Bine ați venit la  ECONOMISTUL!
Săptămânalul comunității economico-financiare din România

Revista Economistul te ține la curent cu ultimele știri, informații, articole și analize din domeniile economic, financiar, academic național și internațional.

cultură
și civilizație economică abonamente
Fii alături de noi în mediul social online și devino fanul nostru pe rețelele de socializare!

Economistul.ro folosește cookie-uri
Cookie-urile sunt fișiere text stocate pe calculatorul dvs. pentru a face experiența navigării pe site mai eficientă și mai plăcută.
Prin continuarea navigării, confirmați că sunteți de acord cu folosirea cookie-urilor - află mai multe despre cookie-uri
Mergi sus
editorial Economia României are nevoie de capital, nu, pur și simplu, de bani, așa cum, eliptic, adesea se rostește. Scopul fiind „prosperitatea nației”. Și dacă am omite cuvântul „României”, nu am pierde nimic din idee, fiindcă este esența unei legități economice de căpătâi, baza nu atât a capitalismului, cât a civilizației umane înseși. citește mai mult
Citește online varianta digitală
ECONOMISTUL nr. 37-38, 2014
Economistul 37-38, 6 octombrie 2014
Evenimente ASPES
Social media
Alpha Bank
Alpha IMMpremier
Alpha IMMpremier
Alpha IMM Import-Export
Alpha IMM Import-Export
COPERTA PRINT
Coperta ediției print - nr. 16-17/2016
Curs valutar
Parteneri editoriali
CECCAR
ASEAFER
ROMSILVA
CAFR
BNR
ANAF
Curtea de Conturi
InterAgro
Catena
Institutul Cultural Român
FNGCIMM
FRC
FRGC
Ministerul Economiei
SIF Banat-Crișana
Alpha Bank
AOAR
Asociația Oamenilor de Afaceri „PRO INVEST”
Dignitas
Parteneri Media
money
ceccar
audit
Practici de audit
AIESEC
energy
EOL
Amfiteatru Economic
Œconomica
Parteneri Junior
AIESEC
ASER
Hyperion
ISMB
Parteneri distributie
ManPres
TotalPost
ECONOMISTUL Macroeconomie

Macro climat financiar
Îndatorare și dinamică economică. Impactul crizei financiare

Discuția de mai jos pornește de la două fapte, unul la nivel european (UE), celălalt la nivel național (autohton). Astfel, Banca Centrală Europeană (BCE) a procedat recent la inițierea unei noi linii de finanțare ultra-ieftine pe mai mulți ani (patru) de 400 miliarde euro. Scopul este de a stimula creditarea, mai ales către întreprinderi mici și mijlocii, care sunt vlăguite de o „rupere a mecanismului de transmisie” în sensul accesului la finanțare.

Macro climat financiar
Băncile Centrale în epoca postcriză (I)

Criza financiară apărută în 2007 a schimbat radical comportamentul băncilor centrale. Marile bănci centrale ale lumii (Fed, BCE, Banca Angliei, Banca Japoniei) și-au asumat noi obiective și au recurs la noi instrumente, ceea ce înseamnă că și-au asumat un nou rol în economie și o nouă relație cu guvernul.

Macro climat financiar
„Cultul deficitului” și datoria civică de a lupta contra austerității: mistificarea și misticizarea argumentului economic

Loretta Graziano, în a sa excelentă carte despre „Interpreting the Money Supply: Human and Institutional Factors” (Quorum Books, 1987), amintește de așa-numitul „cult al cargo-ului” („cargo cult”) din Pacificul de Sud. Băștinașii, aflați într-un stadiu incipient de dezvoltare, au intrat în contact cu personalul bazelor militare americane înființate în zonă. Localnicii primeau de la militari drept cadouri diferite produse cu un grad relativ ridicat de prelucrare (haine, conserve etc.).

Macro climat financiar
Piețele sunt atât euforice, cât și raționale

Piețele nu sunt numai euforice sau în panică. Ele sunt și raționale. Aceasta nu înseamnă că agenții economici pot formula anticipații raționale despre viitor, ci că aceștia pot păstra, pentru o perioadă, o concordanță puternică între acțiunile și scopurile lor. Din această perspectivă, este importantă distincția între scopurile ultime relativ la un sistem și mijloacele de atingere a acestora.

Macro climat financiar
Pendulul, sângele și finanța

În era iPhone și Galaxy Tab, să vorbești despre concepte care i-ar fi fost familiare unui contemporan al lui Arhimede (cum ar fi un pendul) poate părea un exercițiu în plictiseală cronică sau un atac de academism extrem. Lucrurile simple, însă, sunt cele care ne influențează, de fapt, cel mai profund existența de zi cu zi.

Macro climat financiar
„Grâul îi bun, dar împărțeala îi proastă”

Grâul îi bun, dar împărțeala îi proastă”, spunea un personaj din „Răscoala” lui Liviu Rebreanu. Ceea ce apare ca fiind una dintre cele mai importante orientări actuale ale științei economice ne-ar conduce la ideea că personajul lui Rebreanu ar fi putut fi o adevărată sursă de inspirație.

Vehiculele de investiții destinate populației sunt forțate să meargă în exil
De ce exportăm economisire internă

Scăderea dobânzilor favorizează în continuare un flux al economiilor populației dinspre depozitele bancare către fondurile mutuale cu profil de risc scăzut. Iar în condițiile lipsei de adâncime a pieței financiare locale, capitaluri importante sunt în măsură semnificativă „exportate”, fondurile plasându-le în special în obligațiuni emise de state membre UE, dar și în obligațiuni corporatiste și municipale de pe piețele externe.

Macro climat financiar
Cum se prezintă sistemul bancar românesc la 6 ani de la momentul Lehman Brothers

Criza financiară internațională a lăsat urme adânci asupra peisajului bancar românesc. Simțită după un ciclu de creștere exponențială, aceasta a avut impact atât asupra aspectelor structurale, dar în special în ceea ce privește performanța acestuia. Competiția în planul pieței bancare și-a schimbat regulile, punându-se accentul nu doar pe latura cantitativă.

Macro climat financiar
Noile Megatrenduri cer noi Macropolitici

Lumea întreagă vorbește de noile „megatrenduri”, de tendințele globale de transformare economică. Reechilibrarea economiei și a puterii economice la nivel global se produce multipolar, distincția până mai astăzi extrem de evidentă între state „dezvoltate” și state „emergente” devenind din ce în ce mai puțin importantă. Se apreciază că până în 2025-2030, venitul per capita al unora dintre piețele emergente se va apropia la paritate cu cel din actualele economii avansate.

Macro climat financiar
2015, vârful de plată pentru împrumutul de stabilizare macroeconomică din 2009

România va trebui să aloce anul viitor, în plus față de acest an, aproape o jumătate de procent din PIB pentru plățile aferente pachetului de asistență externă contractat în 2009 prin acordul cu FMI-UE-BM. Astfel, în anul 2015 va fi atins vârful de plată pentru achitarea datoriilor contractate cu acel prilej, suma totală necesară (rate de capital plus dobânzi și comisioane) fiind de peste 1,8 miliarde euro.

Surse și destinații ale investițiilor străine directe
Banii învârt geopolitica

Investițiile străine directe (ISD) sunt una dintre cele mai potente forme ale globalizării. Ele sunt pe agenda tuturor statelor, de la cele mai puternice și bogate până la cele mai sărace. Este nevoie de capital investit productiv pentru a genera creștere economică, iar investițiile străine directe reprezintă nu doar un necesar investițional pe care nu mai trebuie să îl împrumuți tu însuți de pe piețele internaționale sau locale (eventual la un cost mai ridicat), ci și răspunsul la problema cea mai importantă – care este cea mai profitabilă destinație pentru acel capital?

Macro climat financiar
Lituania va adopta euro de la 1 ianuarie 2015

Recent a avut loc la Vilnius conferința „The Euro in Lithuania: one market, one currency, common future”, organizată în parteneriat de Banca Centrală a Lituaniei, Banca Centrală Europeană, Comisia Europeană și Ministerul de Finanțe din Lituania. În cadrul conferinței a fost evaluat procesul de aderare a Lituaniei la Uniunea Monetară Europeană începând cu 1 ianuarie 2015.


ECONOMISTUL În dezbatere

Primul Congres Național al Economiștilor din România
Finanțarea economiei naționale în contextul aderării României la Uniunea Bancară (I)

Am intenționat, de la emiterea inițiativei AGER, să particip la dezbaterea găzduită de „Economistul” pe tema Congresului Național al profesiei noastre. Bineînțeles, aveam în vedere tratarea unei teme care se înscria în rândul preocupărilor mele științifice principale. Între acestea, exact tema pe care am susținut-o la „Academica BNR”. În consecință, la sugestia redacției, public elementele de bază ale respectivei expuneri.

Primul Congres Național al Economiștilor din România
Principii, viziuni, soluții

Ne despart mai puțin de două luni de Ziua Economiștilor (23 noiembrie), respectiv de împlinirea unui an de la lansarea inițiativei AGER privind organizarea primului Congres Național al Economiștilor din România. Inițial, acest Forum urma să se desfășoare în prima parte a anului 2014.

ECONOMISTUL prins la mijloc

Singur printre analiști (nr. 37-38/2014)

În revista „22” (23-29 septembrie a.c.) Laura Ștefan se referă la „Prioritățile României în următorii ani”. Le enumeră considerând că acestea „ar trebui să se afle în centrul relațiilor româno-americane, alături de parteneriatul în cadrul NATO”. Te-ai aștepta ca respectivele „priorități” să vizeze ceea ce reprezintă componente ale „relațiilor externe”, bunăoară, respectarea reciprocă a prevederilor din tratatele și acordurile aferente. Dar, deziluzie! Iată ce include L.Ș. în rândul „priorităților” cu pricina: „statul de drept, îmbunătățirea guvernanței publice și reformarea sistemului partidelor politice”.


ECONOMISTUL expert

Ziua Națională a Contabilului Român
Răspunsuri profesionale la provocările viitorului

La foarte puțin timp după Congresul Profesiei Contabile, ediția aniversară a XX-a, a avut loc, în întreaga țară, suita de manifestări tradiționale dedicate Zilei Naționale a Contabilului Român (21 septembrie). Semnatarul acestor note a fost, deci, din nou în mijlocul colegilor membri ai CECCAR, prilej de acumulare a unor noi date și fapte demne de atenție întrucât este vorba, și în acest caz, asemenea celor precedente, despre afirmarea unor valori, a unor convingeri și desfășurarea unor acțiuni care prezintă un grad înalt de interes la o scară mult mai largă decât cea a unei profesii propriu-zise.


ECONOMISTUL politic

Stare de „prezidențiabilitate”
Între inflație de candidaturi și deflație de programe

După ce Biroul Electoral Central a declarat valabile 14 candidaturi pentru funcția supremă în stat, era de așteptat ca prezidențiabilii să-și prezinte programele astfel încât să existe o minimă diferențiere între ei în „câmpul ideatic”. Ar fi fost o sursă importantă a opțiunii fiecărui alegător potențial. Deocamdată, n-a fost să fie!


ECONOMISTUL de piață

Transportul rutier de mărfuri
Poligonul de TIR cu… arcuri slăbite

Transportul rutier de mărfuri este menționat, de regulă, în mass media, mai ales atunci când se înregistrează accidente. Opinia cvasigenerală este aceea că tirurile sunt o calamitate de proporții naționale, întrucât au făcut și fac cele mai multe victime pe drumurile publice. Această percepție se cere, însă, amendată deoarece avem de-a face cu un domeniu de activitate complex, în care ponderea economicului este considerabilă.


ECONOMISTUL universitar

Succesul, cu ochii larg deschiși

La un loc, învățământ liceal economic, învățământ superior și profesie contabilă s-au regăsit într-o succesiune semnificativă a formării profesionale odată cu lansarea proiectului POSDRU „Primii pași spre o carieră de succes în audit și contabilitate”. Parteneri sunt SC Arexim Audit SRL – societate de contabilitate, gestiune, consultanță fiscală și audit financiar – și Colegiul Economic „Virgil Madgearu” din București – școală de elită a Capitalei, cu performanțe recunoscute constant la nivel național și internațional.

Universitatea Hyperion
Formare profesională în parteneriat cu mediul de afaceri

Universitatea Hyperion derulează o serie de 7 proiecte europene cu durată de câte 18 luni, caracterizate prin abordare multidisciplinară, deschisă către domenii de impact economic, social și cultural. Unul dintre aceste proiecte, aflat în plină desfășurare, este cel intitulat „Să punem în practică teoria!”. Proiectul are ca obiectiv general „creșterea nivelului de pregătire a studenților prin participarea la stagii de practică, în vederea corelării competențelor dobândite în procesul educațional cu cerințele pieței muncii”.

ECONOMISTUL bibliofil

Victor Slăvescu și sistemul bancar românesc

Inițierea unei noi serii în cadrul Colecției „Biblioteca Băncii Naționale a României“ constituie unul dintre pașii importanți pe care Banca Națională a României – instituție care, începând din anul 1990, și-a reluat preocupările tradiționale de susținere a valorilor științifice și culturale autohtone – intenționează să-i realizeze în direcția promovării unui cadru cât mai adecvat de gândire și dezbatere economică.
ECONOMISTUL cercetător

Revistele științifice de top
Dimensiune a inteligenței creative

De acord fiind că un produs al inteligenței creative rămâne să-și dea măsura valorii profunde și durabile în timp, la nivel economic, social, cultural, nu pot fi ignorate metodele și instrumentele destinate analizării și cuantificării modului în care este perceput la un moment dat aportul la progresul științific al acelui produs.

ECONOMISTUL în dialog

Onestitatea – trăsătura definitorie a Radioului public. Convorbire cu Ovidiu Miculescu, președinte-director general al Societății Române de Radiodifuziune

Sunt câteva lucruri fundamentale care fac diferența. În primul rând, este vorba despre un nivel maximal al exigențelor profesionale și de misiunea publică pe care SRR o are. Asta se transpune în respectul față de meserie, de profesie și, implicit, de public. Sunt trăsături comune tuturor posturilor corporației: Radio România Actualități, Radio România Cultural, Antena Satelor, studiourile regionale, Radio România Internațional. Informațiile pe care aceste posturi le transmit sunt, în primul rând, verificate.


ECONOMISTUL silvicultor

Radarul – adică salvarea – pădurilor

A pornit! „Radarul pădurilor” – instituit prin hotărâre de guvern, pilotat pe rând în 3, 6, 9 județe și apoi în toată țara – devine obligatoriu, generalizat, din 8 octombrie. Definiția conform căreia „sistemul de monitorizare a trasabilității lemnului are drept scop reducerea tăierilor ilegale de lemn și combaterea evaziunii fiscale în domeniu” intră de-acum în cotidianul domeniului silvic.


ECONOMISTUL Fonduri europene

Buftea
Confortul cetățenilor, prioritatea administrației locale

La Buftea, sintagmele „Îmbunătățirea infrastructurii sociale” și „Sprijinirea dezvoltării durabile a orașelor-poli urbani de creștere” depășesc vizibil convenția titulaturilor de axe prioritare pentru proiecte europene, oferind imaginea concretizării spre binele cetățenilor. Primarul Gheorghe Pistol e categoric: „Fără fonduri europene nu ne putem dezvolta.


ECONOMISTUL de vacanță

Dacă autoritățile ar însănătoși turismul medical
România ar putea încasa un miliard de euro

O informație publicată recent în presă ne-a atras atenția în mod deosebit. O reproducem integral: „Peste 70.000 de persoane din alte țări s-au tratat în România în 2013 și în primele luni din 2014” – a anunțat dr. Norima Forma, președintele decanilor de medicină din țara noastră. Anunțul a mai continuat cu următoarele precizări: „În medicina generală, prin specialitățile chirurgie-bariatrică, tratamente antiaging și prin chirurgie estetică, România are specialiști foarte bine cotați, care asigură servicii de înaltă calitate.

ECONOMISTUL internațional

Scrisori din Rusia
Sarabanda „fault”-urilor economice reciproce

În urma evenimentelor din Ucraina, guvernanții unor țări occidentale au pășit pe calea unei confruntări dure cu cei ai Federației Ruse, amenințând să pună în pericol securitatea regională, pacea, pe continentul european sau chiar din alte zone. În acest context, plecând de la motivații mai mult sau mai puțin întemeiate, atât unii, cât și ceilalți au considerat posibil ca, pentru promovarea sau protejarea intereselor proprii, să interfereze și în funcționarea piețelor, perturbând schimburile comerciale, cooperarea în producție dintre diverși agenți economici.

ECONOMISTUL diplomat

Arborele prieteniei tradiționale chino-române a crescut și dă roade

Am venit la post în România în decembrie 2011. De peste 3 ani, relațiile chino-române se află în continuă dezvoltare, vizitele la nivel înalt sunt neîntrerupte, încrederea politică se consolidează, cooperarea economică se extinde zi de zi și există un schimb și o colaborare strânsă în domenii precum cel interuman, științific, turistic etc.

ECONOMISTUL în concluzie

Revoluția din Oktoberfest

Șiroaie de oameni se scurg pe lângă Poarta Scheiului și, apropiindu-se de Sinagogă, se alătură celor din sens invers pentru a intra împreună pe George Coșbuc, o stradă tipic brașoveană, îngustă, pavată cu piatră cubică, fără trotuar, cu mașinile parcate lângă zidurile celor câtorva clădiri, unele mai zdravene, altele cu tencuiala roasă de vreme, ca după câțiva pași să ajungă la intrarea în arena „Ion Țiriac” a Liceului cu Program Sportiv.
  • CECCAR
  • ASE
  • AFER
  • ROMSILVA
  • CAFR
  • BNR
  • ANAF
  • Curtea de Conturi
  • InterAgro
  • Catena
  • ICR
  • FNGCIMM
  • FRC
  • FRGC
  • Ministerul Economiei
  • SIF Banat-Crișana
  • AlphaBank
  • AOAR
  • PRO INVEST
  • Dignitas
  • The Money Channel
  • The Money Channel
  • Revista Audit Financiar
  • Revista PRACTICI DE AUDIT
  • Informația legislativă de care ai nevoie
  • Energy Report
  • Economia Online
  • Amfiteatru Economic
  • Œconomica
  • AIESEC
  • ASER
  • Hyperion
  • ISMB
  • Manpres
  • MailMan


rubrici ECONOMISTUL
Afaceri globale Am citit pentru dumneavoastră Business Cercetare, dezvoltare Dosar Finanțare Fonduri europene În dezbatere Macroeconomie Punctul pe I