Bine ați venit la  ECONOMISTUL!
Săptămânalul comunității economico-financiare din România

Revista Economistul te ține la curent cu ultimele știri, informații, articole și analize din domeniile economic, financiar, academic național și internațional.

cultură
și civilizație economică abonamente
Fii alături de noi în mediul social online și devino fanul nostru pe rețelele de socializare!

Economistul.ro folosește cookie-uri
Cookie-urile sunt fișiere text stocate pe calculatorul dvs. pentru a face experiența navigării pe site mai eficientă și mai plăcută.
Prin continuarea navigării, confirmați că sunteți de acord cu folosirea cookie-urilor - află mai multe despre cookie-uri
Mergi sus
editorial Una dintre cele mai grele întrebări pentru un român azi, ba cu atât mai mult pentru un intelectual român, este dacă între matca „noastră” națională, intabulată politic în harta acestei părți de lume pe care „ne”-am statornicit, și ceea ce este „dincolo de Prut” mai există o chimie într-atât de puternică încât să putem vorbi despre un „noi restrâns”, de rit fratern, sau doar despre un „noi lărgit”, ca despre niște dragi, dar, altminteri, nu așa apropiate rubedenii. citește mai mult
Citește online varianta digitală
ECONOMISTUL nr. 25-26, 2014
Economistul 25-26, 7 iulie 2014
Evenimente ASPES
Social media
Alpha Bank
Alpha IMMpremier
Alpha IMMpremier
Alpha IMM Import-Export
Alpha IMM Import-Export
COPERTA PRINT
Coperta ediției print - nr. 16-17/2016
Curs valutar
Parteneri editoriali
CECCAR
ASEAFER
ROMSILVA
CAFR
BNR
ANAF
Curtea de Conturi
InterAgro
Catena
Institutul Cultural Român
FNGCIMM
FRC
FRGC
Ministerul Economiei
SIF Banat-Crișana
Alpha Bank
AOAR
Asociația Oamenilor de Afaceri „PRO INVEST”
Dignitas
Parteneri Media
money
ceccar
audit
Practici de audit
AIESEC
energy
EOL
Amfiteatru Economic
Œconomica
Parteneri Junior
AIESEC
ASER
Hyperion
ISMB
Parteneri distributie
ManPres
TotalPost
ECONOMISTUL în dialog

Universitatea din București – 150 de ani. Vocația de a contribui la modernizarea României

Interviu cu prof. univ. dr. Mircea Dumitru, rectorul Universității din București
Universitatea din București împlinește 150 de ani. Enunțarea evenimentului constituie argument în sine pentru valorizarea instituției ca reper dincolo de spațiul academic și de cel urban. Poziționarea emblematică în centrul Capitalei, precum și cea atestată prin evaluare la nivel de cercetare avansată și educație înseamnă deschidere și participare.


ECONOMISTUL În dezbatere

Primul Congres Național al Economiștilor din România
Inovația și competiția – esențiale pentru prestigiul economiștilor

Considerăm că și noi, ziariștii profilați pe problematica economică, trebuie să ne implicăm în dezbaterile consacrate Primului Congres Național al comunității noastre profesionale. Exprim, astfel, și punctul de vedere al celor care lucrăm în Grupul de presă și editură „Tribuna economică”.

Primul Congres Național al Economiștilor din România
Solidaritatea de breaslă, între deziderat și realitate

Cum au putut constata cititorii noștri, punctele de vedere exprimate de numeroși colegi de breaslă au vizat o serie de domenii specifice ale profesiei de economist. În mod deosebit, s-au pronunțat cadre didactice universitare și din cercetarea științifică academică, fapt explicabil prin accentul firesc pus pe extragerea, în plan teoretic, a unor concluzii care privesc practica economică și socială.

Economiștii de ieri și de azi
Acad. N.N. Constantinescu

Sute, dacă nu chiar mii de economiști din țara noastră au avut prilejul să îl cunoască pe academicianul N.N. Constantinescu în diferite ipostaze, mai ales în calitate de dascăl, de cercetător, de militant pe tărâm civic. Unii dintre noi, fiindu-i mai apropiați, ne-am aflat în postura de colaboratori, atât în ceea ce privește pregătirea unor manifestări ale AGER (încă de la înființare, în martie 1990), cât și în realizarea publicației ECONOMISTUL, apărută la sfârșitul lui iunie 1990, la început sub formă de bisăptămânal, apoi de cotidian. Sunt date care dau credibilitate aprecierilor următoare.

ECONOMISTUL politic

Prezidențialele ce vin și (aproape) nimic altceva
Obsesia clasei politice nu e, în prezent, economia

Cum era de așteptat, toate mișcările de pe scena politică autohtonă au în vedere alegerile prezidențiale programate în prima parte a lunii noiembrie a.c. Cu toate că, legal, campania electorală trebuie să înceapă pe 2 octombrie (cu o lună înainte de primul tur de scrutin), ea a început cu mult mai devreme, iar acum înregistrează o intensitate ieșită din comun. „Ce-i mână-n luptă” pe protagoniști?

Oportunitatea reducerii CAS – în dezacord cu un studiu al Ministerului Finanțelor

Direcția generală de analiză macroeconomică și politici financiare din Ministerul Finanțelor a întreprins un studiu privind sistemele de impozitare din Uniunea Europeană. Studiul, postat pe site-ul instituției, vine cu date care nu sprijină reducerea contribuțiilor de asigurări sociale, reducere care ne-ar îndepărta de situația din Franța sau Germania și ne-ar apropia de cea din Bulgaria. Pasajele încadrate de ghilimele sunt conforme cu enunțurile de pe site-ul MF.


ECONOMISTUL analitic

Capitalul în secolul 21 – în înțelegerea lui Thomas Piketty (I)

Aceasta este o concluzie pe care situația ultimelor decenii și în special criza recentă au impus-o în atenția economiștilor. Principala cauză pentru care criza din 2008 nu a debutat cu o depresiune atât de gravă ca cea din 1929 a fost aceea că guvernele și băncile centrale ale țărilor bogate nu au lăsat de data aceasta sistemul financiar să se comprime și au creat lichidități necesare permițând evitarea cascadelor de falimente bancare care în 1930 au condus lumea pe marginea prăpastiei.

Investiții chineze în România
Între proiecții și proiecte

În ultima vreme, s-au înmulțit contactele româno-chineze la cele mai diverse niveluri, inclusiv cel ministerial, în centrul atenției situându-se raporturile economice de cooperare industrială și agrară și de extindere a comerțului reciproc. Prezentăm o cronică a acestor contacte, pe fondul unor acțiuni concrete menite să finalizeze o serie de înțelegeri de cea mai mare importanță, pentru România, în primul rând.

Irak și ISIS
Noua paradigmă financiară a terorismului

Ofensiva majoră a grupării teroriste Statul Islamic din Irak și Siria (ISIS) a luat prin suprindere atât statul irakian, cât mai ales Vestul, care constată slabele rezultate ale eforturilor de „nation building” în Irak. ISIS este, la origine, fosta al-Qaeda irakiană, rebranduită pentru noile condiții locale, iar scopul este de a stabili un stat islamic teocratic sunnit în Siria și în Irak, condus după legile religioase musulmane, care oferă importante prescripții economice și politice.

Ce se poate spune și ce nu se poate spune despre... bancurile bulgărești!

Sâmbătă, 28 mai, anul de grație 2014, autoritățile bulgare au arestat doi indivizi suspectați că au organizat „o încercare de a destabiliza sistemul financiar al țării prin încurajarea cetățenilor de a-și retrage banii din depozitele bancare” (știre agenție Reuters). Această încercare s-a concretizat într-o mică „fugă asupra băncilor” („bank run”), manifestată prin apariția de cozi lungi la ghișeurile câtorva bănci bulgare.

ECONOMISTUL de piață

PwC România
Industria minieră trece printr-o perioadă dificilă ca urmare a scăderii cotațiilor metalelor

Studiul anual Mine al Pricewaterhouse Coopers (PwC) relevă că, în 2013, companiile din industria minieră globală au fost forțate să se adapteze la unul dintre cele mai dificile medii de operare din ultimii ani. Astfel, potrivit noii analize PwC a celor mai mari 40 de companii miniere, niciuna nu a fost imună la conjunctura nefavorabilă.

Cât ne costă datoria publică guvernamentală și cum va evolua ea până în 2018

Costul datoriei publice guvernamentale raportat la PIB va atinge în acest an nivelul maxim de 1,67% și ar urma să se reducă treptat spre 0,6% din PIB în 2018, potrivit proiecției serviciului datoriei publice guvernamentale publicate de Ministerul Finanțelor. La finele primului trimestru din acest an, România a reușit plafonarea datoriei publice sub nivelul de 40% din PIB.


ECONOMISTUL Macroeconomie

Resurse financiare
Stabilitatea financiară și supravegherea prudențială a instituțiilor de credit

În sinteza Raportului BNR se arată că mediul economic și financiar internațional a cunoscut o relativă detensionare în anul 2013 și în trimestrul I 2014, pe fondul reducerii gradului de interdependență dintre sectorul financiar și cel public. Pe plan european, au fost înregistrate progrese semnificative în edificarea Uniunii Bancare, al cărei rol este acela de a completa Uniunea Economică și Monetară, restabilind încrederea în sectorul bancar prin asigurarea unui sistem unic de supraveghere și rezoluție bancară la nivel european, concomitent cu întreruperea cercului vicios al influenței negative reciproce dintre bănci și finanțele publice.

Resursele strategice ale României
Resurse financiare - sistemul bancar

După ce în precedentele numere ale „Economistului” ne-am ocupat de finanțele publice, iată a venit rândul surselor alternative de susținere cu fonduri semnificative a procesului de relansare sustenabilă a economiei românești. Ne referim, în special, la sectorul bancar, într-un context mai larg, și anume cel al preocupărilor pentru asigurarea stabilității financiare la nivelul întregii economii.

Resurse financiare
Structura sectorului bancar, schimbări și tendințe

În capitolul referitor la supravegherea prudențială a instituțiilor financiare, Raportul anual al BNR pe anul 2013 precizează o serie de schimbări semnificative, intervenite în sistemul bancar: – Libra Internet Bank a trecut din grupul băncilor cu capital majoritar românesc în categoria instituțiilor de credit cu capital privat majoritar străin, ca urmare a consolidării poziției de acționar majoritar a Fondului American Broadhurst Investments, prin majorări succesive de capital social; – Raiffeisen Bank a semnat un acord de preluare a portofoliului de retail al Citibank România, după decizia acesteia de a se retrage din zona operațiunilor cu persoane fizice.

Resurse financiare
Performanțe și perspective ale instituțiilor de credit

Nivelul adecvat al principalilor indicatori de prudență bancară a permis acestui sector să facă față, fără dificultăți majore, volatilității fluxurilor externe de capital, majorării volumului creditelor neperformante, precum și necesității optimizării portofoliilor de credite în vederea pregătirii implementării Basel III. Problemele legate de calitatea activelor au persistat pe parcursul anului 2013, iar contagiunea externă a reprezentat unul dintre riscurile la care au fost expuse băncile românești.

Resurse financiare
Finanțarea IMM, riscurile expunerii excesive și rezistența la șocuri

Cum se finanțează sutele de mii de IMM-uri, cum reușesc într-un mediu de afaceri nu tocmai favorabil să se descurce, mai ales cu banii necesari fie și numai pentru capitalul de lucru? Sunt întrebări pertinente primite de la cititori, iar răspunsurile, dacă se doresc competente, se cer date atât de cei în cauză (ceea ce o facem frecvent în „Economistul”), dar și de cei ce au o viziune de ansamblu asupra proceselor și fenomenelor specifice (mai cu seamă structurile sistemului bancar).

ECONOMISTUL expert

Contabilitate
12-13 septembrie 2014, a XX-a ediție a Congresului Profesiei Contabile din România. Sub semnul competitivității, inovației și conformității

Zilele trecute, cu prilejul lansării proiectului „Calificarea Resurselor Umane – suport pentru creșterea economică”, v-ați referit la Congresul jubiliar al Profesiei Contabile. Evident, este o știre importantă, iar ecoul ei ne determină să vă solicităm o convorbire consacrată, în principal, acestui eveniment.

ECONOMISTUL prins la mijloc

Singur printre analiști (nr. 25-26/2014)

În analiza pe care o face în „Bursa” (2 iulie a.c.) Cornel Codiță se ocupă de ceea ce numește fără complexe „fața hidoasă a politicii”. În context, declară că „nu mă bucură faptul că istoria, transformată din potențialitate în prezent, îmi dă dreptate, din când în când, chiar dacă zgândărire de orgoliu mi-ar da ghes să o fac”. Întrucât C.C. nu ne explică în ce constă „potențialitatea istoriei”, ne vedem nevoiți să citim în continuare: „e trist, e prea trist să constați cât de predictibile sunt legile firii și ale comportamentului uman, mai ales când este vorba despre erorile pe care oamenii de stat ai lumii le fac, odată ajunși la apogeul puterii”.


ECONOMISTUL Finanțare

AFER
Distincții pentru școala economică de înalt nivel

Adunarea Generală a AFER – Asociația Facultăților de Economie din România, desfășurată la Facultatea de Științe Economice din Cluj-Napoca a Universității Creștine „Dimitrie Cantemir” din București, a acordat distincțiile pe anul 2013, în semn de apreciere și recunoaștere a contribuției pe care personalul didactic și de cercetare o are la dezvoltarea și perfecționarea învățământului superior economic din țara noastră, în spiritul reformator promovat de Procesul Bologna.


ECONOMISTUL universitar

Parteneriate pentru carieră

Din parteneriatul a două instituții de învățământ superior orientate activ și constant către latura practică a pregătirii de nivel academic – Universitatea Politehnica din București și Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu – rezultă proiectul cu genericul „Primus – Primii pași spre o carieră de succes”, lansat pentru o perioadă de 18 luni.


ECONOMISTUL bibliofil

Pe propriul drum

O carte recent apărută la Editura Publica este „Cei care schimbă jocul. Cum gândesc, decid și acționează antreprenorii români care se bat cu multinaționale”, de Mona Dîrțu și Andreea Roșca. Autoarele își prezintă astfel lucrarea: „Cei care schimbă jocul este, după știința noastră, prima carte care vorbește despre mecanismele și procesele de decizie ale primei generații de antreprenori români de după deșertificarea comunistă. Veți citi în această carte – în ordinea vârstelor de pe tricou – despre Dragoș Petrescu (City Grill, Caru’ cu Bere); Mihai Marcu (MedLife); Vasile Armenean (Betty Ice); Dragoș și Adrian Pavăl (Dedeman); Adrian Mihai, Felix Pătrășcanu și Neculai Mihai (Fan Courier); Dan Șucu (Mobexpert); Florin și Măriuca Talpeș (Bitdefender și Softwin).


ECONOMISTUL cercetător

Patrimoniul din adâncul mării

România și Bulgaria dezvoltă cercetări comune pentru gestionarea unui patrimoniu cultural deocamdată ascuns pe fundul Mării Negre, în arealul Constanța-Kaliakra. Integrator al demersului este proiectul „Heras – Moștenirea arheologică submarină din partea de vest a Mării Negre”, coordonat de Institutul Național de Geologie și Geoecologie Marină – GeoEcoMar, manager de proiect fiind dr. Glicherie Caraivan, iar coordonator științific, dr. Gheorghe Oaie, director general al institutului.

Mediul economico-social și calitatea educației

Cercetări întreprinse de ARACIP – Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul Preuniversitar pentru evaluarea externă a calității educației, în vederea fundamentării unor politici publice bazate pe dovezi, arată ca determinantă influența factorilor economici și a mediului social. Amprenta acestora asupra rezultatelor este mai mare la noi decât în alte țări, subliniază, drept caracteristică, președintele ARACIP, Constantin Șerban Iosifescu.

ECONOMISTUL de vacanță

Argumente pentru un experiment de succes
Vacanțele muzeale

Complexul Astra din Sibiu, unde există cea mai mare expoziție etnografică în aer liber din Europa, a lansat în ultimii ani un nou tip de vacanțe – vacanțele muzeale – menite să facă cunoștință turiștilor cu cele mai autentice tradiții românești, dar și cu bucatele la fel de autentice într-un cadru natural, Dumbrava Sibiului, care, la rândul ei, oferă un mediu ambiant de excepție. Chiar dacă puțini se așteptau, experimentul Muzeului Astra s-a dovedit din start unul de succes. De ce?

ECONOMISTUL internațional

Economia americană în T1 2014

Departamentul Comerțului a publicat datele finale cu privire la dinamica primei economii a lumii în perioada ianuarie-martie anul curent. PIB-ul Statelor Unite s-a contractat cu 0,7% trimestru/trimestru în primele trei luni ale anului (ritm anualizat de declin de 1,9%), cea mai nefavorabilă evoluție din ultimii cinci ani. Astfel, la finalul lunii martie, PIB-ul american era estimat la 17,02 trilioane dolari. Această evoluție a fost determinată, în principal, de climatul meteorologic advers, cu impact atât pentru cererea internă, dar și pentru cererea externă netă.

Scrisori din Rusia
Nesiguranța economiilor pentru „zile negre”

Evoluția contradictorie a evenimentelor politice și economice interne, dar și a celor externe, din ultimul timp preocupă din ce în ce mai mult mediul de afaceri, precum și populația Federației Ruse, creând o stare de incertitudine, în privința perspectivelor de profit sau de asigurare a existenței zilnice, după caz. Posibile recidive ale crizei economice pun în gardă atât pe investitorii care ar dori să-și angajeze capitalurile în activități economice, cât și pe cei care își câștigă pâinea din salarii la instituții de stat sau întreprinderi private.

ECONOMISTUL în concluzie

Degustătorul de fotbal

Mai nou, i se spune „Rozătorul”, pentru instinctul de care dă repetată dovadă. Mondialul brazilian a avut bunele și relele sale, a avut proteste în stradă și meciuri spectaculoase și, nu în ultimul rând, l-a avut pe Luis Suarez (nota bene, și pe Giorgio Chiellini, atât cât a mai rămas din el). Nu se poate spune că uruguayanul Suarez a făcut deliciul publicului prin ultimul său gest (poate doar prin golurile împotriva Angliei), mai degrabă, italianul Chiellini a fost deliciul lui Suarez, când acesta din urmă, fără jenă, și-a mușcat adversarul de umăr, chiar sub lupa camerelor de luat vederi.
  • CECCAR
  • ASE
  • AFER
  • ROMSILVA
  • CAFR
  • BNR
  • ANAF
  • Curtea de Conturi
  • InterAgro
  • Catena
  • ICR
  • FNGCIMM
  • FRC
  • FRGC
  • Ministerul Economiei
  • SIF Banat-Crișana
  • AlphaBank
  • AOAR
  • PRO INVEST
  • Dignitas
  • The Money Channel
  • The Money Channel
  • Revista Audit Financiar
  • Revista PRACTICI DE AUDIT
  • Informația legislativă de care ai nevoie
  • Energy Report
  • Economia Online
  • Amfiteatru Economic
  • Œconomica
  • AIESEC
  • ASER
  • Hyperion
  • ISMB
  • Manpres
  • MailMan


rubrici ECONOMISTUL
Afaceri globale Am citit pentru dumneavoastră Business Cercetare, dezvoltare Dosar Finanțare Fonduri europene În dezbatere Macroeconomie Punctul pe I