Bine ați venit la  ECONOMISTUL!
Săptămânalul comunității economico-financiare din România

Revista Economistul te ține la curent cu ultimele știri, informații, articole și analize din domeniile economic, financiar, academic național și internațional.

cultură
și civilizație economică abonamente
Fii alături de noi în mediul social online și devino fanul nostru pe rețelele de socializare!

Economistul.ro folosește cookie-uri
Cookie-urile sunt fișiere text stocate pe calculatorul dvs. pentru a face experiența navigării pe site mai eficientă și mai plăcută.
Prin continuarea navigării, confirmați că sunteți de acord cu folosirea cookie-urilor - află mai multe despre cookie-uri
Mergi sus
editorial Măsurăm timpul în eoni, ere, epoci, ani, luni, zile, ore, minute, secunde, micro-, nano-, pico-, iar aceasta în funcție de cât de mult spațiu avem. Percepem timpul doar prin mișcările din spațiul care ne conține și rămânem, deocamdată, unicele creaturi care conspiră la a crea mișcarea, deși singura certitudine e că pierdem timpul. Anul 2015, ca toți ceilalți, și trecuți, și viitori, este o banală convenție simbolică pe care o învestim cu rotunjimi unde sunt muchii și invers, deși istoria este mai eratică decât calendarele și cronicile minuțios glosate. citește mai mult
Citește online varianta digitală
ECONOMISTUL nr. 49-50, 2015
Economistul 49-50, 14 decembrie 2015
Evenimente ASPES
Social media
Alpha Bank
Alpha IMMpremier
Alpha IMMpremier
Alpha IMM Import-Export
Alpha IMM Import-Export
COPERTA PRINT
Coperta ediției print - nr. 16-17/2016
Curs valutar
Parteneri editoriali
CECCAR
ASEAFER
ROMSILVA
CAFR
BNR
ANAF
Curtea de Conturi
InterAgro
Catena
Institutul Cultural Român
FNGCIMM
FRC
FRGC
Ministerul Economiei
SIF Banat-Crișana
Alpha Bank
AOAR
Asociația Oamenilor de Afaceri „PRO INVEST”
Dignitas
Parteneri Media
money
ceccar
audit
Practici de audit
AIESEC
energy
EOL
Amfiteatru Economic
Œconomica
Parteneri Junior
AIESEC
ASER
Hyperion
ISMB
Parteneri distributie
ManPres
TotalPost
ECONOMISTUL Macroeconomie

La cumpăna anilor 2015-2016
Continuitate, schimbare, incertitudini

Documentarul pe care îl supunem atenției cititorilor în acest ultim număr al „Economistului” pe anul în curs nu își propune o trecere în revistă exhaustivă a ceea ce a însemnat 2015 în special pentru economia românească și nici să contureze, până la detalii, profilul lui 2016. Sunt prea multe elemente demne de interes, acum, la despărțirea de un an și de pregătire a trecerii la un altul pentru a putea fi „înghesuite” într-un spațiu publicistic relativ restrâns.

La cumpăna anilor 2015-2016
Datoria publică – temă de controverse perpetue și soluții acceptate tacit de toată lumea

Nivelul datoriei publice a României se află sub valoarea înregistrată de majoritatea statelor membre ale UE și sub media la nivel UE (70% din PIB în anul 2014). În studiile BNR se relevă faptul că nivelul actual al datoriei publice este sustenabil, dar s-a apropiat într-un ritm alert de nivelul critic (calculat pentru România ca fiind situat între 40 și 45% din PIB). Depășirea pragului critic ar putea avea consecințe negative asupra creșterii economice și asupra capacității ulterioare de împrumut în condiții adecvate.

La cumpăna anilor 2015-2016
Legislația economico-socială între „vid” și „exces” – cronologie

În intervalul 1 ianuarie - 7 decembrie a.c. au fost promulgate nu mai puțin de 375 de legi. Acest fapt este de natură „a zdruncina” opinia comună potrivit căreia parlamentarii „dorm pe ei”. Procesul de dezbatere și adoptare a unui asemenea mare volum de acte legislative, chiar dacă la unele dintre ele procedurile s-au derulat rapid, a cerut timp și – îndrăznim să spunem – un efort intelectual deosebit.


ECONOMISTUL silvicultor

Romsilva – 25 de ani
Administrator modern al pădurilor statului

Gala Romsilva la 25 de ani, dedicată celebrării unui sfert de secol de la înființarea Regiei Naționale a Pădurilor, a prezentat imaginea condensată a unui potențial managerial, economic, științific, ecologic, educativ și cultural marcat de dinamism și forță acumulate și consolidate în timp. „Cele 25 de inele adăugate pe trunchiul Romsilva au însemnat un șir de reușite, muncă enormă și succese”, a subliniat, simbolic, dr. ing. Adam Crăciunescu, director general al Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva, arătând că toate acestea nu puteau fi obținute fără profesionalismul și dăruirea corpului silvic, de la muncitorii din pepiniere la cercetătorii în domeniu și la deținătorii funcțiilor de mare răspundere la nivel național.

ECONOMISTUL politic

Salariul minim
România, în contextul țărilor dezvoltate

Disputa privind creșterea salariului minim de la 1.050 lei brut în prezent la 1.200 lei începând cu 1 ianuarie 2016 și, eventual, 1.300 lei de la 1 iulie 2016 și 1.400 lei de la 1 ianuarie 2017 are o referință neglijată, dar foarte importantă în practica țărilor dezvoltate, din care România urmărește să facă parte. Datele Organizației Economice pentru Cooperare și Dezvoltare (OECD), ce grupează aceste state, arată că țara noastră s-a situat în anul 2014 sub media acestor state în ceea ce privește procentajul dintre salariul minim și salariul mediu, dar peste media lor.


ECONOMISTUL analitic

Funcționarea discreționară duce la extincție

Ați auzit de fractali? Ia uitați-vă la copaci! Ce vedeți? Niște structuri asimetrice, dar repetitive? Fractal este – potrivit definiției pe care o poate găsi oricine pe wikipedia – „o figură geometrică fragmentată sau frântă, care poate fi divizată în părți, astfel încât fiecare dintre acestea să fie (cel puțin) o copie miniaturală a întregului”. Termenul a fost introdus, în 1975, de Benoit Mandelbrot și provine din latinescul fractus, care înseamnă „fracturat” sau „spart”.

Săraca Securitatea noastră

În proiectul de buget pe anul 2016 al noului cabinet Dacian Cioloș, bugetul Serviciului Român de Informații (SRI) înregistrează o creștere spectaculoasă de aproape 20%, de la 1,55 miliarde lei în anul curent la 1,85 miliarde anul viitor. Această creștere bugetară extraordinară vine după o serie de impresionante creșteri succesive în cei doi ani precedenți, astfel încât din 2013 bugetul serviciului intern de informații sau de securitate a țării – sau, în orice caz, bugetul principalului serviciu interior de informații și securitate, că mai sunt câteva – a crescut cu nu mai puțin de 60%!

Raptul în numele respectului proprietății

Se discută, în ultimul timp, tot mai mult și mai insistent despre marile nereguli și abuzuri comise în procesul retrocedării bunurilor imobiliare (terenuri agricole, păduri, clădiri) naționalizate sau confiscate în timpul regimului comunist dictatorial. Pe măsură ce se înmulțesc dezvăluirile făcute de mass-media privind jaful nerușinat asupra patrimoniului național, crește nedumerirea și, totodată, indignarea opiniei publice autohtone, incapabilă să înțeleagă cum a fost posibil ca legi menite să repare marile nedreptăți, daunele (...)

Comasarea terenurilor – obiectiv prioritar pentru dezvoltarea durabilă a agriculturii

Procedând la retrocedarea „in integrum” a proprietăților agricole colectivizate în timpul regimului de tristă aducere aminte, reformatorii postdecembriști au omis faptul că nu mai trăim acele vremuri când 80 la sută din populația țării locuia la sate și când milioane de țărani în putere, dornici să muncească, nu aveau îndeajuns pământ. Reformiștii nostalgici ai trecutului îndepărtat au acționat ignorând efectele trecerii anilor, care au dus la îmbătrânirea și feminizarea forței de muncă a satelor, ca urmare a procesului accelerat de industrializare și urbanizare din anii socialismului nevictorios.

Puterea de cumpărare – la un nivel record, productivitatea muncii bate pasul pe loc

Câștigul salarial mediu net consemnat de INS pentru luna octombrie 2015 a fost de 1.871 lei, în creștere cu 2,1% față de luna precedentă. Puterea de cumpărare rezultată după ajustarea creșterii nominale cu inflația lunară a traversat din nou pragul de 140% în raport cu referința fixată pentru luna octombrie 1990 (ultima de dinaintea liberalizării prețurilor) și a urcat la 141,7%. Exprimat în moneda unică europeană, câștigul salarial mediu net a atins un nou record istoric, cu 421 de euro în termeni nominali și 844 de euro ca putere de cumpărare comparabilă la nivel european (ținând cont de prețurile de la noi, aflate la jumătate față de media UE).

ECONOMISTUL de piață

BVB pe telecomandă
Promovarea prin jocuri televizate

Bursa de Valori București (BVB) își va declanșa campania de persuasiune de anul viitor cu lansarea concursului de tranzacționare, dar și cu premiera unui spectacol de televiziune – în fapt, un concurs de cunoștințe financiare pentru începători. Concursul va fi televizat de unul dintre cele mai mari canale din România, și BVB se așteaptă la peste 1.000 de participanți, care vor fi grupați în diferite categorii și care vor putea răspunde inclusiv online la întrebări.

O piață alternativă a produselor derivate pe mărfuri Future(s) of BRM

Bursa Română de Mărfuri (BRM) își continuă construcția instituțională țintind realizarea proiectului pieței locale a cerealelor, lansarea sistemelor noi de achiziții publice, acomodate noii directive europene în materie și finalizarea proiectului unei piețe alternative a produselor derivate pe mărfuri. „Construcția instituțională a Bursei Române de Mărfuri va continua pe trei direcții prioritare. În primul rând, vom înteți demersurile privind lansarea pieței locale a cerealelor, bazată pe certificatele de depozit”, a declarat Septimiu Stoica, președintele Bursei, pentru „Economistul”.


ECONOMISTUL Finanțare

IER@15. Euro: provocări și perspective

La împlinirea a 15 ani de activitate, Institutul European din România a oferit o secvență din continuitatea unor preocupări a căror esență se regăsește în dezbaterea ideilor și în susținerea valorilor, cu obiectivul de a întreține comunicarea biunivocă dintre noi și mediul continental căruia îi aparținem. Elementul central l-a reprezentat conferința cu tema „Adoptarea monedei Euro în România: provocări și perspective”, organizată cu sprijinul Ambasadei Republicii Polone la București.


ECONOMISTUL prins la mijloc

Singur printre analiști

Numărul din 9 decembrie a.c. al „Ziarului Financiar” se deschide cu o analiză intitulată: „Firmele românești de energie trebuie să-și asume singure rolul de a deveni puternice în regiune”. Cam șchioapă formulare, „rolul de a deveni”, însă trecem peste acest „detaliu” deoarece ne-a atras atenția subtitlul analizei semnate de Carol Dan și Roxana Petrescu: „România este țara cu cea mai puternică producție de gaz și de petrol din regiune, dar companiile sale sunt cele mai slabe”. Păi, cum devine „chestia”?

ECONOMISTUL expert

Un nou succes în palmaresul CECCAR
Încheierea proiectului „Calificarea Resurselor Umane – suport pentru creșterea economică”

La 9 decembrie a.c. a avut loc, la sediul Corpului Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România, Conferința prilejuită de finalizarea proiectului „Calificarea Resurselor Umane – suport pentru creșterea economică”, cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013, prin contractul POSDRU/164/2.3/S/141504, demarat de CECCAR, în parteneriat cu SC Euro Consulting SRL – furnizor autorizat de servicii specializate în domeniul consilierii, orientării profesionale și medierii pe piața muncii.

„Excelența – numele pe care îl dăm aspirației de a depăși continuu propriile performanțe profesionale”

Convorbire cu ec. Daniela Vulcan-Văduva, directorul general al CECCAR. Convorbirea de față are loc în ziua în care aici, la sediul central al CECCAR, se desfășoară Conferința de încheiere a proiectului intitulat „Calificarea Resurselor Umane – suport pentru creșterea economică”, proiect finanțat din fonduri europene. Este, după opinia mea, un eveniment cum nu se poate mai potrivit pentru abordarea, dintr-o perspectivă mai largă, a temei multi și interdisciplinare a pregătirii forței de muncă înalt calificate.


ECONOMISTUL documentar

Capitalul în România anului 2015

Capitalul reprezintă forța motrice a producției. Volumul, structura și calitatea capitalului determină, în mod preponderent, complexitatea producției și dimensiunea valorii adăugate brute, factor esențial pentru nivelul bunăstării într-o țară. De unde am plecat și unde suntem? În anul 2014, produsul intern brut (PIB) a fost de 150 de miliarde de euro, adică de 3,5 ori mai mare decât în anul 1989. Existau 4,4 milioane de salariați, adică mai puțin cu 46%, dar numărul pensionarilor a fost cu 41% mai mare decât în 1989, când erau 3,7 milioane, rata de dependență reducându-se dramatic, de peste două ori și jumătate, până la 0,85 salariați/un pensionar.


ECONOMISTUL memorial

Din culisele Legislativului postdecembrist
Regulile jocului și jocul regulilor

Evenimentele de strictă actualitate de acum, la finalul anului 2015, ne readuc în atenție diferite momente ale evoluțiilor politice, economice, sociale, morale din perioada postdecembristă sub semnul unei întrebări legitime: de unde ni se trage? Indiferent la ce anume ne referim (la stări de fapt inacceptabile, la moravuri și năravuri, la consecințele unor decizii etc., etc.), inevitabil, se impune a ne referi la evenimente fondatoare, la începuturi și reînceputuri care și-au pus amprenta mai ales asupra economiei reale, așa cum o percepem astăzi.


ECONOMISTUL universitar

Universitatea Titu Maiorescu
Omul potrivit, la angajatorul potrivit

Rutina de „bandă rulantă” a proiectelor cu orizont în profesionalizare, integrare socio-economică și îndeosebi succes (cât mai rapid) pare să fi fost serios tulburată de conținutul înglobat sub titlul „Tineri mai pregătiți pentru provocările pieței muncii – Consiliere profesională și stagii de practică pentru studenți”, proiect derulat de Ministerul Tineretului și Sportului (în calitate de beneficiar), Universitatea Titu Maiorescu, Everlight Solutions, Syneqva, Asociația Tinerii Uniți, Daiman Public Relations, Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, European Board of Certified Counselors și Catalactica – Asociația pentru Dezvoltare și Promovare Socio-Economică.

Creație fără monopol

Cu intenția de „a nu da impresia că artiștii monopolizează ideea de creație” – după cum spunea conf. univ. dr. Paul Mandea, prorector al Universității Naționale de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale” din București, în deschiderea ceremoniei de decernare a Premiilor Creativității ArCuB-UNATC –, studenți, absolvenți și doctoranzi dintr-o diversitate de instituții au urcat pe scenă în lumina reflectoarelor și au fost aplaudați pentru realizări inovatoare în domeniile lor de specialitate, ca și în altele conexe ori cu totul exterioare profesiei.


ECONOMISTUL cercetător

Diaspora în cercetarea științifică și învățământul superior din România. Inteligența românească din țară și din afara ei

Tradiția întâlnirilor vizionare, sub semnul inteligenței și performanței, prin conferința „Diaspora în cercetarea științifică și învățământul superior din România”, se reia în primăvara viitoare, între 23 și 28 aprilie. (Re)lansarea a fost făcută într-un cadru simbolic, de ținută academică înaltă – la Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” din București, cu o participare de vârf la nivel ministerial și universitar.

ECONOMISTUL de vacanță

Tichetele de vacanță
O ecuație cu multe necunoscute

Multora titlul de mai sus ar putea să li se pară ilogic. Cum să facă rău turismului o facilitate atât de evidentă – acordarea unor tichete de vacanță de companiile de stat și private propriilor angajați, mai ales că pentru astfel de tichete patronii și tur-operatorii se bat de ani și ani?! Este evident că prin folosirea acestor tichete industria vacanțelor din România are șansa de a beneficia, după mulți ani, de ecuația cea mai favorabilă pentru dezvoltarea turismului intern.

ECONOMISTUL internațional

Profețiile magului Houellebecq
Frontul Național pierde în fața „monstruoasei coaliții”

Există ceva în sângele acesta franco-galic care naște profeți. Nostradamus este exemplul cel mai cunoscut, dar mai pot lista câțiva, care încă mai umblă printre noi. Jean Raspail este unul dintre ei, autorul romanului „Tabăra sfinților”1, care a prezis, încă din anul 1973, venirea unei perioade de migrații masive din lumea a treia către lumea dezvoltată din cauza persistenței decalajelor în dezvoltare, precum și criza spirituală, culturală și guvernamentală a Vestului în asigurarea continuității sale civilizaționale.

Scrisori din Rusia
Armele – o marfă mereu căutată

Dacă în ultimii ani industriile „civile” ale Federației Ruse s-au dezvoltat în ritm modest sau unele au bătut chiar pasul pe loc, industria de armament, așa-zisul complex militar industrial, a cunoscut ritmuri alerte, permițând țării să-și mențină poziția fruntașă în topul celor mai mari exportatori de arme și muniție. Astfel, după SUA, care își adjudecă o cotă de 31 la sută din exportul mondial de arme, Rusia se situează pe locul doi, cu o contribuție de 27 la sută. În deceniul din urmă, exporturile sale au crescut de trei ori, de la 5 miliarde dolari, la 15 miliarde dolari.


ECONOMISTUL în concluzie

Marșând pe democrație, uităm de cetățeanul competent

Una dintre plăcerile mele este să văd ce lucruri trăznite mai propun academicii vestici din turnurile lor de fildeș. Combinația de sindrom Asperger, bulă universitară și știință ezoterică duce la o detașare de realitate și de semenii lor care produce comedii neintenționate, pe lângă tragedii, atunci când politicienii le implementează ideile. Într-o zi, acum mult timp, am crezut că am dat peste o știre asemănătoare, când am citit de un economist american care vrea să își învețe copiii preșcolari statistică rudimentară.
  • CECCAR
  • ASE
  • AFER
  • ROMSILVA
  • CAFR
  • BNR
  • ANAF
  • Curtea de Conturi
  • InterAgro
  • Catena
  • ICR
  • FNGCIMM
  • FRC
  • FRGC
  • Ministerul Economiei
  • SIF Banat-Crișana
  • AlphaBank
  • AOAR
  • PRO INVEST
  • Dignitas
  • The Money Channel
  • The Money Channel
  • Revista Audit Financiar
  • Revista PRACTICI DE AUDIT
  • Informația legislativă de care ai nevoie
  • Energy Report
  • Economia Online
  • Amfiteatru Economic
  • Œconomica
  • AIESEC
  • ASER
  • Hyperion
  • ISMB
  • Manpres
  • MailMan


rubrici ECONOMISTUL
Afaceri globale Am citit pentru dumneavoastră Business Cercetare, dezvoltare Dosar Finanțare Fonduri europene În dezbatere Macroeconomie Punctul pe I