Bine ați venit la  ECONOMISTUL!
Săptămânalul comunității economico-financiare din România

Revista Economistul te ține la curent cu ultimele știri, informații, articole și analize din domeniile economic, financiar, academic național și internațional.

cultură
și civilizație economică abonamente
Fii alături de noi în mediul social online și devino fanul nostru pe rețelele de socializare!

Economistul.ro folosește cookie-uri
Cookie-urile sunt fișiere text stocate pe calculatorul dvs. pentru a face experiența navigării pe site mai eficientă și mai plăcută.
Prin continuarea navigării, confirmați că sunteți de acord cu folosirea cookie-urilor - află mai multe despre cookie-uri
Mergi sus
editorial Anca Dragu Paliu, actual ministru al finanțelor publice, a declarat în fața parlamentarilor la audierile pentru învestitură că „situația economică a României nu necesită în acest moment un ajutor financiar din partea FMI”. Pentru această afirmație și, sperăm, și pentru continuarea unei asemenea politici în timpul mandatului domniei sale, ceea ce ar fi un semnal major de schimbare, ministrul finanțelor publice merită reale felicitări. citește mai mult
Citește online varianta digitală
ECONOMISTUL nr. 47-48, 2015
Economistul 47-48, 30 noiembrie 2015
Evenimente ASPES
Social media
Alpha Bank
Alpha IMMpremier
Alpha IMMpremier
Alpha IMM Import-Export
Alpha IMM Import-Export
COPERTA PRINT
Coperta ediției print - nr. 16-17/2016
Curs valutar
Parteneri editoriali
CECCAR
ASEAFER
ROMSILVA
CAFR
BNR
ANAF
Curtea de Conturi
InterAgro
Catena
Institutul Cultural Român
FNGCIMM
FRC
FRGC
Ministerul Economiei
SIF Banat-Crișana
Alpha Bank
AOAR
Asociația Oamenilor de Afaceri „PRO INVEST”
Dignitas
Parteneri Media
money
ceccar
audit
Practici de audit
AIESEC
energy
EOL
Amfiteatru Economic
Œconomica
Parteneri Junior
AIESEC
ASER
Hyperion
ISMB
Parteneri distributie
ManPres
TotalPost
ECONOMISTUL Macroeconomie

Gânduri pentru guvernarea României
Bugetul public, profanul Graal

Evident că pentru cine nu a participat la construirea unui buget public rețeta lui va rămâne o mândrețe de taină metodologică. Recunosc că pentru mine așa este. Apropierea maximă de chimia bugetului se întâmplă, pe de o parte, când mă plimb prin fața Ministerului Finanțelor Publice, după ce a debutat, pe de altă parte, când avusesem nebunia să deschid pentru întâia dată ceaslovul de Finanțe Publice, într-o încercare de a desțeleni complexul proces bugetar.

Gânduri pentru guvernarea României
Înființarea și dezvoltarea IMM-urilor trebuie să fie o prioritate a Guvernului Cioloș

În acest material o să mă refer la programul de guvernare al premierului Dacian Cioloș, dintr-o singură perspectivă – a celor 65.000 de IMM-uri, care reprezintă – ne place sau nu ne place –principalele componente ale economiei României. Din lecturarea celor 13 pagini pe care este așternut programul de guvernare, rezultă o constatare șocantă – cuvântul IMM-uri nu apare nici măcar o dată. Nu apare în prima parte, la viziunea programului, nu este prezent nici în partea a doua, la cele 10 priorități, și nu se regăsește nici în final, în planul de măsuri structurat pe 13 domenii.

Gânduri pentru guvernarea României
Economia României, încotro?

Există o previziune pozitivă a evoluției economice a României pentru următorii ani. Trebuie însă să fim conștienți că dezvoltarea, redresarea noastră se va face cu viteză diferită față de alte țări din Uniunea Europeană și din restul lumii. Creșterea noastră economică nu va fi lipsită de pericole și dificultăți. Marile oportunități de relansare economică pentru România pot fi valorificate sau pierdute. Ce-i de făcut? Încotro?

Gânduri pentru guvernarea României
Pro mediul de afaceri

AOAR apreciază calitatea membrilor noului Guvern și va încerca să susțină abordarea unor teme de maxim interes pentru mediul de afaceri. AOAR consideră că anul 2016 reprezintă un an de importanță deosebită în contextul european și mondial. În acest sens, propunem aducerea în discuție publică a următoarelor teme extrem de importante pentru mediul de afaceri.

Gânduri pentru guvernarea României
2016 – Redobândirea încrederii în noi?

Deși poate părea un titlu puțin ciudat pentru un material despre fiscalitate și administrare fiscală, scriu acest articol cu speranța că experiențele din ultimele săptămâni pot să ne ajute să intrăm în normalitate. O să mă refer mai puțin la ce ar trebui să se (mai) întâmple în Codul fiscal și mai mult la relația dintre fisc și contribuabil. Am scris în repetate rânduri despre nevoia de a reforma sistemul contribuțiilor sociale (ratată cu grație în noul Cod fiscal), despre crearea condițiilor pentru a transforma România în hub regional pentru investiții (parțial realizată, ar mai fi nevoie de consolidare fiscală) sau despre necesitatea de a construi în mod inteligent un „moment zero”, pentru a putea scoate la lumină economia subterană. Nu o să insist aici asupra acestor aspecte.

Gânduri pentru guvernarea României
Guvernarea Dacian Cioloș: Opinia mea în cinci puncte

Guvernul condus de domnul Dacian Cioloș este ab initio condamnat a fi propria sa victimă. Deși a fost adus la guvernare cu atributul tehnocrației și al neangajării politice, instaurarea sa s-a făcut eminamente politic, printr-o campanie cu iz electoral de propagare a ideii schimbării clasei politice corupte și incompetente cu o structură nouă reprezentată de personalități înalt competente, oneste și acreditate prin cariere de succes în străinătate și în sfera business-ului.

Gânduri pentru guvernarea României
Microfinanțarea – o soluție viabilă pentru spațiul rural românesc

În România, piața microfinanțării este un concept aflat la început de drum în contextul general al dezvoltării durabile. În acest deziderat, al nevoilor de microfinanțare a spațiului rural, implementarea unor modele economice care să dea un imbold alinierii spațiului rural românesc la principiile și exigențele economiei de piață este absolut necesară. Modelele trebuie să fie adaptate condițiilor concrete și nevoilor reale ale celor ce trăiesc și muncesc în mediul rural.

Gânduri pentru guvernarea României
 O încercare de analiză a planificării bugetare cu impact pe termen mediu și lung

Programul Guvernului Cioloș anunță transparent, din prima frază introductivă, faptul că „nu poate și nu își va asuma să se angajeze pe toate fronturile de reformă în societatea românească”. Este o abordare concretă în conjunctura economică și politică, națională și europeană, pe care o preiau ca fiind corectă din toate punctele de vedere. Cu toate acestea, citind dincolo de forma cuvintelor, găsesc mai multe zone de implicare pe termen mediu și lung.


ECONOMISTUL analitic

Ce facem când nu avem ce face

„La estimarea cheltuielilor s-au avut în vedere măsurile care au fost adoptate de Parlament și de Guvern în anul 2015 pentru anul 2016 și au ca efect majorarea cheltuielilor cu 13 miliarde de lei”, a declarat noul ministru al finanțelor, Anca Paliu Dragu. Tot ea a anunțat că vom avea în anul 2016 un deficit al bugetului general consolidat de 2,95% din PIB.

De ce nu trebuie să încercăm să subjugăm natura?

Credeți în predestinare, în karma? Dar de spusele scriitorului englez D.H. Lawrence ce părere aveți: „Dumnezeu nu face lucruri. El este lucruri”? Să lăsăm însă deocamdată aceste chestiuni și să venim cu „suportul” științific. Niște fizicieni care au pornit de la premisa că atomii de heliu se apropie cel mai mult de comportamentul fotonilor i-au emis prin niște fante și i-au proiectat pe niște ecrane generate electromagnetic.

Lordul Beveridge și România: o relație incompletă

Curba Beveridge este un instrument analitic larg utilizat în analiza macroeconomică contemporană pentru a evalua piața muncii. Ea a apărut odată cu „revoluția keynesistă”, fiind astfel numită în onoarea lui Sir William Beveridge (creatorul sistemului britanic de asigurări sociale și de muncă de la baza statului asistențial de după război), și ea descrie grafic, în spațiu cartezian, relația statistică inversă dintre rata șomajului, reprezentată pe abscisă, și rata locurilor de muncă vacante, reprezentată pe ordonată.

ECONOMISTUL În dezbatere

Lege și tocmeală: „darea în plată”
Cine, ce, cât și cui... (i-o) plătește?

Puține legi din istoria postdecembristă a României au fost mai vehement dezbătute, lăudate și contestate decât Legea „dării în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite”. Poate doar legile privatizării în masă de acum mai bine de 20 de ani să fi mobilizat, într-o manieră mai dramatică, argumente și contra-argumente de tot felul.

ECONOMISTUL Fonduri europene

Familiarizarea cu vârstele care ne așteaptă

Cu proiectele europene 2014-2020 suntem mai întârziați la această oră decât eram după același timp trecut din etapa 2007-2013. O spun autoritățile în domeniu, totuși fără îngrijorare, sigure că fazele ulterioare vor fi mai scurte decât echivalentele din exercițiul financiar precedent, pentru că documentația se va simplifica, va apărea o lege nouă pentru achiziții publice, se va micșora perioada de evaluare a proiectelor, contractarea va merge mai repede și, în general, vor acționa învățătura de minte și cea de meserie.

ECONOMISTUL politic

România – pe podiumul european la stabilitate macroeconomică. Plus o observație

România se află între primele trei state din Uniunea Europeană ca stabilitate macroeconomică, potrivit datelor Tabloului de bord pe 2015 al dezechilibrelor macroeconomice publicat de Eurostat la finele lunii trecute. Mai precis, alături de Cehia și Polonia, țara noastră respectă 13 din cele 14 criterii cerute de UE pentru asigurarea stabilității la nivelul întregii economii.


ECONOMISTUL prins la mijloc

Singur printre analiști

Un titlu incitant în „Evenimentul zilei” din 1 decembrie a.c.: „Dl. Costin Borc și iluzia «privatului» românesc”. Analiza semnată de Sever Voinescu este publicată la rubrica „Dictatura culturii”. Din investigațiile noastre gazetărești rezultă că numele Costin Borc n-a intrat în conștiința publică la capitolul demnitari de rang înalt, așa că și semnatarul analizei a simțit nevoia să precizeze că este vorba despre noul vicepremier, ministru al Economiei.

ECONOMISTUL expert

O sinteză a directivei europene privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului

România, ca orice alt stat al UE, are obligația de a transpune în legislația națională prevederile directivei 2015/849 a Parlamentului European și a Consiliului privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului. Termenul de asigurare a conformității este iunie 2017. Părțile vizate de obligația de a aplica prevederile directivei sunt instituțiile financiare, entitățile nefinanciare și profesiile liberale care au legătură cu informațiile privind tranzacțiile derulate de o entitate sau de o persoană în relația cu o entitate (auditorii, experții contabili, notarii, consultanții fiscali etc.).


ECONOMISTUL de piață

România – campioana europeană a muncii fără rezultat

România conduce detașat în clasamentul european al țărilor în care munca nu aduce bunăstarea. Indicatorul utilizat de Eurostat în acest scop, rata de sărăcie relativă la gospodăriile cu intensitate foarte ridicată a muncii, ne plasează la un nivel de 14,2%, față de o medie UE de numai 5,5% și la o distanță uriașă de fostele colege de bloc estic din regiune (de exemplu, Polonia are 6,4%, iar Bulgaria doar 3,3%).



ECONOMISTUL info

Dispute în piața pariurilor

Pe piața pariurilor sportive, în actualitate este disputa dintre Organizația Națională a Jocurilor de Noroc (ONJN) și Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF), în paralel cu disputa dintre aceste agenții guvernamentale și mai multe case de pariuri. ANAF a intensificat controalele la companiile care organizează pariuri sportive și jocuri de noroc pe motiv că impozitul pe profit este perceput incorect: în timp ce ANAF susține că acel 5% se aplică la încasări, ONJN susține altceva.



ECONOMISTUL memorial

Din culisele Legislativului postdecembrist
„Nimic nu este mai practic decât o teorie bună…”

Indiferent la care moment istoric ne vom referi (în cazul de față la o cronică a ceea ce s-a întâmplat în plan legislativ în urmă cu un sfert de secol), comparația cu prezentul se impune de la sine. Este cunoscută butada potrivit căreia „cea mai importantă lecție a istoriei este aceea că nimeni nu învață din lecțiile… istoriei”. Din păcate, însă, „învățătura” la care fac trimitere este „ciuntită” de un deficit de informație, de cunoaștere. Tocmai de aceea apelul la memorie se cere însoțit, obligatoriu, de apelul la fapte, date perfect verificabile. Textul de bază îl constituie, de data aceasta, stenograma ședinței din 13 decembrie 1990 a Adunării Deputaților.


ECONOMISTUL universitar

Universitatea Politehnica din București
Profesioniști pentru piața muncii

„Inserție activă pe piața muncii prin formare profesională inovativă în domeniul ingineriei – Forming” este cel mai amplu proiect de consiliere și formare profesională desfășurat în România din fonduri europene, adresat persoanelor cu studii tehnice (medii sau superioare) încadrate într-una din categoriile: șomeri, șomeri de lungă durată, persoane aflate în căutarea unui loc de muncă, persoane inactive, din regiunile București-Ilfov, Sud-Muntenia, Nord-Est, Vest, Centru.

ECONOMISTUL bibliofil

Restituiri pentru cultura profesională

Prin lucrarea Bibliotecari în slujba Academiei de Înalte Studii Comerciale și Industriale din București. Christina Tuduri și Theodor Ludu, de Paul Croitoru, Editura ASE împlinește o nouă contribuție la cunoașterea cultural-istorică a valențelor celei mai înalte școli economice de la noi. Personalitățile cărora le este dedicată noua apariție au fost directori ai ceea ce generic s-a încetățenit sub titulatura Biblioteca ASE: Christina Tuduri, în perioada 1933-1948, Theodor Ludu, între 1948 și 1973.

ECONOMISTUL cercetător

ROSE
Cel mai mare proiect pentru educație al Băncii Mondiale în Europa și Asia Centrală

Lansat de Guvernul României împreună cu Banca Mondială, ROSE este Proiectul privind învățământul secundar din România care își propune să deturneze (dacă nu să stopeze) o aparentă fatalitate întărită pe parcursul unor ani care se tot adună: renunțarea la formarea și educația prin sistemul instituționalizat, din neputință, dezinteres ori din amândouă cauzele; altfel spus, este vorba despre abandonarea studiilor mai devreme sau mai târziu, fie în pragul bacalaureatului, fie în timpul primului an de facultate.

ECONOMISTUL de vacanță

O „fotografie” de sezon neretușată
Iarna turistică: veselă sau tristă?

Anul 2015 – cel mai cald din ultimii 50 – are merite incontestabile în recordurile (aproape generale) în ceea ce privește numărul de turiști pe plan mondial. E posibil să aflăm în scurt timp că efectele „celui mai cald an” se regăsesc cu rezultate pozitive și în România. Nu ne-a spus încă acest lucru INS. Susțin însă informația organizațiile patronale și asociațiile profesionale din turism, care iau zilnic pulsul industriei vacanțelor. Așteptăm deci ca afirmațiile lor să fie confirmate și de datele oficiale.

ECONOMISTUL internațional

Demografia, ultima frontieră
China trece la „two-child policy”

Pe măsură ce are loc osificarea intelectuală a Vestului, unul dintre efectele înregistrate a fost o lipsă de înclinație către a încerca lucruri noi. Nici „laboratoarele democrației” din statele individuale ale SUA nu mai sunt ce erau odată, înregistrând o regresie a calității procesului politic. Acest trend s-a observat și în domeniul științific. Atunci când administrația Clinton a interzis finanțarea federală a cercetării în domeniul celulelor stem din motive religioase, centrul de greutate al acestei cercetări s-a mutat în Asia, mai ales în Coreea de Sud și Singapore.

Scrisori din Rusia
Un contrast nefiresc

Evoluția realităților din Federația Rusă, în deceniile din urmă, scoate în evidență un fenomen contradictoriu, de natură să nuanțeze teoria că dezvoltarea diferitelor sectoare productive, a unor afaceri de succes, este condiționată decisiv de banii împrumutați de la bănci. Plecând de la frecvente cazuri negative, opinia publică percepe cu rezerve rolul creditelor bancare, îndoindu-se de „binefacerile” acestora, atât în cazul unor companii și întreprinderi care au recurs la utilizarea lor, cât și al milioanelor de persoane care și-au făcut depozite bancare sau au recurs la împrumuturi.

ECONOMISTUL în concluzie

Nimeni nu îndrăznește să îi spună conspirație

Titlul amintește de cartea lui Gary Allen care, în epoca Nixon, s-a vândut în milioane de exemplare și a devenit notorie pentru introducerea cuvântului „insider” în vocabularul politic american. Gary Allen denunța ideea că democrațiile și sistemele economice vestice ar reprezenta voința populară și susținerea că elitele de afaceri, academică și politică cu acces facil în coridoarele puterii iau decizii pentru câștig personal și ideologic care nu sunt în interesul populațiilor reprezentate.
  • CECCAR
  • ASE
  • AFER
  • ROMSILVA
  • CAFR
  • BNR
  • ANAF
  • Curtea de Conturi
  • InterAgro
  • Catena
  • ICR
  • FNGCIMM
  • FRC
  • FRGC
  • Ministerul Economiei
  • SIF Banat-Crișana
  • AlphaBank
  • AOAR
  • PRO INVEST
  • Dignitas
  • The Money Channel
  • The Money Channel
  • Revista Audit Financiar
  • Revista PRACTICI DE AUDIT
  • Informația legislativă de care ai nevoie
  • Energy Report
  • Economia Online
  • Amfiteatru Economic
  • Œconomica
  • AIESEC
  • ASER
  • Hyperion
  • ISMB
  • Manpres
  • MailMan


rubrici ECONOMISTUL
Afaceri globale Am citit pentru dumneavoastră Business Cercetare, dezvoltare Dosar Finanțare Fonduri europene În dezbatere Macroeconomie Punctul pe I