Bine ați venit la  ECONOMISTUL!
Săptămânalul comunității economico-financiare din România

Revista Economistul te ține la curent cu ultimele știri, informații, articole și analize din domeniile economic, financiar, academic național și internațional.

cultură
și civilizație economică abonamente
Fii alături de noi în mediul social online și devino fanul nostru pe rețelele de socializare!

Economistul.ro folosește cookie-uri
Cookie-urile sunt fișiere text stocate pe calculatorul dvs. pentru a face experiența navigării pe site mai eficientă și mai plăcută.
Prin continuarea navigării, confirmați că sunteți de acord cu folosirea cookie-urilor - află mai multe despre cookie-uri
Mergi sus
editorial Atunci când analizăm fiscalitatea, fiecare dintre noi avem, în calitate de contribuabili, îndreptățirea de a întreba, în paradigma „contractului social”: „cine, pentru cine, ce și cât (plătim)?”. (Ba, dacă am fi tupeiști, am putea întreba și teribilul „de ce?”, fiindcă dragul de contract social este singurul pe care îl „semnăm” la/prin naștere, fix în plină incapacitate de a contracta!) Primirea „botezului” de subiect fiscal rămâne o „taină” (doar că pre- și anti- creștină?!). citește mai mult
Citește online varianta digitală
ECONOMISTUL nr. 35-36, 2015
Economistul 35-36, 5 octombrie 2015
Evenimente ASPES
Social media
Alpha Bank
Alpha IMMpremier
Alpha IMMpremier
Alpha IMM Import-Export
Alpha IMM Import-Export
COPERTA PRINT
Coperta ediției print - nr. 16-17/2016
Curs valutar
Parteneri editoriali
CECCAR
ASEAFER
ROMSILVA
CAFR
BNR
ANAF
Curtea de Conturi
InterAgro
Catena
Institutul Cultural Român
FNGCIMM
FRC
FRGC
Ministerul Economiei
SIF Banat-Crișana
Alpha Bank
AOAR
Asociația Oamenilor de Afaceri „PRO INVEST”
Dignitas
Parteneri Media
money
ceccar
audit
Practici de audit
AIESEC
energy
EOL
Amfiteatru Economic
Œconomica
Parteneri Junior
AIESEC
ASER
Hyperion
ISMB
Parteneri distributie
ManPres
TotalPost
ECONOMISTUL În dezbatere

Libertatea migrației & migrena democrației
Lecțiile tinerei națiuni americane pentru bătrânul continent răscolit

Pe data de 3 octombrie a avut loc aniversarea a jumătate de secol de la Actul de Imigrare adoptat de Congresul american în anul 1965. Deși nu a stârnit foarte multe valuri la vremea aceea, legea este, în retrospectivă, actul politic definitoriu pentru formarea societății americane contemporane. Singura decizie comparabilă ca importanță ar putea fi cea din spatele inițiativei Great Society a președintelui Lyndon B. Johnson, care a inaugurat un program comprehensiv de asistență socială extensivă care continuă și astăzi.


ECONOMISTUL IMMtreprinzător

CNIPMMR
De ce să participi la Topul Național al Firmelor Private din România și la Târgul Serviciilor/Produselor de Excelență pentru Întreprinderi

Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR) organizează, la 27 octombrie 2015, cea de-a 23-a ediție a „Topului Național al Firmelor Private din România – Top 2014”. Evenimentul va avea loc începând cu ora 9.00, la JW Marriott Bucharest Grand Hotel (sălile Grand Ballroom și Constanța Ballroom) și – pentru prima dată la actuala ediție – se va desfășura concomitent cu „Târgul Serviciilor/Produselor de Excelență pentru Întreprinderi”.

ECONOMISTUL analitic

Starea materială a culturii: e complicat!

Starea nesatisfăcătoare a infrastructurii și a bunurilor culturale din România face în mod periodic obiectul unor discuții în spațiul public, subliniindu-se în mod repetat dezinteresul autorităților publice pentru acest domeniu, cât și impactul disproporționat al crizei economice asupra sa. Atât infrastructura, cât și bunurile culturale sunt înțelese în acest context într-un sens larg, chiar mult prea larg, care include aproape orice serviciu și produs cu o funcție deopotrivă informativă, educațională și de divertisment furnizate fie de organizații private, fie de organizații publice.

Investițiile: înghețate de povara fiscală sau încurajate prin politici publice?

În primăvară începeam o serie de analize stârnite de întrebarea „care regim fiscal e cel mai bun?”, analize care au dezvoltat de fapt ideea că nu există „un cel mai bun” sistem fiscal (cum nu există nici „cel mai rău”) aplicat industriei de petrol și gaze. Cu toate acestea, am arătat că un „cel mai nepotrivit” regim fiscal pentru orice industrie și mai ales pentru petrol și gaze este regimul care, în loc să sprijine dezvoltarea economică prin investiții, o sugrumă prin creșterea poverii fiscale pusă pe spatele investitorilor.

De ce ni se refuză dreptul fundamental la autoapărare?

Am văzut de curând pe Facebook o fotografie-grafic, în care erau comparate două țări: Honduras și Elveția. Cele două state au, cu aproximație, același număr de locuitori, 8,2 milioane. În Honduras, cetățenii nu au dreptul legal de a deține și de a purta arme de foc pentru autoprotecție, iar țara are cea mai mare rată a omuciderilor din lume. În Elveția, dimpotrivă: cetățenii sunt obligați să dețină arme de foc, iar rata crimelor este cea mai redusă din lume.

Se impune un proiect strategic național – partea a II-a

Precizăm de la bun început că proiectul la care vrem să facem referire este doar aparent unul tradițional, deși, sub denumirea lui generică, el a marcat etape de progres și dezvoltare ale României și, în mod ciclic, el trebuie să revină ca un adagio mai bine scris și mai bine interpretat de cetățenii acestei țări. Este vorba de proiectul modernizării României ridicat la oportunitățile și provocările secolului XXI.

ECONOMISTUL politic

Previziuni și prevederi
Anotimpul în care se numără… prognozele

N-a fost, nu este și, cu siguranță, nu va fi dificil să se identifice că în luările de poziție publice tema predictibilității ocupă un loc central. Multe dintre neajunsurile din economie sunt puse pe seama deficitului de predictibilitate. Cu toate acestea, cu excepția unor publicații de specialitate, anticipările Comisiei Naționale de Prognoză privind perioada 2015-2019 s-au „bucurat” de un neinvidiat anonimat. Aceeași „soartă” au avut și prognozele emise nu numai de numeroase bănci care își desfășoară activitatea în țara noastră, ci și cele ale FMI, BERD și Comisiei Europene.

Gradul de deschidere a economiei
Mai este mult de lucru la creșterea lui

Referitor la îndeplinirea criteriilor reale de convergență, necesară pentru trecerea cu succes la euro, se poate afirma că mai avem de lucrat la gradul de deschidere a economiei (totalul dintre exporturi și importuri, raportat la PIB). Acest indicator a atins un maxim în anul 2011, după care a început să bată pasul pe loc sub pragul de 75% din PIB.


ECONOMISTUL de piață

Mediul de afaceri vs. sindicate
Noi controverse pe tema Codului muncii

În aceste zile, are loc, în special prin intermediul mijloacelor de comunicare în masă, o controversă acută între una dintre principalele centrale sindicale (BNS) și asociații patronale reprezentative, pe tema modificării Codului muncii. Luările dure de poziție au apărut în special după adoptarea tacită în Senatul României a unei inițiative legislative cetățenești care poartă semnătura a nu mai puțin de 130.000 de persoane.

Fișă de sector
Viața (economică) la țară

Resurse suplimentare pentru finanțarea programelor de dezvoltare rurală. De la bune intenții, la realitățile de pe teren. Potrivit tradiției, în octombrie este sărbătorită Ziua Recoltei. Tradiție care încorporează și cele bune, și cele mai puțin bune acumulate de-a lungul mai multor decenii – de la festivismul excesiv din anii antedecembriști până la conul de umbră din perioada tranziției. Odată cu bilanțurile, marcate și de intrarea în faza finală a lucrărior agricole de toamnă, privirea se îndreaptă cu precădere spre viitor. Sunt – cum se va vedea – suficiente motive pentru proiecții bazate tocmai pe realitățile din prezent.


ECONOMISTUL expert

Ziua Națională a Contabilului Român – ediția a XI-a
CECCAR – performanță profesională prin îmbogățirea conceptelor și perfecționarea practicii

După cum am informat în numărul precedent al „Economistului”, la 21 septembrie au avut loc, în întreaga țară, manifestări – devenite tradiționale – prilejuite de Ziua Națională a Contabilului Român. Reuniunile consacrate evenimentului au avut, cum este firesc, un caracter festiv, expresie a satisfacției îndreptățite generate de realizări de necontestat ale unor profesioniști autentici, în osmoză cu conștiința faptului că provocările prezentului și viitorului impun răspunsuri teoretice și acțiuni concrete menite să asigure înregistrarea de noi performanțe într-o profesie care se bucură de un tot mai înalt prestigiu în mediul de afaceri, în întreaga societate.


ECONOMISTUL Fonduri europene

PRACT-EAI
Stagii de practică pentru studenții în domeniul economie - afaceri internaționale

Între numeroasele și îndeosebi foarte necesarele proiecte derulate de Academia de Studii Economice din București cofinanțate din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013, proiectul „PRACT-EAI – Stagii de practică pentru studenții în domeniul economie - afaceri internaționale” (Contract POSDRU/161/2.1/G/140619, Domeniul major de intervenție 2.1 „Tranziția de la școală la viața activă”, manager de proiect prof. univ. dr. Dumitru Miron) se distinge prin complexitatea adresabilității ca arie de cuprindere vizând categoria beneficiarilor direcți, ca și prin profunzimea conexiunilor aplicative pe care le poate genera în timp.
ECONOMISTUL prins la mijloc

Singur printre analiști

Prin analiza semnată de Roxana Petrescu, „Ziarul Financiar” din 8 octombrie a.c. marchează împlinirea unui deceniu de la „privatizările strategice din energie”. Din păcate, încă de la început autoarea repetă eroarea (de altfel, frecventă în mass-media autohtonă) de a scrie despre „aniversarea a zece ani”, omițând (sau, mai grav, necunoscând) că „aniversare” înseamnă împlinirea unui anumit număr de „ani”. Cum, însă, pleonasmul nu se simte bine singur, analiza conține și unele erori de fond.


ECONOMISTUL memorial

Din culisele Legislativului postdecembrist
„Judecătorii care decid dacă la amiază este ziuă”

Titlul episodului de față este inspirat de caracterizarea pe care Cicero a făcut-o celor care „judecă” istoria în așa fel încât se consideră îndreptățiți să stabilească măsura în care trecutul poate fi rescris după propria poftă. Desigur, respectul față de adevăr ar fi de natură să ne ajute în demersul firesc de a interpreta fapte și date care pot fi confirmate mai ales cu forța de convingere a documentului, însă – cum memoria fiecăruia dintre noi ne joacă deseori feste – ne confruntăm de prea multe ori cu situații în care numai apelul la arhive ne permite să evităm măcar erorile referitoare la aspectele perfect verificabile.


ECONOMISTUL documentar

La 75 de ani de la asasinarea lui Virgil Madgearu
Un model de slujire a învățământului, științei și intereselor naționale

După parcurgerea liceului, Virgil Madgearu a efectuat studii economice la Leipzig (unde a susținut și doctoratul), apoi și-a desăvârșit pregătirea la Londra. A desfășurat o vastă activitate de economist, sociolog și om politic, remarcându-se ca un deschizător de drumuri în multe direcții și ca un slujitor devotat al intereselor naționale, fapt pentru care a plătit cu viața. La comemorarea a 7 decenii și jumătate de la asasinat, doresc să evoc unele dintre marile sale merite.


ECONOMISTUL universitar

Autonomie, adică personalitate academică
Universitățile și sistemul lor imunitar

A fost deschiderea anului universitar. S-a întâmplat ceva în lumea academică. S-a văzut, s-a auzit că marile universități ale României țin la prestigiu, la personalitate, la firmă. Este adevărat că numărul studenților la noi a scăzut față de acum câțiva ani, dar în statistica generalizată la nivel de sistem. Particularizat, există universități cu procente bune de creștere față de admiterea anterioară, altele cu menținere, tot în ultimii ani, la gradul maxim de cuprindere, iar unele chiar cu concurență acerbă la diverse specializări.


ECONOMISTUL în dialog

Cu dragoste, prietenilor mei econometriști (III)

Unui econometrist începător (varianta 1) (despre sugestiile care… epuizează realul, ale unor modele econometrice)
Ce model complex și falnic,
Se uimește sincer calfa,
Când îți dă drept variante
Să faci α sau… non-α!

ECONOMISTUL bibliofil

Inteligență artificială pentru marketing

Impactul inteligenței artificiale asupra marketingului reprezintă esența lucrării Sentience. The Coming AI Revolution and the Implications for Marketing, carte lansată de Omnicom Media Group. După cum o caracterizează editorul, noua apariție „rezumă istoria inteligenței artificiale, răspunde la întrebările esențiale ce este, de unde a început totul și până unde s-a ajuns astăzi în acest domeniu și creionează imaginea de ansamblu a viitorului din perspectiva «intelligence», oferind un preambul pentru lumea guvernată de inteligență artificială a anului 2029 și pentru implicațiile marketingului potențat de aceasta”.

ECONOMISTUL de vacanță

N-ați fost în sezonul estival la mare?
În destinațiile „Litoralul subteran” e vară și acum!

Odată cu primele zile ale toamnei, iubitorii de vacanțe – mai ales cei care n-au reușit să se bucure de soarele litoralului – se mai gândesc și acum cu regret la ratarea sejurului la țărmul Mării Negre. Există pentru cei aflați în această situație, dar nu numai pentru ei, o șansă reală de a-și compensa amintita insatisfacție. În ce constă ea? În faptul că, de câțiva ani, Societatea Națională a Sării din România a reușit să construiască, prin introducerea în circuitul turistic a fostelor mine vechi, un nou „Litoral”, cel subteran, care funcționează și vara, și iarna în condiții de vacanță excelente.

ECONOMISTUL internațional

Banking, made in China
Noul intermediar al creșterii asiatice

A spune că Ziua Națională a Republicii Populare Chineze este sărbătorită la data de 1 octombrie, ar fi un eufemism, în lumina faptului că festivitățile se desfășoară anual pe o perioadă de șapte zile, fiind una dintre cele două sărbători celebrate sub denumirea de Săptămâna de aur, alături de Anul Nou Chinezesc. China ar putea avea, curând, noi motive de bucurie. Banca Asiatică pentru Investiții în Infrastructură, un proiect bancar inițiat la propunerea președintelui Xi Jinping, parte a unui efort de a extinde influența chineză în Asia Centrală și de Sud-Est, se află în stadiile finale pentru a primi undă verde.

Scrisori din Rusia
Crimeea, ca alternativă turistică

Intrată în componența Federației Ruse de un an și ceva, Republica Crimeea își reocupă, treptat, locul pe care l-a avut, timp de sute de ani, în spațiul rusesc, fie în timpul Imperiului Țarist, fie în perioada sovietică. Pe lângă poziția sa de excepțională importanță militară, la Marea Neagră, peninsula beneficiază și de condiții care fac din ea o zonă turistică aparte, o destinație exotică atractivă.

ECONOMISTUL în concluzie

„Nu poți să faci marketing sportiv cu oameni care nu iubesc și nu pricep sportul”
Interviu cu Valentin Popescu, brand manager marketing sportiv Alexandrion Grup

Într-o lume în care totul este gândit în termeni de profitabilitate, imagine, vânzare, relație cu consumatorii și partenerii, este imposibil să trăiești fără marketing. Același lucru se aplică și în cazul federațiilor sau cluburilor sportive, care au la fel de multă nevoie de marketing ca orice companie multinațională. Din păcate însă, în unele cazuri, pentru a face treabă, este nevoie ca echipa de marketing să fie externalizată.
  • CECCAR
  • ASE
  • AFER
  • ROMSILVA
  • CAFR
  • BNR
  • ANAF
  • Curtea de Conturi
  • InterAgro
  • Catena
  • ICR
  • FNGCIMM
  • FRC
  • FRGC
  • Ministerul Economiei
  • SIF Banat-Crișana
  • AlphaBank
  • AOAR
  • PRO INVEST
  • Dignitas
  • The Money Channel
  • The Money Channel
  • Revista Audit Financiar
  • Revista PRACTICI DE AUDIT
  • Informația legislativă de care ai nevoie
  • Energy Report
  • Economia Online
  • Amfiteatru Economic
  • Œconomica
  • AIESEC
  • ASER
  • Hyperion
  • ISMB
  • Manpres
  • MailMan


rubrici ECONOMISTUL
Afaceri globale Am citit pentru dumneavoastră Business Cercetare, dezvoltare Dosar Finanțare Fonduri europene În dezbatere Macroeconomie Punctul pe I