Bine ați venit la  ECONOMISTUL!
Săptămânalul comunității economico-financiare din România

Revista Economistul te ține la curent cu ultimele știri, informații, articole și analize din domeniile economic, financiar, academic național și internațional.

cultură
și civilizație economică abonamente
Fii alături de noi în mediul social online și devino fanul nostru pe rețelele de socializare!

Economistul.ro folosește cookie-uri
Cookie-urile sunt fișiere text stocate pe calculatorul dvs. pentru a face experiența navigării pe site mai eficientă și mai plăcută.
Prin continuarea navigării, confirmați că sunteți de acord cu folosirea cookie-urilor - află mai multe despre cookie-uri
Mergi sus
editorial Revoluțiile sunt experiențe-limită, te renasc și îți rescriu nu doar prezentul și viitorul, ci chiar și trecutul, care devine memorial al durerii răzbunate sau șantier halucinant de arheologie morală, în care se scurmă în urmă după relicvele unei rectitudini pe care gravitația nemiloasă de rit vechi o tot amendase până la suspendare. Cot la cot cu cei care se iau senini la trântă cu palmele goale cu tancurile, fiindcă trecutul nu mai merită prelungit nici cu o secundă, există și cei care se luptă cu propriile istorii cețoase, pe care le îngroapă la fel de spornic cum le-au suit până mai deunăzi pe cele mai înalte culmi. citește mai mult
Citește online varianta digitală
ECONOMISTUL nr. 49-50, 2014
Economistul 49-50, 15 decembrie 2014
Evenimente ASPES
Social media
Alpha Bank
Alpha IMMpremier
Alpha IMMpremier
Alpha IMM Import-Export
Alpha IMM Import-Export
COPERTA PRINT
Coperta ediției print - nr. 16-17/2016
Curs valutar
Parteneri editoriali
CECCAR
ASEAFER
ROMSILVA
CAFR
BNR
ANAF
Curtea de Conturi
InterAgro
Catena
Institutul Cultural Român
FNGCIMM
FRC
FRGC
Ministerul Economiei
SIF Banat-Crișana
Alpha Bank
AOAR
Asociația Oamenilor de Afaceri „PRO INVEST”
Dignitas
Parteneri Media
money
ceccar
audit
Practici de audit
AIESEC
energy
EOL
Amfiteatru Economic
Œconomica
Parteneri Junior
AIESEC
ASER
Hyperion
ISMB
Parteneri distributie
ManPres
TotalPost
ECONOMISTUL la guvernare

Dezbateri „macro”, efecte „micro”
Politicile publice din 2014 vs. realitățile și rezultatele din economie

Când vorbim, în cunoștință de cauză, despre guvernare și guvernanță, implicăm, direct și indirect, tema politicilor publice. Deși există zeci de definiții ale acestui concept, până la urmă importantă este măsura în care politicile publice corespund intereselor publice, respectiv așteptărilor justificate ale majorității populației țării.

Antreprenor pe puntea suspinelor

O caracteristică a vieții economice și sociale și din anul 2014 (avem de-a face cu un fenomen cronic de-a lungul întregii tranziții postdecembriste) o constituie luările de poziție repetate ale exponenților mediului de afaceri și sindicatelor privind măsurile care trebuie luate în vederea relansării sănătoase a creșterii PIB, ca sursă a unei mult dorite și justificate prosperități.

Anul geoeconopolitic 2014

Adică geopolitică și geoeconomie. Și una, și alta. În același timp. Un mix perfid de concepte și strategii par să definească cel mai bine marea scenă internațională a lumii anului 2014 care se încheie. Și dacă am mai adăuga și un mic prefix neo celor două…


ECONOMISTUL În dezbatere

Primul Congres Național al Economiștilor din România
„Tezaurul” dreptului și obligației de a alege viitorul

Sunt onorat ca, într-un număr al „Economistului” cu un pronunțat caracter bilanțier (așa se cuvine să procedăm la fiecare final de an, nu numai din credința că bunele obiceiuri trebuie păstrate, ci și din convingerea că analizele de „etapă” ne ajută să prefigurăm viitorul), să fie inserate și modestele mele contribuții la conturarea unui tablou de ansamblu al activității economiștilor din țara noastră într-un an destul de complicat, fie și numai prin prisma evaluării lui (...).

Primul Congres Național al Economiștilor din România
Mersul ideilor economice la români, etapa 2014

Evident, titlul acestor însemnări a fost inspirat din clasica lucrare a regretatului profesor Costin Murgescu. El se potrivește, de minune, cu ceea ce merită să se evalueze în aceste zile. În fiecare număr al „Economistului” din anul pe care îl vom încheia în curând am publicat aproape 50 de opinii ale colegilor de breaslă referitoare la modul în care poate fi conceput și ar urma să se desfășoare Primul Congres Național al Economiștilor din România.

ECONOMISTUL politic

Datele de bază ale bugetului pe 2015. Plus o observație

În 2015, potrivit proiectului aprobat de Guvern, veniturile bugetului de stat vor reprezenta mai puțin de jumătate (48%) din cele ale bugetului general consolidat, al cărui deficit a fost negociat cu FMI-UE-BM la 1,83% în varianta cash (1,2 % după standardele internaționale ESA și 1% deficit structural – faimosul MTO sau medium term objective).

FMI + CE + BM:
Negocieri tehnice... translucide

Misiunea FMI+CE+BM (așa numita „Troică”), efectuată la începutul lunii decembrie a.c., a fost învăluită de „mister” până în ultima clipă. Abia după comunicarea, cu zgârcenie, a rezultatelor s-a clarificat aspectul esențial: nu a fost o misiune de evaluare în sens larg, ci una pur tehnică, orientată exclusiv spre examinarea proiectelor de buget ale țării pentru anul viitor. Confuziile, mai mult sau mai puțin induse, au făcut și fac necesare numeroase clarificări.


ECONOMISTUL analitic

Un sfert de veac de tranziție

În decembrie 1989, România a pornit pe drumul transformării istorice a totalitarismului comunist în capitalism democratic. Un drum pe care nicio țară nu-l mai parcursese până atunci și pe care elitele românești îl cunoșteau încă și mai puțin decât cele din alte țări comuniste care, de bine, de rău, încercaseră să reformeze comunismul înainte de prăbușirea acestuia.

Evoluția veniturilor reale – factor-cheie în declanșarea evenimentelor din 1989

La scurt timp după evenimentele din1989, Comisia Națională pentru Statistică, cum se numea atunci INS, scotea un breviar în care prezenta principalii indicatori economici ai României în varianta lor necosmetizată pentru plenarele de partid. Câteva evoluții merită menționate, pentru a înțelege mai bine ce a declanșat revolta populară și care era, de fapt, starea economiei.

Proprietate, piață, industrialism
Anticamera agriculturii moderne

Dinamica relațiilor dintre tipul de proprietate asupra pământului și modul de organizare a societății de-a lungul timpului a impus câteva idei (după cum rezultă din tabelul alăturat) cu valoare concluzivă: - aproape fiecare mod de organizare a societății, cu excepția celor care marchează începuturile istoriei umane, a fost dominat de un anumit tip de proprietate...

„Ponta IV”: un guvern de criză personală

Al patrulea guvern anunțat de Victor Ponta este un guvern de criză. Un guvern de criză personală, un guvern de criză de imagine, un guvern de criză politică. Spre deosebire de anii anteriori, când remanierile de cabinet aveau loc din cauza unor insuccese în plan economic, din cauza unor eșecuri de politici publice, din cauza imaginii negative acumulate de vreun ministru nepopular sau pur-și-simplu pentru că așa o cerea președintele Băsescu (cazul serialului de guvernare Emil Boc).

Politicile petrolului OPEC – diviziuni interne sau decizii strategice?

Pe fondul căderii inexorabile a prețului barilului de țiței, reuniunea din 27 noiembrie de la Viena a celor 12 țări membre ale Organizației Țărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) era percepută drept o ocazie istorică de încordare a mușchilor cartelului petrolier pentru a aduce stabilitate în piață.

Conflictele înghețate
Studiu de caz: Transnistria

După cum am arătat într-un articol recent, pe aceeași temă, dar având ca studiu de caz Crimeea, conflictele înghețate (frozen conflicts) sunt acele conflicte în care tensiunile există, mocnesc și oricând se pot declanșa devenind deschise. Așa s-a întâmplat cu cel din Crimeea, dezghețat ultrarapid în martie 2014 și „închis” prin anexarea acesteia de Federația Rusă, prin „referendum”.

ECONOMISTUL de piață

Producția industrială a atins un nivel record
Creșterea economică va fi mai mare decât cea prognozată

Producția industrială a atins în luna octombrie un nivel record, fiind cu peste 40% mai mare față de media lunară înregistrată în anul 2010, conform datelor publicate de INS. Astfel, avansul înregistrat pe primele zece luni din 2014 în raport cu perioada corespunzătoare din anul precedent a fost de 7% în serie brută și de 8% ajustat după sezonalitate și numărul de zile lucrătoare.

Concurențialitate și competitivitate
Mediul concurențial românesc – evoluții în sectoare esențiale

A fost dată publicității cea de-a șasea ediție a Raportului asupra evoluției concurenței în sectoare cheie ale economiei naționale. Aceste sectoare selectate pentru evaluare de Consiliul Concurenței sunt: procesarea produselor agro-alimentare (inclusiv colectarea acestora), transportul (terestru de marfă și naval) și construcțiile (în principal, materiale de construcții pentru proiecte de construcții civile și proiectarea pe baze concurențiale a licitațiilor aferente lucrărilor de construcții civile și, în secundar, exproprieri și cadastru).


ECONOMISTUL expert

CECCAR, brandul profesiei contabile, la ora bilanțului și proiectelor

Cine a urmărit și urmărește sistematic activitatea Corpului Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România (CECCAR) a avut și are posibilitatea să evalueze, pe „viu” (cum se spune), ce înseamnă, în practică, nu declarativ, o autentică asociație profesională la scară națională și cu un puternic și permanent impact în domeniul acestei nobile profesii pe plan regional, european și mondial.

ECONOMISTUL prins la mijloc

Singur printre analiști (nr. 49-50)

În analiza pe care o desfășoară în „Adevărul” (15 decembrie a.c.) pe tema proiectelor de buget pe 2015, Daniel Ionașcu utilizează (cum este normal) multe cifre și critică (absolut normal) inadvertențele din unele documente oficiale. Numai că, la un moment dat, scrie că „bugetul pe 2015 este construit pe venituri de 239,3 miliarde de lei și pe cheltuieli de 226,3 miliarde de lei”.


ECONOMISTUL Fonduri europene

Lupta procentuală, de la scop în sine la obiectiv

Rata de absorbție curentă a fondurilor europene de 44,68% din întreaga sumă alocată pentru perioada 2007-2013 este de considerat drept un reper de bilanț, pentru că reprezintă situația la 5 decembrie 2014. Până la cele 80 de procente vizate (visate?) a fi atinse peste încă un an, la sfârșitul lui 2015, drumul pare lung.


ECONOMISTUL universitar

UNATC. Ieșirea din normă

Purtători de idei – gândite, rezultate din studiu și aplicabile – au urcat pe scenă: inginer, biolog, muzician, ofițer, jurist, arhitect, artist fotograf, medic, regizor, actor... I-a adus la un loc inițiativa Universității Naționale de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale”, susținută de ARCUB, de a decerna Premiile Creativității.


ECONOMISTUL Macroeconomie

Pactul pentru fiscalitate
Trebuie refăcută legătura între fiscalitate și beneficiile pentru contribuabil

Legislația fiscală românească nu trebuie schimbată din temelii, căci avem un Cod fiscal rezonabil ca funcționalitate și norme de aplicare detaliate. Însă e nevoie de o rescriere a Codului fiscal pentru că realitatea economică a depășit legislația în unele privințe, iar lipsa de prevederi specifice face de multe ori greoaie aplicarea unor prevederi prea generale.

Pactul pentru fiscalitate
Statul sunt eu. Plătitorul de taxe

Am învățat, atât acasă, cât și mai târziu, la școală, să fiu serios și smerit. Să îmi găsesc un loc de muncă. Ăsta este modelul ante-capitalist. Era mai bine să fie așa. Mai sigur. La finalul facultății, băncile (indiferent că acționar era statul sau privat) păreau locul unde să fii ca absolvent de ASE. Confirmai absolvirea unui ciclu de 4 sau 5 ani. Din fericire, m-am împotrivit, iar anul 2009 mi-a confirmat că un monolit este primul care se crapă când se apropie o criză financiară.


ECONOMISTUL bibliofil

Un motor de creștere economică pentru secolul XXI

Editura Trei a lansat colecția „Educație și formare”, coordonată de prof. univ. dr. Lucian Ciolan, decanul Facultății de Psihologie și Științele Educației a Universității din București. Ideea fundamentală a demersului, aceea potrivit căreia „cele mai actuale și mai eficiente idei și tehnici educaționale sunt utile nu doar pentru cercetătorii, profesorii și studenții interesați de științele educației, dar și pentru formatori, mentori, coach-i, consilieri și alți specialiști din (...)”.

ECONOMISTUL cercetător

ISS - Vega C - Ariane 6
Industria spațială românească se relansează

ISS înseamnă Stația Spațială Internațională. Vega C și Ariane 6 sunt două noi rachete europene. Planurile de acțiune privind dezvoltarea acestora au fost analizate și stabilite la reuniunea Consiliului Ministerial al Agenției Spațiale Europene (ESA), desfășurată recent la Luxemburg. Au participat reprezentanți la nivel guvernamental și experți din cele 20 de state membre, între care și România.

ECONOMISTUL de vacanță

O întrebare pe care o repetăm de 20 de ani
Supraviețuirea, singura „performanță” a turismului românesc?

Celebrul slogan al industriei vacanțelor, lansat în urmă cu 15 ani de fostul ministru al Turismului, Dan Matei Agathon, „România, mereu surprinzătoare”, deși a fost înlocuit cu unul nou mai puțin sonor („Explorați... Grădina Carpaților”), ține morțiș să-și dovedească... eternitatea. Anul 2014, de pildă, care se apropie cu pași mari de final, îl confirmă încă o dată.

ECONOMISTUL internațional

Brokerii morții
Multiplele fețe ale terorismului (II)

De notat însă este faptul că terorismul, deși, așa cum am evocat în prima parte a articolului („Economistul”, nr. 47-48), poate fi comis de persoane din categoria oamenilor de rând, cu un nivel scăzut al educației și al calității vieții, de cele mai multe ori nu începe cu aceștia.

Scrisori din Rusia
Mai puține autoturisme din import

Ca urmare a sancțiunilor economice luate împotriva Federației Ruse de către unele țări occidentale în legătură cu criza ucraineană, guvernanții de la Moscova au adoptat un plan de contra-măsuri, în cadrul căruia figurează și restricții la importul de autoturisme, în primă instanță „second hand”, din țările implicate. În rândul specialiștilor, consecințele efective ale acestei replici sunt, însă, controversate.

Economia mondială la final de 2014

Decembrie reprezintă luna cadourilor, dar și a bilanțului, a trecerii în revistă a evenimentelor care au marcat anul care se încheie, dar și a creionării perspectivelor pentru anul care bate la ușă. Privind retrospectiv spre evoluțiile din economia reală și din economia financiară pe plan global pe parcursul ultimelor trimestre, se poate afirma că 2014 a fost anul divergențelor, într-un context caracterizat prin rebalansare macroeconomică (sub influența politicilor monetare), dar și de tensiuni geopolitice.

ECONOMISTUL în concluzie

La bulivar, birjar!

Acum câteva zile, taxiurile pariziene aparținând de trei companii au format șiruri indiene înspre centrul capitalei dinspre aeroporturile Roissy și Orly, ca semn de protest față de lansarea pe piață a aplicației mobile UberPOP.
  • CECCAR
  • ASE
  • AFER
  • ROMSILVA
  • CAFR
  • BNR
  • ANAF
  • Curtea de Conturi
  • InterAgro
  • Catena
  • ICR
  • FNGCIMM
  • FRC
  • FRGC
  • Ministerul Economiei
  • SIF Banat-Crișana
  • AlphaBank
  • AOAR
  • PRO INVEST
  • Dignitas
  • The Money Channel
  • The Money Channel
  • Revista Audit Financiar
  • Revista PRACTICI DE AUDIT
  • Informația legislativă de care ai nevoie
  • Energy Report
  • Economia Online
  • Amfiteatru Economic
  • Œconomica
  • AIESEC
  • ASER
  • Hyperion
  • ISMB
  • Manpres
  • MailMan


rubrici ECONOMISTUL
Afaceri globale Am citit pentru dumneavoastră Business Cercetare, dezvoltare Dosar Finanțare Fonduri europene În dezbatere Macroeconomie Punctul pe I