Bine ați venit la  ECONOMISTUL!
Săptămânalul comunității economico-financiare din România

Revista Economistul te ține la curent cu ultimele știri, informații, articole și analize din domeniile economic, financiar, academic național și internațional.

cultură
și civilizație economică abonamente
Fii alături de noi în mediul social online și devino fanul nostru pe rețelele de socializare!

Economistul.ro folosește cookie-uri
Cookie-urile sunt fișiere text stocate pe calculatorul dvs. pentru a face experiența navigării pe site mai eficientă și mai plăcută.
Prin continuarea navigării, confirmați că sunteți de acord cu folosirea cookie-urilor - află mai multe despre cookie-uri
Mergi sus
editorial Fenomenul cultural, chiar având, prin origine, reverberații transcendente, se manifestă în imanentul social, unul tributar rarității resurselor. Deși noțiunea de cultură face vorbire despre valori, preferințe și credințe, acestea sunt încapsulate în produse/artefacte în care, volens nolens, sunt transformate productiv resurse rare. Definirea, delimitarea și defensiva drepturilor de proprietate sunt pendinte rarității, iar filosofia politică și economica politică, ele însele sensibile cultural, au căutat răspunsuri științifice la o problemă de care depinde liniștea și înflorirea comunităților umane, fie și în sens cultural. citește mai mult
Citește online varianta digitală
ECONOMISTUL nr. 17, 2014
Economistul 17, 12 mai 2014
Evenimente ASPES
Social media
Alpha Bank
Alpha IMMpremier
Alpha IMMpremier
Alpha IMM Import-Export
Alpha IMM Import-Export
COPERTA PRINT
Coperta ediției print - nr. 16-17/2016
Curs valutar
Parteneri editoriali
CECCAR
ASEAFER
ROMSILVA
CAFR
BNR
ANAF
Curtea de Conturi
InterAgro
Catena
Institutul Cultural Român
FNGCIMM
FRC
FRGC
Ministerul Economiei
SIF Banat-Crișana
Alpha Bank
AOAR
Asociația Oamenilor de Afaceri „PRO INVEST”
Dignitas
Parteneri Media
money
ceccar
audit
Practici de audit
AIESEC
energy
EOL
Amfiteatru Economic
Œconomica
Parteneri Junior
AIESEC
ASER
Hyperion
ISMB
Parteneri distributie
ManPres
TotalPost
ECONOMISTUL în dialog

Academia Română lucrează pentru binele Țării

Stimate domnule președinte, înainte de toate, vă rog să-mi permiteți ca, în numele redacției și al cititorilor revistei „Economistul“, și, sunt convins, al întregii noastre comunități profesionale, să vă adresez calde felicitări pentru recenta Dvs. alegere în fruntea Academiei Române, cel mai înalt for științific și cultural al țării.


ECONOMISTUL În dezbatere

Primul Congres Național al Economiștilor din România
Prezentul, ca trecut reevaluat; viitorul, ca prezent eșuat?

Atât din articolele publicate până acum în „Economistul”, cât și din alte puncte de vedere primite la redacție se desprind mai multe „orientări” privind tematica și, implicit, obiectivele primului Congres Național al Economiștilor din România. În aceste circumstanțe, inițiatorii importantei reuniuni nu pot decât să-și exprime satisfacția. În societatea noastră există un vid considerabil de dezbateri autentice tocmai în legătură cu „motorul” dezvoltării ei, și anume economia.

Economiștii de ieri și de azi
Amintirile lui Ion Răducanu

Insistența cu care trecem în revistă opiniile înaintașilor în legătură cu modalitățile de coagulare a forțelor creative ale comunității economiștilor din țara noastră se dovedește, de cele mai multe ori, inspirată deoarece investigarea trecutului mai apropiat sau mai îndepărtat scoate la iveală aspecte de cel mai mare interes sau, cel puțin, readuce în memorie aspecte peste care timpul s-a acoperit cu amnezii de toate felurile (unele chiar „vinovate” de partizanate fățișe), ceea ce obturează un demers cât se poate de legitim.

ECONOMISTUL politic

Bătălia pentru 4,2% din Parlamentul European
Principala ofertă electorală: înfrângerea „concurenței”

În urma scrutinului de la 25 mai 2014, 32 de cetățeni români vor deveni membri ai Parlamentului European. Așa cum am precizat din titlu, ei vor avea o pondere de 4,2% în totalul eurodeputaților. Această pondere nu este arbitrară, ci ea este determinată de numărul alegătorilor din fiecare stat membru al UE. Acesta ar fi aspectul de ordin cantitativ. Ce putem, însă, spune despre elementele calitative, așa cum se prefigurează ele în actuala campanie electorală?


ECONOMISTUL analitic

Banca Centrală și fondurile europene

Criza financiară și neîncrederea semănată de aceasta au afectat nivelul și modul intempestiv de distribuție a resurselor creșterii economice, în fața unor priorități, fie de a se asigura lichiditatea în sistemul financiar, fie de a fi salvate instituții financiare sistemice.

Echilibrare bugetară
Cu încasări în scădere și reducere semnificativă de cheltuieli publice

Vestea bună este că deficitul bugetului general consolidat consemnat pe primul trimestru din acest an a fost de numai 0,14% din PIB față de 0,67% în aceeași perioadă a anului trecut. Veste proastă, însă, rezultatul nu a fost obținut pe calea majorării veniturilor bugetare, care au scăzut cu o zecime de punct procentual din PIB, ci prin diminuarea cheltuielilor cu aproximativ 0,6% din PIB.

Datoria guvernamentală, în scădere anul trecut datorită creșterii excepționale a PIB
Criteriile de la Maastricht transpuse în condițiile de la noi

România s-a plasat anul trecut pe poziția a 9-a între cele 14 state membre UE care au reușit să-și diminueze datoria guvernamentală ca pondere în PIB, potrivit datelor comunicate de Eurostat. Ea și-a consolidat astfel locul cinci în topul țărilor europene cu cele mai mici datorii publice. Cu doar 38,4% din PIB, ea s-a păstrat la o distanță liniștitoare de criteriul de 60% din PIB impus la Maastricht pentru adoptarea euro.

ECONOMISTUL de piață

Limitele legislative și dezideratele întreprinzătorilor
Scutirea de impozit pe profitul reinvestit

Rar se întâmplă, în cele mai diverse straturi ale societății noastre, ca un act legislativ să întrunească majoritatea covârșitoare a opiniilor celor vizați. Este cazul Ordonanței de Urgență prin care se instituie o măsură mult dorită de mediul de afaceri, și anume scutirea de impozit pe profitul reinvestit. Este unul dintre motivele care justifică aprofundarea acestei teme de politică fiscală proactivă.


ECONOMISTUL Macroeconomie

Resursele strategice ale României
Temelia dezvoltării durabile a agriculturii și a economiei naționale

Este unanim apreciat faptul că dintre resursele indispensabile vieții pe Terra solul își dispută supremația cu resursele de apă, aer și biodiversitate, cu care cooperează (sau trebuie să coopereze), asigurând suportul material existențial și evolutiv pentru lungul șir de generații de plante, animale și oameni, ce se succed în timp.

Resursele strategice ale României
Solul care ne hrănește și... ne suportă

În numărul de față al revistei consacrăm integral SOLULUI Dosarul deschis încă de la începutul anului pe tema „Resurselor strategice ale României”. Firește, nu ne propunem o abordare exhaustivă, ci vom trata respectiva temă mai ales din perspectiva viziunilor academice. Cum este bine cunoscut, țara noastră are o bogată tradiție în domeniul cercetării științifice specializate pe agricultură și silvicultură.

Resursele strategice ale României: solul
Caracteristici esențiale

S-au scurs 42 de ani de la celebra Conferință a Națiunilor Unite de la Stockholm privind Mediul și Umanitatea (1972), eveniment care poate fi considerat drept moment istoric al trezirii conștiinței generale, prin lansarea semnalului de alarmă „avem un singur Pământ și trebuie să-l protejăm”.

Resursele strategice ale României: solul
Accent pe fertilitate

Orice cultură agricolă exportă odată cu recolta cantități apreciabile de macro și microelemente nutritive care, părăsind solul, îi minează fertilitatea. Sistemele intensive de cultură asociate cu noile genotipuri de plante, de mare productivitate, exportă anual între 100-140 kg N/ha, 50-60 kg P2O2/ha, 130-160 kg K2O/ha (sub cultura de grâu), cantități de nutrienți secundari (Ca, Mg, S) de ordinul zecilor de kg și de microelemente (Zn, Mn, Fe, Cu, B, Mo, Se) de ordinul miligramelor până la câteva sute de grame.

Resursele strategice ale României: solul
În vizorul cercetării științifice

Primele activități sistematice de cercetare a solului au fost inițiate în urmă cu peste 100 de ani în Secția de Agrogeologie, devenită ulterior Secția de Pedologie din cadrul Institutului Geologic al României creat pe lângă Ministerul Agriculturii, fondat și organizat de Gheorghe Munteanu-Murgoci, ctitorul agrogeologiei, Petre Ianculescu, Emil Protopopescu-Pache, Haralamb Vasiliu și Vlad Cârnu Munteanu.

Resursele strategice ale României: solul
Bogăția cea mai de preț

În concluzia celor prezentate până acum, doresc să subliniez misiunea imperativă ce revine atât științei, cât și factorilor de decizie, de fapt întregii societăți în ampla și complexa activitate îndreptată spre conservarea solului, de prevenirea degradării lui, misiune care precede orice interes politic, economic sau de altă natură, întrucât solul este fundamentul perpetuării existenței noastre.

Resursele strategice ale României: solul
„Cu picioarele pe pământ”

Alăturăm amplelor considerații expuse de acad. Cristian Hera în studiul pe care l-a elaborat câteva tabele prin care vor ieși mai bine în evidență o serie de procese și fenomene care determină fertilitatea solului, ca bază de analiză pentru creșterea acesteia. Cum se va vedea, cifrele referitoare la degradarea entropică a solurilor agricole din țara noastră reprezintă o sursă de justificate îngrijorări.

ECONOMISTUL expert

Contabilitate
Impozitarea veniturilor din activități independente

După cum este bine cunoscut, există numeroase persoane fizice care obțin venituri în urma desfășurării de activități ce nu presupun o relație de angajare. Conform Codului Fiscal, acestea intră în categoria activităților independente și presupun o activitate desfășurată cu regularitate de către o persoană fizică.


ECONOMISTUL prins la mijloc

Singur printre analiști (nr. 17/2014)

Prezentat de „Evenimentul zilei” din 7 mai a.c. drept „profesor, specializat în drept constituțional”, Ioan Stanomir a afirmat că „Președintele (Președintele actual al României – n.n.) este plasat într-o ficțiune a neutralității, dar dacă ia în foarte serios această ficțiune a neutralității, mandatul său ar putea fi un eșec”. Densă și profundă cugetare! „Dacă” – vorba sa – o examinăm în funcție de părțile ei componente, ajungem – inevitabil – la câteva întrebări: cine și cum l-a plasat pe președinte „într-o ficțiune a neutralității”?;

ECONOMISTUL energetic

Proiectul Enel – City of Energy
Tenis și energie – artă și spectacol

Cine a participat la meciul demonstrativ Enel „4 Stele Pline de Energie”  din cadrul turneului BRD Năstase Țiriac Trophy, desfășurat recent la Arenele BNR, a trăit clipe unice de satisfacție generate de spectacolul excepțional oferit de patru glorii ale tenisului mondial: croatul Goran Ivanisevic , francezul Cédric Pioline, Ilie Năstase și Andrei Pavel.

ECONOMISTUL Finanțare

Curajul de a contrazice aparențele
Analiza nodală multicriterială a sistemului de companii rezidente în România

Am mai avut ocazia, mărturisesc, deosebit de plăcută, de a-l considera pe profesorul Cezar Mereuță drept un „recidivist”. Am utilizat ghilimelele nu pentru a evita să-l supăr, ci pur și simplu pentru că – vorba inspirată a unui autor de cuplete televizionistice – n-am găsit un termen mai bun pentru definirea modului său de a gândi și de a acționa. În timp ce semnul comun este dat de mulțumirea de sine, cel care poate fi considerat (iar îl rog să nu se supere) economist printre ingineri și inginer printre economiști „recidivează” în spațiul științei cu un studiu intitulat „Analiza nodală multicriterială a sistemului de companii rezidente în România”.

Fundația Dignitas
Pledoarie pentru capitalul românesc

Sistematic – inclusiv cu doza de profesionalism garantată de competența actanților – Fundația Dignitas derulează, în perioada 2013-2014, un ciclu de evenimente având ca obiectiv stimularea activității investiționale în România. O nouă sesiune în acest context a reprezentat-o conferința „Capitalul autohton și dezvoltarea economică sustenabilă”, care a reunit peste 100 de reprezentanți ai unor mari companii românești și străine, ai Executivului și ai mediului diplomatic, ai organizațiilor neguvernamentale, jurnaliști.


ECONOMISTUL memorial

Anul economic 1989
Inevitabilul: Între  „a suporta” și „a dura”

Achitarea, în avans, a datoriei externe (aproape integral, întrucât mai rămăseseră „unele codițe”, inclusiv în raporturile cu China) a reprezentat, începând cu primăvara anului 1989, tema centrală a preocupărilor cuplului prezidențial și a majorității covârșitoare a populației țării. În primul caz, am avut de-a face cu testarea la limită (până la ruperea „frânghiei”) a gradului de suportabilitate a draconicelor măsuri de „austeritate” experimentate de-a lungul unor ani de cumplite privațiuni.


ECONOMISTUL cercetător

TVA Verde
Știință aplicată și educație pentru dezvoltare durabilă

Știință economică, agricolă și medicală, ecologie, industrie și educație se regăsesc în demersul consacrat de mai mulți specialiști dezvoltării durabile și aplicării TVA-ului verde în domeniul agriculturii și alimentației. Premise, argumente, rezultate de cercetare și din realitatea pieței au fost prezentate de Institutul Social Democrat „Ovidiu Șincai”, împreună cu Asociația Bio-România, prin simpozionul „Dezvoltarea durabilă a Europei – Goethe Project.


ECONOMISTUL universitar

ASE
Școală de școli doctorale  și postdoctorale

Lansarea în același context a 3 proiecte susținute prin cofinanțare din fonduri europene a prilejuit la Academia de Studii Economice din București un eveniment deosebit, comparat de prof. univ. dr. Pavel Năstase, rectorul ASE, cu „un festival al proiectelor doctorale și postdoctorale”, dovedind orientare fermă spre abordări științifice de nivel foarte înalt, valorificabile în folosul economiei naționale.

ECONOMISTUL bibliofil

Analiza critică a unui proces îndelungat

La Editura Universitară a apărut lucrarea „Dreptul constituțional al Uniunii Europene”, de Robert Schütze (profesor de drept la Universitatea din Durham, Regatul Unit), traducere de Mihai Banu și Mihaela Banu. Din prezentarea lucrării de către editor reținem: „Dacă cu ani în urmă nu era de conceput a vorbi despre dreptul constituțional al Uniunii Europene, pentru că aceasta era (...)

ECONOMISTUL de vacanță

Paradoxul nostru ca țară turistică
Un român din cinci merge anual în vacanță

Statisticile și politicile guvernelor din România – multe, puține, câte au fost și sunt – au vizat și vizează o mie de probleme, mai importante sau mai puțin. Una dintre ele este mereu exclusă de pe bogata listă: câți români merg în propria țară în vacanță? Dacă despre concetățenii noștri care își petrec concediile în străinătate – în ce țări, câți, ce satisfacții au – avem ceva mai multe informații, structura acelorași date despre românii care participă la vacanțele de acasă este, în egală măsură, și săracă și, situație mult mai gravă, nestudiată pe măsură.

ECONOMISTUL internațional

Scrisori din Rusia
Jumătatea goală a paharului...

Dacă, din rândurile guvernanților, situația economică a Federației Ruse se vede în culori promițătoare, pe un trend ascendent, în tabăra opoziției predomină pesimismul, mai mult sau mai puțin justificat, observatorii mizând, mai degrabă, pe sechelele crizei mondiale sau pe degringolada sistemului economic intern, decât pe o creștere semnificativă.

ECONOMISTUL în concluzie

Mondialul și era digitală

A rămas mai puțin de o lună până la startul Campionatului Mondial de fotbal din Brazilia, primul, s-ar putea spune, cuprins pe deplin într-o economie digitalizată. Până la ultima ediție, sponsorii utilizau mondialul ca platformă de comunicare așa cum se obișnuiseră în ultimele trei decenii: spoturi publicitare în pauza dintre cele două reprize, benzi promoționale pe marginea terenului și o seamă de alte câteva evenimente arondate campionatului.
  • CECCAR
  • ASE
  • AFER
  • ROMSILVA
  • CAFR
  • BNR
  • ANAF
  • Curtea de Conturi
  • InterAgro
  • Catena
  • ICR
  • FNGCIMM
  • FRC
  • FRGC
  • Ministerul Economiei
  • SIF Banat-Crișana
  • AlphaBank
  • AOAR
  • PRO INVEST
  • Dignitas
  • The Money Channel
  • The Money Channel
  • Revista Audit Financiar
  • Revista PRACTICI DE AUDIT
  • Informația legislativă de care ai nevoie
  • Energy Report
  • Economia Online
  • Amfiteatru Economic
  • Œconomica
  • AIESEC
  • ASER
  • Hyperion
  • ISMB
  • Manpres
  • MailMan


rubrici ECONOMISTUL
Afaceri globale Am citit pentru dumneavoastră Business Cercetare, dezvoltare Dosar Finanțare Fonduri europene În dezbatere Macroeconomie Punctul pe I