Bine ați venit la  ECONOMISTUL!
Săptămânalul comunității economico-financiare din România

Revista Economistul te ține la curent cu ultimele știri, informații, articole și analize din domeniile economic, financiar, academic național și internațional.

cultură
și civilizație economică abonamente
Fii alături de noi în mediul social online și devino fanul nostru pe rețelele de socializare!

Economistul.ro folosește cookie-uri
Cookie-urile sunt fișiere text stocate pe calculatorul dvs. pentru a face experiența navigării pe site mai eficientă și mai plăcută.
Prin continuarea navigării, confirmați că sunteți de acord cu folosirea cookie-urilor - află mai multe despre cookie-uri
Mergi sus
editorial Prima condiție spre a avea succes în orice profesie este să o definești cu bun simț (delimitându-i cu onestitate „parohia”, fără a o supralicita, ceea ce înseamnă o crimă morală). A doua: s-o slujești cu inteligență de-aici încolo. Profesia de economist nu face excepție, deși are date epistemice excepționale, privilegia(n)te. citește mai mult
Citește online varianta digitală
ECONOMISTUL nr. 21-22, 2015
Economistul 21-22, 29 iunie 2015
Evenimente ASPES
Social media
Alpha Bank
Alpha IMMpremier
Alpha IMMpremier
Alpha IMM Import-Export
Alpha IMM Import-Export
COPERTA PRINT
Coperta ediției print - nr. 16-17/2016
Curs valutar
Parteneri editoriali
CECCAR
ASEAFER
ROMSILVA
CAFR
BNR
ANAF
Curtea de Conturi
InterAgro
Catena
Institutul Cultural Român
FNGCIMM
FRC
FRGC
Ministerul Economiei
SIF Banat-Crișana
Alpha Bank
AOAR
Asociația Oamenilor de Afaceri „PRO INVEST”
Dignitas
Parteneri Media
money
ceccar
audit
Practici de audit
AIESEC
energy
EOL
Amfiteatru Economic
Œconomica
Parteneri Junior
AIESEC
ASER
Hyperion
ISMB
Parteneri distributie
ManPres
TotalPost
ECONOMISTUL aniversar

25 de ani de la apariția primului număr al Economistului
Gazetari în economie, economiști în gazetărie

Numărul de față al publicației noastre apare exact în ziua în care se împlinesc 25 de ani de când a fost „lansată” în spațiul public. Chiar dacă ne limităm la istoria presei autohtone, un sfert de secol, mai ales în momente de schimbare radicală a întregii societăți (ca efect al evenimentelor – să le spunem doar așa – din decembrie 1989), înseamnă foarte mult nu numai sub aspect temporal, ci – mai ales – prin consistență, dificultăți, scopuri.

Prestigiul argumentului, argumentul prestigiului

Indiferent de perioada care poate să facă obiectul unui studiu de profil (fie că ne referim la intervalul iunie 1990 - decembrie 1996, când apărea bisăptămânal, fie că luăm „în colimator” intervalul ianuarie 1997 - iunie 2010, când avea apariții zilnice, fie că referențialul este cuprins între iunie 2010 și prezentul aniversar), constatăm că în paginile publicației noastre s-au „înmagazinat” mii de semnături dintre cele mai prestigioase din sfera științei și practicii economice.

Drumul spre necunoscut

Aflați – de la început – în slujba economiei românești, ziariști de la Economistul au înțeles, încă de la primul număr, că perioada de tranziție de la un sistem economic la altul va fi o provocare extrem de puternică cu multe necunoscute pentru români, în primul rând pentru autoritățile tânărului stat democratic, dar și pentru actorii economici plasați, dintr-o dată, într-un alt fel de piață, într-o piață care tindea să devină liberă, complet diferită de cea a sistemului economiei de comandă, central planificată.

Tezaur

La ce ne gândim atunci când vine vorba despre TEZAUR? Probabil, foarte mulți au în vedere tezaurul românesc nerestituit de Rusia, alții – te pomenești! – își amintesc de emisiunea tv „Tezaur folcloric”; nu este exclus să se facă trimitere la tezaurul BNR sau la tezaurul Muzeului Național de Istorie.

Principii și reguli

Încă de la începutul procesului de tranziție, Economistul s-a ocupat sistematic de crearea cadrului juridic și instituțional al economiei de piață. La unul dintre pilonii reformei – privatizarea – ne-am mai referit și ne vom mai referi în cuprinsul acestei retrospective. Dacă, însă, vom păstra ordinea cronologică a pașilor întreprinși de-a lungul a 25 de ani, vom constata lesne că Economistul a anticipat adoptarea unor acte normative și înființarea, pe baza acestora, a numeroase instituții.

În sprijinul mediului de afaceri

Dacă ar fi să selectăm alte domenii predilecte de abordare a problematicii economice, cu siguranță vom reține atenția deosebită acordată permanent de Economistul, încă de la primul număr, mediului de afaceri. Atât prin punctele de vedere exprimate de manageri, cât și prin prezentarea măsurilor de ordin legislativ și instituțional adoptate de-a lungul a două decenii și jumătate, în special sub impulsul angajamentelor asumate de România în acordurile cu FMI, Banca Mondială și Comisia Europeană, publicația noastră a intervenit în evoluția mediului de afaceri, pe direcțiile cele mai favorabile accelerării tranziției spre economia de piață.

Un proiect pentru modernizarea socială și economică a României

În ianuarie 2011, odată cu trecerea la apariția Economistului sub forma unei reviste, a fost lansată în spațiul public, prin editorialul semnat de directorul general dr. ec. Constantin Boștină, ideea implicării întregii noastre comunități profesionale într-o dezbatere care a angajat în decurs de doi ani importante forțe, de la academicieni și profesori universitari până la exponenți ai mediului de afaceri, dezbatere consacrată elaborării a ceea ce numim astăzi PROIECT DE ȚARĂ.

În căutarea celui mai scurt drum spre atingerea unor obiective dezirabile

În cronica vieții economice și sociale a țării, așa cum s-a conturat ea în paginile revistei noastre, un loc aparte îl ocupă pregătirile pentru Congresele și Adunările Generale ale AGER. De fiecare dată, cu intervale relativ lungi înainte de asemenea evenimente, în timpul desfășurării lor și după aceea, ca un ecou la dezbaterile și hotărârile ce le-au marcat, Economistul a consacrat spații ample unor teme de cel mai larg interes public, nu numai ancorate strict în actualitatea respectivelor momente, ci și cu deschideri adecvate spre perioadele următoare.

Cap compas: integrarea europeană

Trecerea în revistă a colecției ziarului nostru mai arată că a fost urmărită pas cu pas, sistematic, într-o viziune coerentă, întreaga activitate depusă la cele mai diverse niveluri și structuri ale societății, ale statului, pentru pregătirea condițiilor necesare dobândirii statutului de membru al Uniunii Europene.

Finanțarea economiei în contextul aderării României la Uniunea Bancară

Așa cum rezultă și din alte rememorări incluse în acest număr aniversar, tema integrării europene a țării noastre a fost tratată, etapă cu etapă, prin relevarea pașilor strict necesari spre obiectivul strategic reprezentat de aderarea la moneda unică. Ilustrăm și această componentă a demersului nostru publicistic cu câteva fragmente din studiul prof. univ. dr. Nicolae Dănilă.

„Motoarele” creșterii avuției naționale

În mai mult de patruzeci de numere ale revistei au fost publicate luări de poziție referitoare la tematica unui preconizat Congres Național al Economiștilor din țara noastră. Din motive care pot și trebuie să facă obiectul unei analize separate, în momentul de față nu se poate anticipa data desfășurării și obiectul unei asemenea reuniuni atât de necesare și de importante.

Sub lupa evaluărilor exigente

Analizele publicate de-a lungul timpului au fost în cea mai mare parte confirmate, faptul explicându-se prin calitatea autorilor. Accentul s-a pus pe viziunile strategice întrucât obiectul lor l-a constituit identificarea elementelor componente ale unui PROIECT DE ȚARĂ viabil. Este de remarcat și în această privință contribuția unor consultanți de anvergură precum Vasile Iuga, Managing Partner PwC Europa de Sud-Est.

Clubul academicienilor

În a doua jumătate a anului 2010, când Economistul (încă publicație cotidiană) și-a modificat substanțial aspectul grafic (moment în care dr. Octavian-Dragomir Jora a preluat funcția de redactor-șef), fiecare număr a fost centrat pe un amplu interviu cu personalități implicate direct sau indirect (conceptual și/ori acțional) în tematica majoră a economiei românești.

Ipoteza științifică și confirmarea ei statistică

Economistul a tratat sistematic în ultimii ani demersurile prof. univ. dr. ing. Cezar Mereuță îndreptate spre investigarea aprofundată a microeconomiei românești, europene și internaționale în strânsa ei legătură cu procesele și fenomenele la nivel macro. În centrul acestor demersuri s-a situat „analiza nodală multicriterială a sistemului de companii din România”.

Piața românească de capital

Încă de la primele numere ale Economistului – într-un efort sistematic de sprijinire a tuturor acțiunilor menite să creeze premisele tranziției la economia de piață – a fost menționată necesitatea creării unei piețe autohtone de capital. Au trecut, însă, câțiva ani buni până ca acest deziderat să se împlinească.

Exercițiu de memorie

Coperta fiecărui număr al Economistului (ne referim, aici, evident, doar la perioada începută în 2011, de când publicația noastră a devenit săptămânală, cu profilul adecvat de revistă) poate – la rândul ei – să sugereze nu numai ancorarea tematicii pe terenul realităților (chiar și atunci când s-au abordat aspecte teoretice de înalt nivel), ci și capacitatea interlocutorilor de a exprima, în sinteză, idei majore, de cel mai larg interes public (din motive redacționale, ne-am permis să adăugăm, în unele cazuri, precizări care păstrează, însă, integral sensul atribuit de autori).

Profesia de economist – vocație, competență, responsabilitate

Cum este firesc, fiecare număr în parte și colecția Economistului în întregime oferă numeroase temeiuri pentru formularea unei definiții valabile privind rolul comunității noastre profesionale în societatea contemporană. O asemenea definiție implică un demers științifico-metodologic complex, determinat de însăși complexitatea profesiei noastre.

„Caseta tehnică”, ștafeta care asigură continuitatea

În retrospectivele cu caracter memorialiastic prin care am prefațat împlinirea a 25 de ani de la apariția primului număr al Economistului am evocat și numele celor care s-au aflat de-a lungul acestui sfert de veac la conducerea publicației noastre. Revenim asupra temei în acest grupaj de informații și comentarii cu o sinteză a modului în care s-a predat și s-a primit „ștafeta” responsabilității față de destinul Economistului.

Mesaje de  felicitare

Sunt deosebit de bucuros și, în același timp, mă simt onorat pentru prilejul ce mi s-a oferit de a împărtăși un gând bun, de a transmite felicitări și cele mai calde urări tuturor colegilor de breaslă care au făcut și fac posibilă apariția Economistului publicația noastră de suflet și de angajare profesională, în numele cauzei comune sintetizate prin mesajul primit și transmis de generații la rând pentru slujirea, cu adevărat, a interesului public, național, în consens cu cel individual.


ECONOMISTUL expert

CECCAR, în paginile Economistului
O colaborare îndelungată, bazată pe valori comune

La doi ani după apariția primului număr al Economistului, în iulie 1992, cititorii noștri erau informați că, potrivit Hotărârii nr. 22/1992 a Tribunalului București, se acorda Corpului Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România (CECCAR) statutul de personalitate juridică. Se consfințea, astfel, renașterea unei asociații profesionale de înalt prestigiu, cu o istorie bogată în perioada interbelică.

Clubul Tinerilor Experți Contabili din România
O deviză cu acoperire în fapte: „Fii activ, pregătește-ți accesul la succes!”

În perioada de definitivare a acestui număr al Economistului, dedicat, în principal, împlinirii a 25 de ani de neîntreruptă apariție, am avut prilejul să particip la una dintre manifestările publice ale Clubului Tinerilor Experți Contabili din România (CTECR). În acest mod, s-a întregit imaginea îmbogățită continuu a viabilității unei inițiative a directorului general al CECCAR, ec. Daniela Vulcan-Văduva, președintele Fundației „Măreție și Talent”, inițiativă care a dat și dă permanent măsura unei viziuni creative de excepție.

ECONOMISTUL prins la mijloc

Singur printre analiști

Repetată la un interval scurt, formula „Sigur, probabil” a atras atenția semnatarului acestei rubrici asupra unei teme care are și o funcție de sinteză, respectiv frecvența unor ticuri verbale („clișee”) în emisiunile de dezbateri găzduite de mai toate televiziunile autohtone. Profesorul Alexandru Radu a folosit-o chiar în prima sa intervenție din emisiunea „Foc încrucișat” de la TVR 1 (21 iunie a.c.).


ECONOMISTUL politic

Instabilitatea instituțională, marea constantă
La un sfert de secol distanță: iunie 1990 - iunie 2015

Așa cum s-a precizat deseori, inițial, Economistul fusese programat să apară în jurul datei de 11 iunie 1990. Potrivit informațiilor furnizate de membrii fondatori ai redacției, aproape întregul număr fusese pregătit, urmând a fi trimis la tipografie. N-a fost, însă, să… fie. Au intervenit așa-numitele evenimente din 13-15 iunie 1990, care au amânat (inclusiv prin ceea ce s-a întâmplat la Tipografia Coresi, fostă a Casei Scânteii) apariția primului număr.

Evoluții recente pe piața titlurilor de stat din România

Evoluțiile din piața titlurilor de stat sunt intens analizate și monitorizate de agenții economici dintr-o economie. Pe de o parte, curba randamentelor este graficul care reflectă conexiunea dintre evoluția economiei reale și percepțiile creionate în economia financiară. Pe de altă parte, ratele de dobândă la care se împrumută statul constituie o referință pentru costul de finanțare din economie.



ECONOMISTUL analitic

Paradoxul românesc (The Romanian Conundrum)

Una dintre evoluțiile surprinzătoare în România a fost accelerarea creșterii economice după ce deficitul de cont curent (economisiri minus investiții) s-a prăbușit de la 4,5 la sută din PIB în 2012 la 0,8 la sută din PIB în 2013 și a continuat să se reducă la 0,4 la sută din PIB în 2014. De obicei, este invers: accelerarea creșterii economice coincide cu creșterea deficitului de economisiri.

O dezbatere pentru redevențe care nu sugrumă investițiile

Eu cred că la baza relației statului cu economia privată trebuie să stea un sistem legislativ și fiscal care să se construiască pe câteva principii clare, ușor de înțeles, de aplicat și de respectat de ambele părți. Într-o astfel de ecuație, un astfel de cadru de reglementare și taxare trebuie să realizeze un echilibru perfect între interesele a trei părți fundamentale.

În ce fel de uniune monetară intrăm contează!

O cheie de înțelegere a celui mai recent text al domnului Theodor Stolojan din Bursa (29 mai, a.c.) este că Zona Euro are particularități născute din istoria sa, restricții de ordin politic și circumstanțe care fac ca țările creditoare să nu fie dispuse să asiste țări debitoare, mai ales când acestea din urmă dovedesc „iresponsabilitate în politica economică”.


ECONOMISTUL de piață

Cumpărați, fraților, numai vindeți!
Comerțul interior și exterior

România s-a situat în luna aprilie 2015 în fruntea statelor UE la creșterea comerțului cu amănuntul față de aceeași perioadă a anului precedent, cu o majorare de +8,1%. Ea a fost urmată de Irlanda (+6,9%) și Ungaria (+5,3%), în timp ce media UE a fost de doar +2,6%, iar Zona Euro a înregistrat un ritm de +2,2%.

Democrația nu rimează cu petrochimia
Deficitul comercial a depășit două miliarde de euro

Deficitul balanței comerciale pe primele patru luni ale anului în curs a fost de 2.018,1 milioane euro, mai mare cu 14,5% comparativ cu aceeași perioadă din 2014. Exporturile au crescut în aprilie față de aprilie anterior cu 4,9%, în timp ce importurile au avansat cu 9,4%, ceea ce a determinat o dublare a deficitului față de prima lună a anului.

Caracterul bate inteligența

Am citit un articol despre românii care au schimbat lumea, de la Palade și Coandă, la Paulescu și Aslan, și mi-am amintit brusc de o declarație a președintelui Băsescu de acum doi ani. El spunea că dăm lumii elite în toate domeniile, ceea ce se verifică cu locul 12 mondial deținut la exodul de creiere și cu faptul că vedem mereu olimpici la tv care aduc țării medalii de aur.



ECONOMISTUL universitar

Universitatea românească – publică, privată, performantă

„Economistul universitar” este genericul și spațiul deschise către proiecte, programe, idei, atitudini, semnale din mediul academic, prezentate de inițiatori și de beneficiari ai acestora. Revista poate prelua și transmite „voci”, în egală măsură fiind gata să întoarcă „ecouri”.

Universitatea Politehnica din București
Cariera, de la consiliere la profesie

La Universitatea Politehnica din București continuă proiectul POSDRU „Consiliere pentru carieră, practică pentru succes!”, semnificativ prin amploarea adresării (400 de studenți în grupul-țintă), prin utilitatea obiectivului general (asigurarea tranziției spre piața muncii) și mai ales prin tipurile de activități urmate pentru atingerea acestui obiectiv: consilierea profesională și asigurarea unor stagii de practică eficientă.

ECONOMISTUL bibliofil

Cartea economică – prețul ideilor în piața editorială. Bănci, artă & tehnici

Băncile sunt, în cazul de față, din categoria celor centrale, arta ar însemna percepția publică asupra activității acestor bănci, iar tehnicile înglobează adecvarea profesională la aria lor de acțiune. Despre toate este vorba în lucrarea Politica monetară, de Silviu Cerna, Editura Academiei Române, București, 2014.

ECONOMISTUL cercetător

Meseria se învață, nu se fură
De la mintea luminată la mâna de lucru

Creație științifică și formare profesională în beneficiul economiei naționale. Produse materiale și intelectuale gândite, proiectate, realizate în România. Teme lansate de Economistul, subiecte și situații aduse la cunoștința autorităților de Economistul, odată cu prezențe ale Economistului în dezbaterea unor teme din actualitatea de cercetare, inovare și educație, pentru cunoaștere și dezvoltare.

Fabricat în România
Două industrii grele

Construcțiile de mașini și turismul au fost cândva și ar trebui să fie iar două industrii grele în economia românească. Reamintind aceasta, ing. Constantin Cocenescu îmbină prin două societăți comerciale activități productive și creative de anvergură tehnologică și de impact cultural: SC REC – Romanian Engineering and Consulting și SC „Artă pentru Istorie”.

ECONOMISTUL de vacanță

Care odihnă și tratament?
Turismul balnear românesc se scaldă în apă călâie!

Am scris de mai multe ori – și nu mă dezic de la afirmațiile în cauză – că Organizația Patronală a Turismului Balnear din România (OPTBR) se numără printre cele mai active, receptive și transparente din industria națională a vacanțelor. Într-adevăr, de aproape un deceniu de când fostului secretar de stat în Ministerul Turismului (2000-2003) Nicu Rădulescu i s-a încredințat de patroni funcția de președinte, OPTBR s-a manifestat mult mai activ decât predecesorul său prin idei și acțiuni cu efecte vizibile atât pe piața internă, cât și cea externă.

ECONOMISTUL internațional

Punctele cardinale ale relațiilor României
O citire a busolei internaționalizării interesului național

Interesele naționale ale României trebuie identificate și urmărite nu doar în vecinătatea noastră teritorială, care oferă, oricum, un mediu complex și provocator, ci la nivelul global. A devenit un clișeu să menționezi interdependențele produse și amplificate de globalizare, însă schimbările rapide și imprevizibile la nivelul diverselor teatre geopolitice regionale sunt cu atât mai relevante pentru România, cu cât există și se dezvoltă linii socio-politico-comerciale de transmisie a consecințelor instabilității în regiunea noastră.

Scrisori din Rusia
Presa în economia de piață

Ziarele și revistele din Federația Rusă evoluează pe o traiectorie consecvent descendentă, înregistrând, de la un an la altul, reculuri semnificative. Alături de alte cauze, le-a afectat grav existența și criza economică. Adjunctul ministrului comunicațiilor de masă, Aleksei Volin, estimează că, în 2015, urmează să-și înceteze activitatea jumătate din cele 60.000 de publicații rămase în viață după încercările prin care au trecut în anii din urmă.

ECONOMISTUL în concluzie

Visul unei nopți de Varna

Temperaturile medii din zilele de vară ale Varnei se situează în jurul a 27 de grade Celsius, cum nu se poate mai bine pentru o vacanță la malul mării, într-un oraș încărcat de istorie, la extremitatea platoului Ludogorsko. Între iunie și septembrie, Varna se umple de turiști în căutarea relaxării, a distracției, a apei Mării Negre, făcându-i pe bulgari să își alinte orașul de reședință al marinei naționale drept capitala estivală a țării.
  • CECCAR
  • ASE
  • AFER
  • ROMSILVA
  • CAFR
  • BNR
  • ANAF
  • Curtea de Conturi
  • InterAgro
  • Catena
  • ICR
  • FNGCIMM
  • FRC
  • FRGC
  • Ministerul Economiei
  • SIF Banat-Crișana
  • AlphaBank
  • AOAR
  • PRO INVEST
  • Dignitas
  • The Money Channel
  • The Money Channel
  • Revista Audit Financiar
  • Revista PRACTICI DE AUDIT
  • Informația legislativă de care ai nevoie
  • Energy Report
  • Economia Online
  • Amfiteatru Economic
  • Œconomica
  • AIESEC
  • ASER
  • Hyperion
  • ISMB
  • Manpres
  • MailMan


rubrici ECONOMISTUL
Afaceri globale Am citit pentru dumneavoastră Business Cercetare, dezvoltare Dosar Finanțare Fonduri europene În dezbatere Macroeconomie Punctul pe I