Bine ați venit la  ECONOMISTUL!
Săptămânalul comunității economico-financiare din România

Revista Economistul te ține la curent cu ultimele știri, informații, articole și analize din domeniile economic, financiar, academic național și internațional.

cultură
și civilizație economică abonamente
Fii alături de noi în mediul social online și devino fanul nostru pe rețelele de socializare!

Economistul.ro folosește cookie-uri
Cookie-urile sunt fișiere text stocate pe calculatorul dvs. pentru a face experiența navigării pe site mai eficientă și mai plăcută.
Prin continuarea navigării, confirmați că sunteți de acord cu folosirea cookie-urilor - află mai multe despre cookie-uri
Mergi sus
editorial Avem deja acest guvern tehnocrat dimpreună cu programul lui (ar trebui să fie al nostru?) de guvernare, iar ceea ce ar trebui în ordinea firească a lucrurilor să (ni) se întâmple ar fi să avem și guvernarea, mai bine spus, o bună guvernare. Și totuși, filosofia sub care va fi fost meșterit tehno-guvernul nu se arată a fi tare meșteșugită. O dată, „tehnocrația” s-ar încadra în clasa de „producțiuni moarte, pretenții fără fundament, stafii fără trup, iluzii fără adevăr”, așa cum califica Titu Maiorescu hiba supremă a primei modernizări românești: „formele fără fond”. citește mai mult
Citește online varianta digitală
ECONOMISTUL nr. 43-44, 2015
Economistul 43-44, 16 noiembrie 2015
Evenimente ASPES
Social media
Alpha Bank
Alpha IMMpremier
Alpha IMMpremier
Alpha IMM Import-Export
Alpha IMM Import-Export
COPERTA PRINT
Coperta ediției print - nr. 16-17/2016
Curs valutar
Parteneri editoriali
CECCAR
ASEAFER
ROMSILVA
CAFR
BNR
ANAF
Curtea de Conturi
InterAgro
Catena
Institutul Cultural Român
FNGCIMM
FRC
FRGC
Ministerul Economiei
SIF Banat-Crișana
Alpha Bank
AOAR
Asociația Oamenilor de Afaceri „PRO INVEST”
Dignitas
Parteneri Media
money
ceccar
audit
Practici de audit
AIESEC
energy
EOL
Amfiteatru Economic
Œconomica
Parteneri Junior
AIESEC
ASER
Hyperion
ISMB
Parteneri distributie
ManPres
TotalPost
ECONOMISTUL Macroeconomie

Metabolizarea schimbării
Să stimulăm oamenii să creeze noi soluții

Acest material reprezintă discursul ținut de Șerban Toader, Senior Partner KPMG, cu ocazia conferinței „Indicele pregătirii pentru schimbare. Concluzii pentru România”, organizată de Asociația de Studii și Prognoze Economico-Sociale (ASPES) în parteneriat cu KPMG și Academia de Studii Economice din București, Economistul fiind partener media.

Metabolizarea schimbării
România pe locul 79 într-un clasament global al adaptabilității la schimbare

Cel mai recent studiu realizat de KPMG privind Indicele de Adaptabilitate la Schimbare subliniază impactul pe care creșterea favorabilă incluziunii și inegalitatea de venit îl au asupra capacității de a reacționa la schimbare. KPMG International a publicat recent studiul său privind Indicele de Adaptabilitate la Schimbare 2015 (Change Readiness Index – CRI), elaborat în parteneriat cu Oxford Economics, în care 127 țări au fost evaluate în funcție de capacitatea de a se pregăti și a răspunde la schimbările tot mai rapide cauzate de multipli factori, de la calamități naturale și șocuri economice și politice până la tendințe pe termen lung, ca de exemplu evoluția demografică și noile tehnologii.

Metabolizarea schimbării
Pe locuri, fiți gata, start!

Conferința Indicele pregătirii pentru schimbare organizată de ASPES, KPMG și ASE, bazată pe studiul KPMG: Change Readiness Index – 2015, poziționează țara noastră pe locul 79, din 127 de țări care au participat la survey. Folosind doar criteriul geografic, fără să ținem seama de celelalte criterii avute în vedere de studiu (mărime, dezvoltare economică, venit mediu pe locuitor), ne plasăm între Tanzania (locul 78) și Mozambic (locul 80), deci pe alt continent.

Metabolizarea schimbării
„Să se revizuiască primesc, dar să nu se schimbe nimic”

Pe data de 10 noiembrie am participat la o extrem de interesantă conferință organizată de ASPES-KPMG-ASE pe tema schimbării. A fost prezentat și discutat studiul KPMG „Change Readiness Index”. Nefiind nominalizat pe lista vorbitorilor, nu am putut să-mi prezint în conferință opiniile mele referitoare la această temă. Prin amabilitatea redacției am acum această posibilitate. Poate nu aș fi dorit atât de mult să intervin dacă se discuta doar la nivel general, dar în studiul mai sus citat apare și România într-o poziție care ar fi meritat o tratare mai aplicată.

Metabolizarea schimbării
Tradițional și modern în educația superioară

Adaptarea la schimbare reprezintă unul dintre elementele ce caracterizează economia actuală mondială. Schimbările care se produc în toate domeniile impun, în permanență, adaptarea la acestea și luarea celor mai bune decizii care să permintă o cât mai rapidă asimilare a elementelor de noutate.

Metabolizarea schimbării
Câteva dintre posibilele „lebede negre” ale prezentului și viitorului Uniunii Europene

Prea des în istoria Europei s-a căzut pradă tendinței de a simplifica lucrurile făcându-se referire mai ales la aspecte generale, când de fapt istoria, prin complexitatea ei, nu permite simplificarea, ci necesită profunzimea analitică. Pentru explicarea fenomenelor și proceselor societale care îngrijorează, preocupă și se dovedesc impredictibile, se apelează la metafore. Una dintre metafore, care a aprins imaginația și a folosit la descrierea a ceea ce pare de necrezut sau extrem de improbabil, este cea pe care Nassim Taleb a numit-o „lebedele negre”.

Metabolizarea schimbării
Domnul XX și doamna XY

Pe buzele cetățenilor, în vârful condeiului ori în lumea digitală a ticăitului de taste răsună asurzitor o temă ce a fost dezbătută și încă se discută la nivel înalt. Săgețile sunt aruncate către ținta cu soluții, însă arbitrii nu par a lua la cunoștință cât de hârbuită aceasta este. Discriminarea pe bază de gen! Da, acesta este subiectul în discuție. Ideea de Business and Gender a prins carapace și a intrat în cursă. Rămâne de văzut dacă iepurele naiv se va trezi la timp.

Tehnocrație în stil mioritic
Politica unui guvern „apolitic”

Timp de două săptămâni, între demisia cabinetului Ponta și învestirea celui condus de Dacian Cioloș, spațiul public autohton a fost dominat de cuvintele „tehnocrat” și „tehnocrație”. Explicația, mai mult sau mai puțin oficială, a constat în intenția primului ministru desemnat, în înțelegere evidentă cu președintele Klaus Iohannis, de a nu se include în noul guvern nicio persoană cu apartenență politică, mai bine zis niciun „picior” de membru al vreunui partid existent, în momentul de față, în România.


ECONOMISTUL politic

Surplusul la buget
Aspirina contra recesiunii

Un surplus bugetar care să nu permită să se majoreze datoria externă a României, în condițiile vriei ce se profilează pe piețele internaționale de împrumut, reprezintă soluția bună. Atentatele de la Paris au ținut capul de afiș al emisiunilor de știri, dar acest eveniment regretabil nu trebuie, în niciun caz, să abată atenția opiniei publice de la ceea ce se profilează la fel de periculos din punct de vedere economic.


ECONOMISTUL de piață

Cu banii în bănci
Raportul dintre creditare și economisire. Evoluții și concluzii

Raportul dintre creditele în lei acordate de bănci și depozitele în lei a revenit la finele lunii august 2015 aproape de pragul de 70% și a urcat peste valoarea înregistrată în anul 2010. În schimb, raportul dintre creditele în valută și depozitele în valută a scăzut la minimul ultimilor opt ani, respectiv 136,6%. În premieră absolută după mulți ani, ponderea finanțărilor în moneda națională acordate mediului privat a depășit-o pe cea a creditului în valută, ajungând la 50,2%.


ECONOMISTUL la guvernare

Educația se joacă cu focul. Fără ghilimele

Nerespectarea aritmeticii ISU de către proprietarii clubului Colectiv a indignat opinia publică, scandalizată că un local cu o singură ieșire găzduia 400 de persoane, fapt care a și condus, în parte, la gravitatea tragediei. Pe fundalul acestei tensiuni, Ministrul Educației, Sorin Mihai Cîmpeanu, a declarat că numai 7% dintre școlile din țară au avize de protecție împotriva incendiilor.


ECONOMISTUL expert

Reguli anti-abuz prevăzute în noile reglementări fiscale coroborate cu Hotărârile Curții Europene de Justiție

Pe lângă modificările importante prevăzute de noul Cod fiscal discutate pe larg în ultima perioadă, textul de lege prezintă mult mai clar cuprinderea în legislația națională a directivelor europene și jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene. Astfel, articolul 11 din noul Cod fiscal face referire la toate aceste lucruri prezentând în mod expres transpuneri ale reglementărilor europene cu un accent pe Directiva europeană de TVA (Directiva 2006/112/CE).

ECONOMISTUL prins la mijloc

Singur printre analiști

În revista „22” (18-25 noiembrie a.c.) binecunoscutul analist Sebastian Lăzăroiu afirmă, între altele: „Pentru actualul guvern tehnocrat, instalat de Iohannis («gura păcătosului» – n.n.), menținerea presiunii «străzii» asupra clasei politice este singura modalitate realistă de a supraviețui”. Indicația „prețioasă” este cum nu se poate mai limpede: „strada” deține monopolul deciziilor politice. Cu toate acestea, consideră în continuarea unei ample analize că „așteptările «străzii» sunt exact ce (poate „ceea ce” parlamentarii – n.n.) ei nu ar putea satisface niciodată”.


ECONOMISTUL memorial

Din culisele Legislativului postdecembrist
Arta negocierii și știința compromisurilor

Pe măsură ce ne apropiem cu acest „serial memorialistic” de finalul anului 1990 (anul prim al perioadei postdecembriste), se întregește imaginea demersurilor „de sus” în direcția unei reforme economice radicale și a opoziției „de jos” care a alimentat continuu confruntările politice. Pe acest fond deloc generator de optimism, viziunea factorilor decidenți (oricât de deficitară, de precară s-a dovedit a fi) a permis să se depășească multe dificultăți ce păreau de neînfrânt.


ECONOMISTUL universitar

Universitatea Hyperion
Profesionalizare compatibilă cu piața muncii

Cea mai solidă recunoaștere a diplomelor o dă piața muncii. Știind bine acest lucru, Universitatea Hyperion din București situează profesionalizarea eficientă în centrul activităților pe care le derulează. Două demersuri în acest sens tocmai s-au finalizat.


ECONOMISTUL cercetător

Continuitate pentru performanță

Continuitatea pare să definească transferul de portofoliu ministerial la Educație și Cercetare Științifică, domeniu care necesită consecvență, viziune și răbdare. Semantica termenului se dovedește, în cazul de față, susținută de o complexitate încurajatoare.


ECONOMISTUL de vacanță

Spune, Zeule, spune!..
Mai e Herculane o stațiune minune?

Înaintea argumentelor care să răspundă la întrebarea din titlu, e bine să dezlegăm „enigma” lui Hercules. Cine este el, metaforic vorbind, încât să aibă dreptul să caracterizeze trecutul, prezentul și viitorul stațiunii? Probabil că toată lumea cunoaște legenda. În ce ne privește, ne grăbim s-o explicăm în contextul dat. Hercules, semizeul lumii antice, a fost numit, pentru forța lui fizică, cu multe secole în urmă, un simbol al stațiunii Băile Herculane.

ECONOMISTUL analitic

Europa și noua normalitate

Popoarele vest-europene nu trebuie să se lase păcălite de declarațiile cinice sau infantile ale liderilor lor cum că ar fi șocați (șocați!) de atacurile din Paris, nu după atacurile de la Charlie Hebdo din ianuarie și toate celelalte acțiuni teroriste, duse la capăt sau nu, din ultimii ani. Indiferent ce catharsis ar putea francezii să derive din lansarea câtorva bombe în plus asupra sirienilor, ei trebuie să confrunte realitatea noii normalități europene, în care diversitatea crescândă a societăților lor înseamnă că ei și copiii lor nu se vor mai bucura niciodată de nivelul de siguranță personală și societală al generațiilor precedente.

„Le Vendredi Noir”
Cum se va schimba perspectiva de securitate a Europei după atacurile din 13 noiembrie 2015

Cu un bilanț al victimelor în tragică ascensiune, din primele momente de după producerea lor, atacurile de la Paris au luat prin surprindere Franța și întreaga Europă în noaptea de vineri, 13 noiembrie 2015: un grup de atacatori (cel puțin șapte la număr) au desfășurat o serie de acțiuni coordonate în capitala franceză și în suburbia Saint-Denis. Atacurile au debutat cu o explozie și apoi încă una în apropiere de Stade de France, unde avea loc amicalul Franța-Germania la care asista și președintele francez François Hollande.

ECONOMISTUL internațional

Scrisori din Rusia
Fermierii bat, deocamdată, pasul pe loc

Trecerea agriculturii sovietice la canoanele economiei de piață se face încet și ineficient. În cei 25 de ani de reforme și restructurări, producția globală și cea pe hectar s-au redus mereu, Rusia ajungând în situația de a importa două treimi din cantitățile de legume, fructe, carne și lactate necesare. Excepție face doar producția de cereale. În 2015, cele 100 milioane tone recoltate acoperă în întregime cererea internă, lăsând disponibile pentru export circa 20-25 milioane tone.

ECONOMISTUL în concluzie

Cu ochii pe China

Săptămâna trecută au fost comunicate o serie de date macroeconomice importante în China (a doua economie a lumii): fluxurile comerciale internaționale, producția industrială, investițiile în active fixe, dinamica prețurilor de consum. Acești indicatori au consemnat evoluții mixte, aspect evidențiat și de analiza realizată de Capital Economics. Se confirmă faptul că procesul de tranziție de la motorul exporturi-investiții la motorul consum intern este dificil, mai ales în contextul apropierii finalului perioadei banilor ieftini din economia mondială (date fiind perspectivele de majorare a ratei de dobândă de politică monetară în Statele Unite).
  • CECCAR
  • ASE
  • AFER
  • ROMSILVA
  • CAFR
  • BNR
  • ANAF
  • Curtea de Conturi
  • InterAgro
  • Catena
  • ICR
  • FNGCIMM
  • FRC
  • FRGC
  • Ministerul Economiei
  • SIF Banat-Crișana
  • AlphaBank
  • AOAR
  • PRO INVEST
  • Dignitas
  • The Money Channel
  • The Money Channel
  • Revista Audit Financiar
  • Revista PRACTICI DE AUDIT
  • Informația legislativă de care ai nevoie
  • Energy Report
  • Economia Online
  • Amfiteatru Economic
  • Œconomica
  • AIESEC
  • ASER
  • Hyperion
  • ISMB
  • Manpres
  • MailMan


rubrici ECONOMISTUL
Afaceri globale Am citit pentru dumneavoastră Business Cercetare, dezvoltare Dosar Finanțare Fonduri europene În dezbatere Macroeconomie Punctul pe I