Bine ați venit la  ECONOMISTUL!
Săptămânalul comunității economico-financiare din România

Revista Economistul te ține la curent cu ultimele știri, informații, articole și analize din domeniile economic, financiar, academic național și internațional.

cultură
și civilizație economică abonamente
Fii alături de noi în mediul social online și devino fanul nostru pe rețelele de socializare!

Economistul.ro folosește cookie-uri
Cookie-urile sunt fișiere text stocate pe calculatorul dvs. pentru a face experiența navigării pe site mai eficientă și mai plăcută.
Prin continuarea navigării, confirmați că sunteți de acord cu folosirea cookie-urilor - află mai multe despre cookie-uri
Mergi sus
editorial Armate de sclavi care să lupte pentru libertate. Morala serviciului militar obligatoriu nu prea poate fi departe de un astfel de verdict tăios, asta deși în discursurile naționalist-patriotice exaltate cu greu rămâne combustibil sangvinic rațiunii dincolo de venele îngroșate de pe gât, preambuluri oarbe ale băilor istorice de sânge. citește mai mult
Citește online varianta digitală
ECONOMISTUL nr. 15-16, 2015
Economistul 15-16, 4 mai 2015
Evenimente ASPES
Social media
Alpha Bank
Alpha IMMpremier
Alpha IMMpremier
Alpha IMM Import-Export
Alpha IMM Import-Export
COPERTA PRINT
Coperta ediției print - nr. 16-17/2016
Curs valutar
Parteneri editoriali
CECCAR
ASEAFER
ROMSILVA
CAFR
BNR
ANAF
Curtea de Conturi
InterAgro
Catena
Institutul Cultural Român
FNGCIMM
FRC
FRGC
Ministerul Economiei
SIF Banat-Crișana
Alpha Bank
AOAR
Asociația Oamenilor de Afaceri „PRO INVEST”
Dignitas
Parteneri Media
money
ceccar
audit
Practici de audit
AIESEC
energy
EOL
Amfiteatru Economic
Œconomica
Parteneri Junior
AIESEC
ASER
Hyperion
ISMB
Parteneri distributie
ManPres
TotalPost
ECONOMISTUL Finanțare

Forumul „Viitorul modelelor de business bancar. Adaptarea la schimbare”. Banking-ul viitorului: după chipul și asemănarea clientului viitorului

Criza financiară și a datoriilor suverane a generat o dezbatere la nivel global și o regândire fundamentală a rolului activității bancare moderne. Totodată, a condus la schimbări profunde în domeniul reglementărilor și, implicit, al modelelor de business bancar. Consecințele acestor schimbări sunt departe de a fi clare la nivelul anului 2015 și încercările de a evalua evoluțiile viitoare în domeniul modelelor de a face afaceri în lumea băncilor sunt deosebit de complexe și mai degrabă ambițioase.


ECONOMISTUL memorial

25 de ani de la apariția primului număr al „Economistului”
Istoria, cu litere de plumb

La 29 iunie 1990, într-o zi de vineri, pe tarabele vânzătorilor de ziare apărea, tipărită bicolor (clasicul negru îmbinat cu un albastru azuriu), o publicație a proaspăt (re)înființatei Asociații Generale a Economiștilor din România (AGER). „Tiparul” purta, mult prea evident, semnele timpului. Hârtia de ziar era una dintre cele mai ieftine și, deci, de o calitate slabă. Primul număr al „Economistului” fusese tipărit cu metodele clasice – literă de plumb culeasă la linotip și titlurile alcătuite din litere tot de plumb.

ECONOMISTUL IMMtreprinzător

CNIPMMR
Implicare în procesul îmbunătățirii legislației fiscale

O componentă a activității Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR) a fost și este, în continuare, îmbunătățirea întregului sistem legislativ al țării, cu precădere cel referitor la mediul de afaceri. O reconfirmare a acestei orientări strategice a constituit-o implicarea în dezbaterea și finalizarea proiectelor de modificare și completare a Codului fiscal și a Codului de procedură fiscală.

Pledoarie pentru eliminarea discriminărilor

În continuitatea firească a preocupărilor constante și consecvente pentru ameliorarea sistemului fiscal, se situează și analiza pertinentă privind instituirea unui tratament egal pentru debitorii publici și privați, ceea ce impune – între altele – eliminarea discriminărilor flagrante din procedurile de executare silită.

„Undă verde” pentru Legea Business Angel

„Economistul” a relevat deseori demersurile unor structuri patronale din domeniul IMM-urilor îndreptate spre încurajarea start-up-urilor. Unele dintre demersurile care au avut și au acest scop au fost finalizate în acte normative adecvate dezideratelor mediului de afaceri. Un exemplu îl constituie adoptarea, de Camera Deputaților, ca for decizional, cu o majoritate semnificativă (265 de voturi pentru, un vot împotrivă și patru abțineri) a Legii Business Angel (a investitorului individual).

Piedici în calea exporturilor

La amintita conferință de presă desfășurată la sediul CNIPMMR, secretarul general al Asociației Naționale a Exportatorilor și Importatorilor din România (ANEIR), copreședinte al Consiliului de Export al României, dr. Mihai Ionescu, a prezentat o luare de poziție referitoare la dificultățile cu care se confruntă mediul de afaceri, inclusiv IMM-urile, în desfășurarea operațiunilor de comerț exterior.

BIZ UP! – Concurs de planuri de afaceri

Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR) în parteneriat cu Patronatul Județean al Întreprinderilor Mici și Mijlocii Mehedinți derulează, până în decembrie a.c., proiectul „BIZ UP! – Dezvoltarea mediului de afaceri prin investiții și formare antreprenorială”, cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 – Investește în oameni!

ECONOMISTUL Macroeconomie

Economia subterană – o problemă deja rezolvată?

Derulate mai degrabă cu intermitență decât în mod constant de-a lungul întregii lor existențe, datând de mai bine de o jumătate de secol, preocupările legate de economia subterană au reintrat în prim-planul atenției specialiștilor, dar și, în general, a opiniei publice, pe parcursul ultimei perioade de amplă recesiune economico-financiară, declanșată la nivel mondial în anul 2008.

Curat crescător!

Creșterea economică funcționează pe principiul fotografiei de altă dată, în care conta nu doar imaginea înregistrată pe film, dar și calitatea revelatorului de a reda integral lumina capturată de obiectiv. La fel ca și în economie, dacă anumite zone nu puteau fi distinse, ele nu contribuiau în practică la imaginea de ansamblu rezultată pe poză. Similar, economia oficială are zone catalogate drept „informale”.

Evoluția criminogenă a fiscalității

Mai înainte ca marile civilizații ale lumii antice să fi pășit în lumina istoriei, în Mesopotamia –„Leagănul civilizației omenirii” –, orașele sumeriene erau în urmă cu patru milenii pline de pace și prosperitate, după cum ne relatează un scriitor anonim: „grânare pline, case bine clădite, negustorii străini ce umblau ca păsările exotice, despre cei ce se veseleau în curți de sărbătoare. Bătrânii erau chibzuiți și buni sfătuitori, iar copiii se jucau veseli”.

ECONOMISTUL politic

Puterile statului: una „mai egală” decât celelalte

Celebra formulă a lui Orwell din „Ferma animalelor” (nu este nicio aluzie la stările de fapt și de spirit de pe malurile Dâmboviței, ci menționarea strictă a titlului de roman în discuție) a făcut și face carieră. De când se vorbește despre „egalitate” se tot constată că avem de-a face, în realitate, în cel mai bun caz, de un deziderat. Remarca este cu atât mai valabilă în cazul „spațiului mioritic”, întrucât actualitatea nemijlocită ne oferă, din nou și din nou, temeiuri pentru a o repeta.


ECONOMISTUL analitic

Petrol & gaze în sisteme fiscale diverse. Care e cel mai bun?

Întrebarea din titlu primește un răspuns din capul locului: nu există „un cel mai bun” sistem fiscal, cum nu există nici cel mai rău sistem fiscal aplicat industriei de petrol și gaze. Cu toate acestea, putem intui care este „cel mai rău”, cel mai nefavorabil și distructiv regim fiscal pentru orice industrie și mai ales pentru petrol și gaze: regimul care, departe de a facilita dezvoltarea economică, o sugrumă, alungând investițiile directe și formarea de capital.

Programul de Convergență ȘI „CALIFICAREA” la euro... 2019. Se mai poate?

România și-a menținut angajamentul de adoptare a euro la 1 ianuarie 2019, în cadrul Programului de Convergență 2015-2018 transmis la finele lunii trecute Comisiei Europene. Acest angajament a fost reiterat în cadrul așa-numitului „Semestru European”, adoptat pentru întărirea coordonării politicilor economice, structurale și bugetare ale statelor membre UE.

Pierdut neutralitate
Cine o găsește s-o păstreze!

Fiscalitatea a fost, este și va rămâne un punct nevralgic pe agenda antreprenorilor și a guvernanților. Teoria bunurilor publice s-a dovedit a fi pentru câteva decenii un bun analgezic, construind un anumit sens și consens în jurul rolului și misiunii fiscalității.

Dragonul flămând
Nesațul energetic al Chinei

Economia socialistă de piață, acest nou tipar economic implementat de China începând cu conducerea lui Deng Xiaoping, stârnește atenția și invidia internațională. Cu o medie de aproximativ 10% creștere economică pe parcursul ultimilor 30 de ani, China este țara cu cea mai rapidă creștere economică și a doua economie a lumii, cu un PIB de peste 8.358 mld. $ (2013).
ECONOMISTUL de piață

Avestis International - o perspectivă nouă în serviciile de recuperare. Convorbire cu Cristina Cornaci, Business Manager Avestis International

Avestis International SRL a luat naștere în contextul în care, pe piața de profil, era necesară o societate de profesioniști în domeniul recuperărilor, care să ofere servicii de recuperare pe cale amiabilă, prin intermediul executării silite și prin reprezentarea intereselor finanțatorilor (societăți de leasing, bănci și alte entități economice).


ECONOMISTUL universitar

Sub semnul verbului-tutelar „a face”

Nu-mi propun o recenzie (gen care presupune o desfășurare pe spații mai largi) și nici măcar o prezentare (o astfel de carte nu poate fi „povestită” deoarece „spectacolul de idei” pe care îl oferă nu permite nici amputări și nici rezumate), așa că mă voi limita la semnalarea unui anumit mod de a opera străpungeri în cunoașterea științifică în materie de economie.


ECONOMISTUL cercetător

Educație, cercetare, inovare în Era Cunoașterii

Rezultate ale cercetării științifice desfășurate în spațiul academic, valorificabile în economie, cultură, geopolitică, au fost prezentate în Conferința internațională „Educație, cercetare, inovare în Era Cunoașterii”, organizată de Facultatea de Științe Sociale, Politice și Umaniste a Universității Titu Maiorescu din București, în suita evenimentelor dedicate împlinirii a 25 de ani de la fondarea instituției.

Meseria se învață, nu se fură
Expert contabil – o artă

Aglomerație, forfotă, curiozitate la Colegiul Economic „Virgil Madgearu” din București, în sala care constant găzduiește târguri, competiții de profil și nu numai, semn că partea practică a profesiilor în domeniu atrage și contează mult pentru formare și pentru opțiuni deschizătoare de drum. S-a încheiat proiectul finanțat prin Programul Operațional-Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane „Primii pași spre o carieră de succes în audit și contabilitate”.


ECONOMISTUL Fonduri europene

De la asistat social la integrat pe piața muncii

Asistatul social este cel arătat mereu cu degetul ca fiind consumator de resurse fără să producă. Unii îi atribuie și un statut în care cică se complace. Câte cineva, judecând în termeni economici și educaționali, încearcă să treacă peste fatalitate și prejudecată și să-l învețe pe asistatul social cum să trăiască pe propriile picioare.

O mână de ajutor pentru cei vulnerabili

Au nevoie de un ajutor, de cineva care să-i ducă de mână spre un loc de muncă. Li se zice grupuri vulnerabile, cu o sintagmă discutabilă și birocratică. Respingerea de care se loveau cândva se estompează, orice s-ar zice, însă pericolul este să-i ia locul o compasiune care nu face decât să-i mențină într-o periferie a acceptării economico-sociale.


ECONOMISTUL de vacanță

Un program turistic național răsuflat
„România, țara vinului”

Îmi aduc aminte ca acum. Într-o ședință de „briefing”, cum îi plăcea s-o numească, ministrul Turismului de la începutul anilor 2000, dinamicul Dan Matei Agathon, s-a adresat cam așa principalilor săi oameni cu idei: „Dragii mei colegi, vă rog ca în cel mult 10-15 zile să adunăm toate datele necesare – istorice, de potențial, de tradiție – pentru a demonstra, dacă putem, că țara noastră poate să își asume pe piața vacanțelor un program național intitulat «România, țara vinului».

ECONOMISTUL silvicultor

Tineri în Pădurile Europei – YPEF 2015
Romsilva, organizatoare de finală europeană

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva se pregătește să organizeze, în contextul marcării a 25 de ani de la înființare, etapa finală a concursului internațional Tineri în Pădurile Europei/Young People in European Forests – YPEF, ediția 2015. Competiția se desfășoară din 2011, cuprinzând două etape: națională și europeană.

Romsilva - comunicat de presă

În ultimele zile asistăm la o ofensivă, fără precedent, la adresa Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva, aproape în totalitate fără niciun fel de discernământ, într-o atmosferă îngrijorătoare, de necunoaștere a legislației în domeniu sau de ignorare cu bună știință a acesteia și în contextul unor eforturi disperate, inclusiv din partea unor instituții ale statului, de a transforma, cu orice preț, Romsilva în țap ispășitor.

ECONOMISTUL internațional

Fereastra Overton
Eșecul colectiv european în problema migrației (i)legale

Țările Uniunii Europene se confruntă, de mai mulți ani, cu fenomenul migrației ilegale dinspre Africa (din vremuri medievale, dacă stăm să ne gândim). Recent, numărul imigranților ilegali a sporit, la fel ca și vizibilitatea fenomenului. Din partea africanilor, au crescut presiunile în favoarea exodului, precum și conștientizarea diferențelor majore dintre standardul lor de trai și cel al europenilor.

Scrisori din Rusia
Criza nu tolerează risipa

În contextul planului „anticriză” elaborat de Guvernul Federației Ruse pentru a combate efectele sancțiunilor occidentale, dar și sechelele crizei economice din 2008-2009, un loc important îi este rezervat controlului financiar al activității instituțiilor de stat. Se insistă cu exigență sporită asupra utilizării corecte a fondurilor bugetare disponibile, efectuându-se tot mai dese și mai severe verificări ale modului în care sunt cheltuiți banii contribuabililor.

ECONOMISTUL în concluzie

Coroană vs. coarne

Mici, bere și manele, precupeți, sacagii, bragagii. Printre de-alde astea își vindeau neguțătorii în București pânzeturile, stofele și postavurile aduse de la Lipsca (Leipzig), în urmă cu un secol și jumătate. După care se duceau la zarafi să-și schimbe mahmudelele și firfiricii în ducați sau taleri pentru a plăti furnizorul german sau flamand, ori cereau bani cu camătă ca să nu rămână fără lichidități, iar dacă nu reușeau să plătească, ajungeau mofluji (faliți).
  • CECCAR
  • ASE
  • AFER
  • ROMSILVA
  • CAFR
  • BNR
  • ANAF
  • Curtea de Conturi
  • InterAgro
  • Catena
  • ICR
  • FNGCIMM
  • FRC
  • FRGC
  • Ministerul Economiei
  • SIF Banat-Crișana
  • AlphaBank
  • AOAR
  • PRO INVEST
  • Dignitas
  • The Money Channel
  • The Money Channel
  • Revista Audit Financiar
  • Revista PRACTICI DE AUDIT
  • Informația legislativă de care ai nevoie
  • Energy Report
  • Economia Online
  • Amfiteatru Economic
  • Œconomica
  • AIESEC
  • ASER
  • Hyperion
  • ISMB
  • Manpres
  • MailMan


rubrici ECONOMISTUL
Afaceri globale Am citit pentru dumneavoastră Business Cercetare, dezvoltare Dosar Finanțare Fonduri europene În dezbatere Macroeconomie Punctul pe I