015 a fost anul problemelor în Grecia. Fără să fie vorba de vreun atentat militar, s-au produs mai multe „atentate” la mintea noastră.

Banker's notes
Finanțarea intermedierii financiare

România în 2014 a avut 10 mii de dolari per capita și o intermediere financiară (ponderea creditului intern în PIB) de 48%, la fel ca în 2008. Însă a bătut pasul pe loc timp de 6 ani. Se pune întrebarea care ar fi posibilele evoluții viitoare în aceste două coordonate? Și care sunt factorii care determină o anumită evoluție. Pentru a putea răspunde, am analizat distribuția țărilor din baza de date a Băncii Mondiale după PIB/capita (în dolari) și intermediere financiară în 2014 și am folosit coordonatele României pentru a separa țările în patru grupe.

Instantaneu cu bănci și IMM-uri
Ce spun unele și ce spun celelalte

Relațiile dintre bănci și întreprinderile mici și mijlocii (IMM) par dezvoltate, dacă sunt socotite după cele nu mai puțin de 27 de oferte de creditare pe termen scurt pentru IMM-uri puse pe piață de bănci și reținute în monitorizarea realizată de Conso.ro, una dintre cele mai performante platforme online de informație financiară. Ofertele de creditare selectate de platforma citată nu sunt puține, din moment ce, în fond, avem 26 de bănci în sistem și nu toate trebuie să aibă vocația unor relații prodigioase cu IMM-urile. Totuși, ofertele a numai 14 bănci au fost selecționate.

Capital letters
Fondurile de investiții pot finanța direct economia cu miliarde de lei – dacă li se propun proiecte profitabile

Circa 90% din resursele financiare ale fondurilor de investiții românești sunt plasate în obligațiuni și în instrumente cu venit fix. Majoritatea copleșitoare a acestora sunt de fapt titluri de stat. Astfel că, din start, apare întrebarea dacă fondurile de investiții românești au vocație de finanțare directă a economiei. Cele 90 de procente înseamnă peste 20 de miliarde de lei, dacă nu luăm în calcul activele societăților de investiții financiare (SIF), ale Fondului Proprietatea (FP) și ale fondurilor de pensii.

Valoarea bursei
Marele deranj chinez trimite în ceață Bursa din București

Optimismul prudent, dacă nu circumspect, caracterizează răspunsurile brokerilor de la Bursa de Valori București (BVB) și ale managerilor de fonduri de investiții la întrebările revistei Economistul privind evoluția pieței de capital în acest an. Răspunsurile primite la redacție exprimă mai curând marile îngrijorări care fac incertă tendința pieței din acest an. Profesioniștii pieței își refuză chiar și estimările conservatoare, cu toată că presa cotidiană a consemnat deja prognoze de la plus 5%, până la plus 15%.


ECONOMISTUL macroscop

Statistică dinamică
Atenție la decalajul dintre creșterea puterii de cumpărare și creșterea economică!

Câștigul salarial mediu net consemnat de INS pentru luna octombrie 2015 a fost de 1.871 lei, în creștere cu 2,1% față de luna precedentă. Puterea de cumpărare rezultată după ajustarea creșterii nominale cu inflația lunară a traversat din nou pragul de 140%, în raport cu referința fixată pentru luna octombrie 1990 (ultima de dinaintea liberalizării prețurilor), și a urcat la 141,7%.

Industria prelucrătoare – factorul decisiv pentru evoluția economiei

Eurostat plasează România în topul european al evoluțiilor industriei prelucrătoare față de referința constituită de anul 2010 și pe primul loc dacă se ia în considerare perioada crizei economice 2008-2014, intervalul de timp necesar pentru a reveni la același PIB de dinaintea declanșării recesiunii economice. 2010 a fost ales din motive de procedură statistică, dar a fost și anul în care s-a resimțit cel mai mult criza.

Posibilele efecte perverse ale creșterii exagerate a veniturilor nominale

Creșterea veniturilor populației poate avea efecte negative care să depășească în amplitudine majorarea de moment a sumei primite drept salariu sau pensie. Banca centrală a avertizat deja în privința eventualității transmiterii unor alte creșteri ale veniturilor pe parcursul acestui an electoral către majorarea dobânzilor, creșterea prețurilor și devalorizarea leului în raport cu euro.

ECONOMISTUL autorități

Silvicultor
Pădurea: știință și economie în mijlocul naturii

Silvicultura, ca domeniu economic și ca știință, deține privilegiul expunerii din plin și al interesului cuprinzător pe care le poate genera natura, esențializată într-unul dintre elementele ei perene: pădurea. Instituțional, gestionarea acesteia o asigură Regia Națională a Pădurilor – Romsilva, care funcționează sub autoritatea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, având misiunea gospodăririi durabile și unitare a fondului forestier proprietate publică a statului.

Romsilva 2015
Profit peste estimări, cifră de afaceri în creștere

Reper și continuitate pot fi considerate cuvintele-cheie care definesc anul 2015 pentru Regia Națională a Pădurilor – Romsilva: reper într-o evoluție care a atins vârsta sfertului de secol, continuitate într-o ascensiune deschisă ferm către perspectivă. Indicatorii statisticii economice de profil, dincolo de obiectivitatea cifrelor ilustrând ceea ce a fost, au darul să argumenteze un prezent și să genereze o stare de încredere în viitorul tezaurului pe care-l formează natura, viața însăși.

Direcția Silvică Prahova
Piața fazanilor văzută dinspre Gherghița

Direcția Silvică Prahova – director, ing. Dragoș Gabriel Ciomag – deține un reper de interes economic mai puțin obișnuit: crescătoria de fazani Gherghița. Se află în pădurea cu același nume de pe teritoriul satului Curcubeu, comuna Balta Doamnei. De la București sunt 45 km, de la Ploiești, 25. La intrare, treci printr-un filtru sanitar-veterinar – cerință elementară ca să fie exclusă contaminarea fazanilor. Ca simplu trecător, o percepi ca probă de seriozitate, de lucru făcut ca la carte.

Cazuri & ucazuri
Legile din 2016. Cererea publică și oferta decidenților

Așa cum se profilează lucrurile, acum, la început de an, 2016 se anunță extrem de bogat în materie de legislație. Pe de o parte, se manifestă interesul parlamentarilor de a-și încheia actualul mandat de patru ani cu un bilanț cât mai consistent deoarece la alegerile din toamnă au de „dat socoteală” electoratului, iar pe de altă parte, Cabinetul Cioloș are de îndeplinit o serie de obiective programatice presante, orice amânare a deciziilor constituindu-se „pietre de moară” în special pentru președintele Iohannis, care – cum bine se știe – și-a dorit cu ardoare „guvernul său”.

ECONOMISTUL Cercetare, dezvoltare

Educație & CDI
Politehnica București, cea mai mare creștere de top mondial dintre universitățile europene

Publicarea ediției 2015-2016 a topului mondial University Ranking by Academic Performance (URAP) relevă că trendul de creștere cel mai mare în ierarhia globală în ultimii cinci ani, dintre universitățile europene, îl înregistrează Universitatea Politehnica din București (UPB): locul 621 – în prezent, de la locul 1.385 – în 2011 și locul 1.091 – în 2013. Topul cuprinde 2000 de universități. La nivel european, UPB ocupă locul 276, urcând de la locul 513, unde se găsea în 2011. Ierarhia europeană înregistrează 730 de universități.

Educație & CDI
CAMPUS – Integrarea cercetării avansate

O dovadă a deschiderii Universității Politehnica din București – cu produsele specifice activității ei de cercetare, dezvoltare și inovare – spre întreprinderile economice se află în pragul finalizării, gata să se integreze în spațiul Capitalei cu aspirația îndreptățită de a deveni emblematică. Este vorba despre Centrul de Cercetări Avansate pentru Materiale, Produse și Procese Inovative – CAMPUS, co-finanțat prin Fondul European de Dezvoltare Regională.

Educație & CDI
ACTIV – Profesionalizare cu cap

Socialul și economicul se regăsesc în utilitatea demersului realizat de Universitatea Politehnica din București în beneficiul unui mare număr de persoane încadrate preponderent în categoriile șomeri tineri și șomeri de lungă durată. Prin oportunitățile date de proiectul „ACTIV – Abilități și Competențe Tehnice pentru Integrare și Valorificare pe Piața Muncii”, participanților le-au fost dezvoltate și certificate abilități și competențe profesionale cerute de zona productivă în domeniul tehnologiei informației și comunicării (TIC).

Studii & prognoze
Impactul „Lebedelor gri” ale anului 2016 asupra pieței de titluri de stat din Europa Centrală și de Est – o abordare econometrică

2015 a fost un an plin de provocări de natură economică, financiară și geopolitică, cu implicații adesea dramatice pentru climatul macro la nivel global, dar nu se va compara cu ce are în meniu 2016 pentru investitori, analiști sau factori de decizie din zona politicilor monetare sau publice.

Academocrație
Independența/dependența tehnocraților

Așa cum înțeleg eu lucrurile, un politician (vorbim, desigur, despre un politician autentic, deci generic, și nu despre accidentele care abundă pe scena politică românească) este o persoană căreia poporul, într-o modalitate democratică (fie prin alegeri directe, fie prin numire de către structurile politice care au fost alese prin vot direct) îi deleagă dreptul și puterea de decizie într-o serie de chestiuni care interesează comunitatea.

Bibliofil
Revigorarea cărții

Eveniment în Aula Magna a Academiei de Studii Economice din București: o carte dorită, necesară, așteptată și anunțată pornește către public – Finanțe corporative. Volumul 1 - Analiza și planificarea financiară, de Ion Stancu, Laura Obreja Brașoveanu, Andrei Tudor Stancu, Editura Economică, București, 2015.
ECONOMISTUL Am citit pentru dumneavoastră

Finanțări nerambursabile
Fonduri europene. Greul de acum începe

S-au încheiat și prelungirile. Pentru proiectele susținute din fonduri europene, sfârșitul anului 2015 „a pus capăt” (locuțiunea de la fluierul final, nu?) perioadei de finanțare 2007-2013. De-acum, unde mai e ceva de făcut, se mai poate lucra până la 30 iunie, dar fără decontare.

Protecție socială pentru mulțumire personală

Abordată frecvent în sens integrator și supusă inevitabil formalităților administrative, protecția socială este percepută de multe ori doar conceptual, rămânând o abstracție. Concretizările sunt cu atât mai demne de semnalat, cu cât le aduc mulțumire personală unor oameni din categorii cu probleme economico-sociale ireversibile.


ECONOMISTUL Afaceri globale

Editonomist
Un an nou bun de tipar

Anul Domnului 2016 este la început, iar în orice activitate de pe lumea asta există fetișismul începuturilor de an: urări, socoteli și primeniri. Și indiferent că este vorba despre guvernanța publică a unei națiuni sau a unei comunități locale sau despre guvernanța privată a unei întreprinderi sau a unei organizații non-profit, începuturile de an se fac într-o mină gravă, responsabilă, dar implicit și optimistă, presupoziția oricărui început fiind că, oricât de grele împrejurările, „vom răzbi, altfel n-am începe”.

Vernisaj
Anul 2016 – (pre)văzut de comunitatea ASPES-Economistul

Odată cu intrarea în 2016, revista Economistul își redefinește în mod considerabil – ca substanță și impact – deschiderea către partenerii ei de tradiție din mediul economic, social, academic, educațional, cultural, exprimându-și în același timp interesul, provocat de dinamica vremurilor, pentru dialog și conlucrare cu noi parteneri. Tocmai în ideea unei eficiențe a comunicării deopotrivă aprofundate și extinse, Economistul a solicitat opinii, aprecieri, deziderate din perspectiva comunităților profesionale, a instituțiilor și organizațiilor care îi sunt, care îi pot fi aproape, consonant în planul ideilor și în cel al acțiunii concrete.

Megatrends fitting room
România în uraganul geopolitic

Se știe că ordinea mondială este un sistem de împărțire a puterii între diferite grupuri de interese organizate statal sau parastatal menit a asigura pacea la nivel global. O atare ordine nu este neapărat dreaptă sau democratică. În niciun caz, ea nu poate fi evaluată ca bună sau rea, ci numai ca fiind adecvată sau inadecvată atingerii scopului ei: pacea.

Încălzirea glacială
Eșec în umbra terorismului. Mediul, piesa de sacrificiu în marele joc al declinului Vestului

Conferința pe tema schimbărilor climatice de la Paris a avut loc în umbra atacurilor teroriste din luna noiembrie, cele mai grave care au avut loc în Franța în ultimele decenii și printre cele mai dramatice din Europa. În această atmosferă sumbră, liderii lumii s-au întâlnit pentru încă o reuniune lipsită de rezultat și însemnătate, în care liderii celor mai mici țări s-au putut preface că unii nu sunt mai egali decât alții, iar liderii celor mai importante țări s-au putut preface că evenimentul respectiv ar fi despre mediu și nu despre eterna balanță de putere și suveranitate în lume.

Ecce homo europensis
Institutul European din România – cultivarea vocației comunitare

Într-un mediu extrem de dinamic, a rămâne „încremenit în proiect” înseamnă, în fapt, a te autoexclude din peisaj. Evident, și Institutul a trebuit să se adapteze continuu la diversele „provocări externe și interne”. Dați-mi voie să menționez că IER și-a început activitatea în anul 2000, an în care România demara negocierile de aderare la UE. Ca atare, obiectivul său prioritar a fost acela de a sprijini parcursul european al țării, prin instrumente specifice, studii, formare, comunicare sau traducerea acquis-ului comunitar.

International Relations Report
Jurnalism și relații internaționale. De la perspectivă la informație și viceversa

Societățile devin moderne, a sugerat filozoful german Hegel, când știrile înlocuiesc religia ca principal element de călăuzire și nucleu de autoritate. Această remarcă a lui Alain de Botton1, jurnalist și autor britanic de origine elvețiană, surprinde esența semnificației știrilor în lumea de astăzi. În economiile dezvoltate, continuă acesta, știrile ocupă acum o poziție de putere cel puțin egală cu poziția pe care-o aveau înainte credințele.

Libertatea cuvântului
Nimeni nu e Charlie

S-a împlinit un an de la atacurile împotriva redacției publicației satirice „Charlie Hebdo” (și a unui supermarket frecventat de evrei) înfăptuite de francezi nativi care făceau parte din societăți paralele implantate pe sol francez care resping valorile și autoritatea statului francez. Motivul era blasfemia împotriva simbolurilor lor religioase. La demonstrațiile de atunci, care au reunit lideri europeni cum ar fi Angela Merkel, s-a declarat că violența islamică nu poate distruge libertatea de exprimare europeană.

Central banking
Anul băncilor centrale

S-a încheiat un an plin de evenimente în sistemul monetar internațional, cu importante consecințe pentru evoluția economiei mondiale (atât dimensiunea reală, cât și latura financiară) pe termen mediu și lung. A fost anul intensificării divergențelor de politică monetară în principalele blocuri economice din lume, aspect reflectat de perspectivele diferite pe termen scurt și mediu: Rezerva Federală vs. Banca Centrală Europeană.

Kung Fu Finance
Între Tauri și Urși, Dragonul își face simțită prezența…

Dinamica din ultimul timp a pieței de capital din Republica Populară Chineză, cu o volatilitate de mare amplitudine și aparent persistentă în timp, ne duce cu gândul la necesitatea de a defini această perioadă în răspăr cu ceea ce eram deja obișnuiți până acum, respectiv o piață „taur” (engl. „bullish”) sau una „urs” (engl. „bearish”). Am putea-o numi o piață „dragon” (engl. „dragonish”), cu creșteri masive, dar și scăderi abrupte. Iar vestea este că ea… cam va rămâne pe aici.

Bloguluibalan.ro
„Astre beligerante”. De la capodopera pe celuloid la plasticul ieftin digital

În 2012, când Disney a cumpărat Lucasfilm pentru 4 miliarde de dolari, mi-am zis plin de amărăciune: s-a corporatizat și Războiul Stelelor. Asta după ce Disney „înghițise” în 2006 Pixar, ca să-i „pedepsească” pentru că făcuseră Ice Age. Această reacție am avut-o după ce am observat că firmele nu mai au idei când devin corporații și preferă să cumpere companiile care mai au, ca să nu mai aibă nici ele.


ECONOMISTUL Punctul pe I

Ergo
Noul Ev Mediu european?

După atât efort depus vreme îndelungată, s-ar putea ca declarația lui Martin Schulz să răsune destul de dureros: „Uniunea Europeană este în pericol. Nimeni nu poate ști dacă UE va mai exista peste zece ani”, mărturisea președintele Parlamentului European pentru Die Welt la începutul lui decembrie, același cotidian care considera că Europa este bântuită de o fantomă.
  • CECCAR
  • ASE
  • AFER
  • ROMSILVA
  • CAFR
  • BNR
  • ANAF
  • Curtea de Conturi
  • InterAgro
  • Catena
  • ICR
  • FNGCIMM
  • FRC
  • FRGC
  • Ministerul Economiei
  • SIF Banat-Crișana
  • AlphaBank
  • AOAR
  • PRO INVEST
  • Dignitas
  • The Money Channel
  • The Money Channel
  • Revista Audit Financiar
  • Revista PRACTICI DE AUDIT
  • Informația legislativă de care ai nevoie
  • Energy Report
  • Economia Online
  • Amfiteatru Economic
  • Œconomica
  • AIESEC
  • ASER
  • Hyperion
  • ISMB
  • Manpres
  • MailMan


rubrici ECONOMISTUL
Afaceri globale Am citit pentru dumneavoastră Business Cercetare, dezvoltare Dosar Finanțare Fonduri europene În dezbatere Macroeconomie Punctul pe I