Bine ați venit la  ECONOMISTUL!
Săptămânalul comunității economico-financiare din România

Revista Economistul te ține la curent cu ultimele știri, informații, articole și analize din domeniile economic, financiar, academic național și internațional.

cultură
și civilizație economică abonamente
Fii alături de noi în mediul social online și devino fanul nostru pe rețelele de socializare!

Economistul.ro folosește cookie-uri
Cookie-urile sunt fișiere text stocate pe calculatorul dvs. pentru a face experiența navigării pe site mai eficientă și mai plăcută.
Prin continuarea navigării, confirmați că sunteți de acord cu folosirea cookie-urilor - află mai multe despre cookie-uri
Mergi sus
editorial Frumusețea legii este să fie nu doar respectată, ci și înțeleasă de cei asupra cărora acționează. La rigoare, nu legea acționează, ci oamenii, în cadrul creat de aceasta. Iar acțiunile au consecințe. Mai expresiv, am zice că ele „sunt purtătoare de consecințe”: în continuumul cauze-efecte, acțiunile (inclusiv de a legifera) modifică balanțele individuale costuri-beneficii în societate, deci cursul „general” al acțiunilor, deci și producția avuției și percepția bunăstării. citește mai mult
Citește online varianta digitală
ECONOMISTUL nr. 47-48, 2014
Economistul 47-48, 1 decembrie 2014
Evenimente ASPES
Social media
Alpha Bank
Alpha IMMpremier
Alpha IMMpremier
Alpha IMM Import-Export
Alpha IMM Import-Export
COPERTA PRINT
Coperta ediției print - nr. 16-17/2016
Curs valutar
Parteneri editoriali
CECCAR
ASEAFER
ROMSILVA
CAFR
BNR
ANAF
Curtea de Conturi
InterAgro
Catena
Institutul Cultural Român
FNGCIMM
FRC
FRGC
Ministerul Economiei
SIF Banat-Crișana
Alpha Bank
AOAR
Asociația Oamenilor de Afaceri „PRO INVEST”
Dignitas
Parteneri Media
money
ceccar
audit
Practici de audit
AIESEC
energy
EOL
Amfiteatru Economic
Œconomica
Parteneri Junior
AIESEC
ASER
Hyperion
ISMB
Parteneri distributie
ManPres
TotalPost
ECONOMISTUL Macroeconomie

Pactul pentru Fiscalitate
4 principii suverane pentru o societate prosperă

Avem nevoie de legi clare pentru a ști ce obligații fiscale avem, pentru a nu crea riscuri legislative pentru business. Statul, prin statut, este responsabil de calitatea reglementărilor. Atunci când reglementarea este neclară, ea trebuie interpretată în favoarea contribuabilului. De altfel, există și o decizie a CEDO în acest sens.

Pactul pentru Fiscalitate
Legile construite politic nu pot suprascrie legile naturale ale economiei

Academia este obișnuită să nu se implice în niciun fel în lupta politică, pentru că – de ce să nu o spunem? – asta este rațiunea de a exista a Academiei. Tema discutată – vă spun ca un cercetător în domeniul economic – se află la miezul științei economice.

Pactul pentru Fiscalitate
Ce aștept de la Pactul pentru Fiscalitate

Proiectul Pactul pentru Fiscalitate este o inițiativă lăudabilă și mă simt onorat că particip la ea. Sper să aibă un rol important în procesul general de perfecționare și modernizare a gândirii și politicii economice românești. Pactul pentru Fiscalitate enumeră și dorește să urmeze patru principii suverane pentru o societate prosperă: stimularea investițiilor directe; simplificarea, eficientizarea și predictibilitatea legislației fiscale; depolitizarea, profesionalizarea și informatizarea ANAF și toleranța zero la evaziune.

Pactul pentru Fiscalitate
Pentru un sistem fiscal eficient și simplu

Ce ne propunem prin Pactul pentru Fiscalitate este ca inițiativa să contribuie la crearea unei fiscalități eficiente, responsabile, credibile, transparente și deschise în relația cu beneficiarii serviciilor sale – cetățenii și mediul de afaceri. Avem nevoie de un sistem fiscal predictibil și stabil, capabil să favorizeze și să susțină dezvoltarea socio-economică echilibrată la nivel național și local.

Pactul pentru Fiscalitate
Peste 200 de modificări ale Cadrului Fiscal. Prea mult

La începutul acestui an am avut o curiozitate: cum a evoluat fiscalitatea românească în ultimii 10 ani? Am făcut, așadar, un inventar al măsurilor de politică fiscală în această perioadă, perioadă care coincide și cu cea în care avem un Cod Fiscal și unul de Procedură Fiscală care reglementează principalele impozite și taxe din România, precum și modul în care este guvernată relația între contribuabil și ANAF.

Un „Pact pentru Fiscalitate” și 5 întrebări nerostite

Am participat la conferința de lansare în dezbatere publică a sus-menționatului „Pact pentru Fiscalitate”, Romanian Business Leaders fiind și ea – alături de alte entități – parte a acestei inițiative. Lăudabile, în măsura în care nu va rămâne o formă fără fond și în măsura în care se înțeleg bine termenii.


ECONOMISTUL În dezbatere

Primul Congres Național al Economiștilor din România
Dezvoltări post-criză în știința și practica economică

De-a lungul întregului an 2014, rubrica noastră dedicată pregătirilor pentru Primul Congres Național al Economiștilor din România a încercat să identifice și să „scoată la lumină” un număr (un volum) semnificativ de elemente strict necesare pentru „măsurarea” potențialului creativ al comunității noastre profesionale. Rămâne cititorilor să aprecieze distanța dintre intențiile redacției și rezultatul contabilizat acum la capătul lui 2014. 

ECONOMISTUL politic

Post-electoral, dar nu de post
 Nici măcar învingătorii nu mai scriu istoria

Cel puțin două evenimente în spațiul guvernamental și parlamentar vor constitui un test pe o temă extrem de controversată: există sau nu – cu excepția președintelui ales – învingători în urma scrutinului din 2 și 16 noiembrie a.c.? Cel mai la îndemână răspuns este o veche butadă – „victoria are nenumărați părinți, înfrângerea este orfană”. Primul eveniment (în ordine cronologică) este votul de încredere pe care actualul executiv îl solicită luni, 15 decembrie, în urma unei substanțiale remanieri guvernamentale.


ECONOMISTUL analitic

Salariul minim se îndreaptă spre 1 euro pe oră. Efecte

De la 1 iulie 2015, salariul minim pe economie ar urma să treacă pragul psihologic de 1 euro pe oră, potrivit actului normativ pe care Guvernul vrea să-l implementeze. Ca primă treaptă spre acest deziderat, se vor acorda 975 lei pe lună brut (5,781 lei/oră) de la 1 ianuarie și 1.050 lei pe lună brut (6,225 lei/oră) de la 1 iulie.

Semnal: chestiunea salariului minim
Libertatea economică și șomajul din prea mult populism

Un grup de cadre didactice, economiști, antreprenori și manageri a adresat o scrisoare deschisă ministrului muncii, familiei, protecției sociale și persoanelor vârstnice Rovana Plumb, prim-ministrului Victor Ponta și președintelui ales Klaus Iohannis, în care argumentează consecințele pe care le prevăd în condițiile aplicării preconizatei măsuri guvernamentale de creștere a salariului minim în 2015.

Prognoza de toamnă a CNP

Produsul intern brut al României ar urma să crească cu peste 25% la valori în euro pe parcursul următorilor patru ani, potrivit prognozei de toamnă a Comisiei Naționale de profil. Astfel, la cele aproximativ 150 miliarde euro PIB estimați pentru 2014 ar urma să se adauge cam 10 miliarde euro în fiecare dintre anii următori în perioada 2015-2018.

Ingrediente pentru o creștere realistă
Iar rețeta nu e secretă

Mircea Crișan, marele nostru comic și mentorul lui Toma Caragiu, avea o glumă în spectacolele sale de peste hotare despre doi turci care poartă următoarea discuție: „- Ai auzit? Americanii au ajuns pe Lună!”, la care celălalt replică: „- Toți?”. Ceva asemănător vor să trăiască și astăzi oamenii, nu numai americanii, ci și românii. Oamenii vor pe Lună, vor să ajungă sus, vor să aibă totul.

Evoluția economiei României în trimestrul III

În prima săptămână din decembrie Institutul Național de Statistică (INS) a publicat datele provizorii privind dinamica produsului intern brut (PIB) și a componentelor acestuia pe parcursul trimestrului III. Trebuie menționat, totodată, faptul că INS a revizuit dinamica indicatorilor macroeconomici din trimestrele anterioare, prin aplicarea metodologiei ESA (European System of Accounts) 2010.

Conflictele înghețate
Studiu de caz: Crimeea

Conflictul (termen provenit din latinescul conflictus = „șoc”, „lovire”), derivat din conflingere („a se ciocni, a se izbi”), semnifică, evident, o neînțelegere, o ciocnire de interese. Există o extrem de mare diversitate de conflicte, acestea fiind prezente pe scena istoriei din cele mai vechi timpuri. Din păcate, întreaga istorie a omenirii este o istorie a conflictelor.

ECONOMISTUL de piață

Topuri ce disimulează hopuri
Puzderie de clasamente vs. penurie de rezultate

Potrivit tradiției, în aceste zile de decembrie, perioada bilanțurilor, se întocmesc numeroase clasamente în cele mai diverse domenii și pe baza unor criterii la fel de diverse. De la județele și regiunile de dezvoltare grupate în funcție de performanțe, până la microîntreprinderi, de la agregări sectoriale până la indicatori de eficiență avem de-a face cu o gamă largă de „premianți” și „corigenți” (ca să nu spunem „repetenți”), care oferă un tablou extrem de colorat al economiei românești la ora actuală.


ECONOMISTUL universitar

Universitatea Hyperion
Masterat  în politici economice europene

Universitatea Hyperion din București, în parteneriat cu Asociația „Poliedra” România și cu Progetto di Espressione e Sviluppo Territoriale – Società Cooperativa a Responsabilità Limitata (Prodest S.C.A.R.L. Italia), desfășoară proiectul „Modelling the New Europe” – POSDRU, Axa Prioritară 1 „Educația și formarea profesională în sprijinul creșterii economice și dezvoltării societății bazate pe cunoaștere”. Aplicarea proiectului reprezintă un program de studii masterale în domeniul guvernanței economice europene.

ECONOMISTUL prins la mijloc

Singur printre analiști (nr. 47-48)

În pagina dedicată economiei („România liberă” din 8 decembrie a.c.), domină un titlu incitant: „DE CE NE CERE FMI UN DEFICIT DE 0,9% DIN PIB”.Lipsește semnul de întrebare întrucât autorul – Doru Cireașă – ne asigură că știe răspunsul. Pe parcursul analizei aflăm că (surpriză!) „cei doi parteneri internaționali ai Guvernului (FMI și CE – n.n.) s-au abținut de la orice informații și comentarii privind discuțiile”. Și atunci, pe ce temei D.C. se lansează în speculații? Pe declarații ambigue, în dodii ale unor „autohtoni”.

ECONOMISTUL expert

Simpozion al Profesiei Contabile
Actualitatea operei științifice și a acțiunii practice a prof. univ. dr. Marin Toma

Filiala CECCAR București a organizat, la 28 noiembrie a.c., a doua ediție a Simpozionului Profesiei Contabile, manifestare de anvergură desfășurată sub titlul emblematic „Personalitatea prof. univ. dr. Marin Toma în contabilitatea românească”.

Viitorul profesiei contabile într-o viziune strategică - precizările directorului general al CECCAR, ec. Daniela Vulcan

La Simpozionul despre care relatăm, participanții au fost informați că se elaborează „STRATEGIA CECCAR 2020”, document care va jalona întreaga activitate a comunității contabile din țara noastră, potrivit cerințelor majore ale economiei românești, ale procesului de integrare europeană a României. Pentru unele precizări și concretizări, i-am adresat câteva întrebări directorului general al CECCAR, ec. Daniela Vulcan.


ECONOMISTUL bibliofil

Lecțiile trecutului, la baza acțiunilor pentru un viitor mai bun

Lucrarea „România – starea economică” lansată în anul 1998 își are geneza în dorința autorului, prof. univ. dr. Constantin Anghelache, de a fi un cronicar – în timp real – al proceselor și fenomenelor care au influențat, de cele mai multe ori decisiv, evoluția țării noastre într-un context internațional complicat, marcat de mari pericole.


ECONOMISTUL info

Asociația Municipiilor din România
Stimulente fiscale pentru curățenia orașului

Hale și curți de fabrici părăsite și aflate în descompunere, case cu ziduri care abia se mai țin, maidane cu toată încărcătura lor insalubră au ajuns nici să nu se mai știe de când fac parte din cotidianul orașelor noastre. Asociația Municipiilor din România (AMR) a declanșat un demers temeinic de salubrizare, prin mijlocirea legislației fiscale.



ECONOMISTUL Fonduri europene

Regio – București-Ilfov
Investiții publice pentru cerințe economico-sociale

Agenția pentru Dezvoltare Regională București-Ilfov (ADRBI) a oferit, prin conferința „Regio – realizări și perspective în regiunea București-Ilfov”, un tablou la zi și o deschidere argumentată în perspectiva 2014-2020, devenită deja actualitate. Evenimentul a făcut parte din acțiunile derulate de ADRBI sub egida Comisiei Europene și a Comitetului Regiunilor, în cadrul Săptămânii Europene a Regiunilor și Orașelor – Open Days 2014.

Europe Direct
Perspectiva financiară 2014-2020 – oportunități și provocări

Subiecte la zi, firești întrebări și o doză apreciabilă de speranță pe baza unei experiențe acumulate au dat substanță dezbaterii cu tema „Noua perspectivă financiară 2014-2020. Oportunități și provocări pentru România”, organizate de Centrul de Informare Europe Direct București (CIED), găzduit de Institutul European din România (IER).


ECONOMISTUL cercetător

Studiu UNICEF
Știința de carte mărește PIB-ul

La nivelul percepției comune, sistemul educațional este ceva care consumă din PIB. Funcționează ca reflex invocarea faptului că școala (considerată metonimic) „merge prost” pentru că-i sunt alocate mereu prea puține procente. Dar iată și o probă – rezultată din cercetare științifică și utilizabilă în folosul dezvoltării – că școala poate să și contribuie la creșterea PIB-ului.

ECONOMISTUL de vacanță

Cinci stațiuni turistice intră în iarnă cu „ușile închise”
Basmul „Superschi în Carpați” nu mai e crezut nici de copii

Cei 10 ani care s-au scurs de la declanșarea unui generos și ambițios program național – „Superschi în Carpați” –, menit să lanseze oferta națională de vacanțe montane atât pe plan intern, cât și internațional, au trecut fără prea multe și consistente semne vizibile. Dar, oricum am privi lucrurile, două tot merită evocate.

ECONOMISTUL Finanțare

Un vernisaj insolit sau despre încercări de a imagina

La începutul lunii decembrie 2014, artista Georgeta Constantinescu a adus pe simezele Galeriei din Calea Victoriei 33 un Univers cu peisaje insolite ale căror lumini răzbat până pe trotuarele principalei artere bucureștene îndemnând parcă trecătorii să viziteze mai îndeaproape cosmosul și tot ce se leagă de lumea văzută și nevăzută.

ECONOMISTUL internațional

Brokerii morții
Multiplele fețe ale terorismului

Văzând numeroasele execuții prin decapitare ce au avut loc recent, săvârșite în contul grupării Statului Islamic al Siriei și Irakului (ISIS, de aici înainte), îmi este greu să nu observ că, adesea, teroriștii pot fi asemuiți traficanților de droguri.

Scrisori din Rusia
Petrolul nu aduce doar fericire

După ce, ani în șir, exporturile masive de țiței au permis Rusiei să obțină venituri substanțiale și să-și echilibreze balanța bugetară, iată că a venit și vremea când aceste exporturi încep să-i dea dureri de cap. În urma prelungitei crize financiar-economice mondiale, cererea de purtători energetici, inclusiv de țiței, a scăzut sensibil, determinând reducerea prețurilor în materie și, implicit, a veniturilor pe care țările exportatoare le realizau de pe urma lor.

ECONOMISTUL în concluzie

Valoni și Flămânzi

Gustarea standard a unui belgian înfometat alergând după un prânz rapid în pauza de muncă ori în alte împrejurări ex-locative presupune o alegere tantalică între cartofi prăjiți, crochete, croque-uri (a nu se confunda cu crochetele, este vorba de sandvișuri pe grill) sau diverse preparate din pește ori scoici.
  • CECCAR
  • ASE
  • AFER
  • ROMSILVA
  • CAFR
  • BNR
  • ANAF
  • Curtea de Conturi
  • InterAgro
  • Catena
  • ICR
  • FNGCIMM
  • FRC
  • FRGC
  • Ministerul Economiei
  • SIF Banat-Crișana
  • AlphaBank
  • AOAR
  • PRO INVEST
  • Dignitas
  • The Money Channel
  • The Money Channel
  • Revista Audit Financiar
  • Revista PRACTICI DE AUDIT
  • Informația legislativă de care ai nevoie
  • Energy Report
  • Economia Online
  • Amfiteatru Economic
  • Œconomica
  • AIESEC
  • ASER
  • Hyperion
  • ISMB
  • Manpres
  • MailMan


rubrici ECONOMISTUL
Afaceri globale Am citit pentru dumneavoastră Business Cercetare, dezvoltare Dosar Finanțare Fonduri europene În dezbatere Macroeconomie Punctul pe I