Bine ați venit la  ECONOMISTUL!
Săptămânalul comunității economico-financiare din România

Revista Economistul te ține la curent cu ultimele știri, informații, articole și analize din domeniile economic, financiar, academic național și internațional.

cultură
și civilizație economică abonamente
Fii alături de noi în mediul social online și devino fanul nostru pe rețelele de socializare!

Economistul.ro folosește cookie-uri
Cookie-urile sunt fișiere text stocate pe calculatorul dvs. pentru a face experiența navigării pe site mai eficientă și mai plăcută.
Prin continuarea navigării, confirmați că sunteți de acord cu folosirea cookie-urilor - află mai multe despre cookie-uri
Mergi sus
editorial Titlul onorific de „baron” își află originile operaționale în Evul Mediu al armatelor nobiliare, în care, pentru serviciu credincios în oastea monarhilor, se primeau privilegii politice. Cum inerția conservatoare a relațiilor sociale este adesea mai mare decât forța revoluțiilor, iar arhetipurile se reinventează diacronic, baronii au supraviețuit republicilor formale și monarhiilor cvasi-republicane moderne. De la „robber barons” din istoria americană a capitalismului industrial adolescentin de secol XIX la „baronii locali” din democrațiile imberbe, ei capitalizează privilegiile plătite din pagubele plebei. citește mai mult
Citește online varianta digitală
ECONOMISTUL nr. 13-14, 2014
Economistul 13-14, 14 aprilie 2014
Evenimente ASPES
Social media
Alpha Bank
Alpha IMMpremier
Alpha IMMpremier
Alpha IMM Import-Export
Alpha IMM Import-Export
COPERTA PRINT
Coperta ediției print - nr. 16-17/2016
Curs valutar
Parteneri editoriali
CECCAR
ASEAFER
ROMSILVA
CAFR
BNR
ANAF
Curtea de Conturi
InterAgro
Catena
Institutul Cultural Român
FNGCIMM
FRC
FRGC
Ministerul Economiei
SIF Banat-Crișana
Alpha Bank
AOAR
Asociația Oamenilor de Afaceri „PRO INVEST”
Dignitas
Parteneri Media
money
ceccar
audit
Practici de audit
AIESEC
energy
EOL
Amfiteatru Economic
Œconomica
Parteneri Junior
AIESEC
ASER
Hyperion
ISMB
Parteneri distributie
ManPres
TotalPost
ECONOMISTUL în dialog

„Guvernanții ar trebui să înțeleagă că un șomaj redus bazat pe un exces de locuri de muncă prost plătite reprezintă un risc macroeconomic extrem de dezvoltare prin… subdezvoltare”

Domnule rector, întotdeauna li se reproșează universităților că nu își adaptează programa școlară la necesitățile pieței, ceea ce pe termen scurt și mediu înseamnă producerea de șomeri cu diplomă. Cât de reală este această afirmație în condițiile autonomiei universitare și a posibilității instituțiilor de învățământ superior de a-și stabili singure numărul de locuri pentru admitere și programa de învățământ?


ECONOMISTUL În dezbatere

Primul Congres Național al Economiștilor din România
Fără iluzii, pentru a nu avea deziluzii

Reflecțiile impuse de trecerea la concretizarea inițiativei AGER ne determină să reamintim că schimbarea de sistem din 1989 a reprezentat împlinirea visului de libertate și democrație al românilor. Din păcate, partidele politice au fost populate cu prea multe personaje dubioase, unele provenite din zonele cele mai compromise ale structurilor securisto-comuniste, care au urmărit exclusiv propria și rapida îmbogățire prin subminarea statului de drept, menținerea unei democrații malformate și asimetrice, manipularea agresivă a populației și delapidarea fondurilor publice.

Economiștii de ieri și de azi
Deschideri și limite – lecții pentru viitorime

Continuăm să supunem atenției cititorilor elemente esențialei ale contribuției înaintașilor la definirea căilor și mijloacelor de dezvoltare a economiei românești în epocile modernă și contemporană, convinși fiind că avem de învățat enorm din tot ce au gândit și pus în practică personalități emblematice ale comunității noastre profesionale. În această ordine de idei reținem că acad. N.N. Constantinescu formula următoarele aprecieri despre Petre S. Aurelian, „cel care a militat pe tărâm economic pentru progresul și independența României.

ECONOMISTUL politic

Autogoluri în competiția electorală
Cine va lua „plasă”?

Cum era de așteptat, protagoniștii politici au continuat să „fure startul” în competiția electorală pentru europarlamentare și, mai ales, pentru prezidențiale. În acest mod, aproape întregul spațiu public este ocupat cu prestații propagandistice care-și propun acumularea unui volum cât mai mare de capital politic.

PIB 2013 – mai mic cu două miliarde și jumătate de lei
Creșterea economică se păstrează la 3,5%

Produsul intern brut pe anul trecut a fost revizuit în sens descrescător cu ceva mai mult de două miliarde și jumătate de lei la cea de a doua estimare provizorie anunțată de INS. Valoarea de 631.130,1 milioane lei a fost ajustată la 628.581,3 milioane lei, diferențele pe seria brută fiind negative pe toate cele patru trimestre.


ECONOMISTUL la guvernare

Europarlamentul nostru
Miza pentru aleși, miza pentru alegători

În 1952, s-a înscris în spațiul public occidental, ca expresie a celor mai percutante principii și reguli ale democrației, Adunarea Co­mună a Comunității Europene a Cărbunelui și Oțelului (CECO), redenumită Adunarea Parlamentară Euro­peană în 1958. În 1962, instituția a devenit Parlamentul Eu­ropean (PE). Primele alegeri directe în această structură au avut loc mai târziu, în 1979.

ECONOMISTUL analitic

Sănătatea – finanțarea, structura veniturilor și speranța de viață sănătoasă

Radiografia la zi a sistemului sanitar românesc arată deficiențele acestuia, pornind de la sumele alocate și mergând până la rezultatele concrete sintetizate pentru populație în speranța de viață sănătoasă. Imaginea nu ne avantajează, nici la procentajul alocat din PIB, nici prin prisma deficitului cronic al asigurărilor de profil și nici ca medie de viață fără a fi bolnavi în raport cu alte state UE.

Dialoguri prospective
Pornind de la Stiglitz (II)

În ce privește economiile europene, trebuie aplicate politici de creștere, și nu politici de austeritate, precum se face astăzi, este de părere Stiglitz împreună cu alți economiști și analiști politici realiști. „De fapt, nicio economie nu și-a revenit vreodată la prosperitate cu măsuri de austeritate. FMI nu a învățat încă această lecție”.

Rusomaidan

Când în vara anului 1961 Nikita Hrușciov ridica un zid în inima Berlinului – „primul zid din istoria omenirii făcut nu să-i țină pe dușmani în afară, ci pe propriii oameni înăuntru” (cum avea să-l caracterizeze Winston Churchill) –, Charles de Gaulle, ultimul lider activ, veteran al celui de-Al Doilea Război Mondial, președinte în funcție al Franței, aflat în vacanță, la casa sa de la țară din (...)

ECONOMISTUL de piață

Meșterul Manole se întoarce
Imobiliarele au rupt vraja

O serie de informații de strictă actualitate au readus în atenție sectorul imobiliarelor, în mai toate ipostazele acestuia, de la creditele ipotecare la reluarea activității pe unele șantiere, de la tranzacții pe piața specifică până la înscrierea pe harta localităților a unor noi investiții.

Conferința Risc de țară 2014
Viitorul din perspectiva… prezentului

Conferința Risc de țară 2014, organizată de Coface și Mediafax, a atras atenția prin declarațiile-șoc ale unor protagoniști pe teme de un incontestabil interes public. Ecourile unor puncte de vedere, exprimate în nume personal, constituie, în prezent, obiectul unor analize și luări de poziție care pot să ofere și fundamentele unor decizii.


ECONOMISTUL Fonduri europene

Bragadiru – investiția în civilizație

Bragadiru (primar Vasile Cimpoeru) arată a oraș scos din cutie, cel puțin pe alocuri: s-a ridicat capacul, s-a dat la o parte foița protectoare și s-a ivit ceva neatins, gata să fie utilizat din clipa următoare. Cel puțin asta e senzația privitorului picat dinspre Capitală, cu prejudecăți cu tot, din acelea despre a merita ceva și a îngriji.

ECONOMISTUL Finanțare

Acad. Ionel Valentin Vlad a fost ales președinte al Academiei Române

Cu prilejul Adunării Generale din 8 aprilie a.c. a celui mai înalt for științific și cultural al țării, acad. Ionel Valentin Vlad a fost ales președinte al Academiei Române, înlocuindu-l astfel pe acad. Ionel Haiduc, care și-a încheiat cele două mandate exercitate în perioada 2006-2014.

ECONOMISTUL bibliofil

Instanțele lumii

La Editura C.H. Beck a apărut lucrarea „Sistemul jurisdicțiilor internaționale”, ediția a doua, de Bogdan Aurescu. Dedicată preponderent studiului universitar, cartea cuprinde 14 cursuri, reprezentând tot atâtea capitole. Sunt  analizate particularitățile celor aproape 30 de instanțe internaționale, atât în aspectele lor teoretice, cât și în cele de practică jurisprudențială.
ECONOMISTUL Macroeconomie

Resursele de apă – „aurul incolor” al României
Calitatea, sub „imperiul” raționalului

„Dosarul” pe care îl alcătuim astăzi este consacrat – în cea mai mare parte – resursei planetei fără de care însăși viața nu ar fi putut să apară și fără de care, în prezent, miliarde de oameni nu-și pot asigura nici cele mai elementare condiții ale existenței lor. Repetăm aceste adevăruri, în aparență banale, întrucât, așa cum se va vedea în cele ce urmează, purtăm cu toții o răspundere imensă în legătură cu „atitudinea” pe care o avem față de apă, pornind de la corecta apreciere a ceea ce avem și terminând cu modul în care utilizăm ceea ce ne-a oferit, cu mai multă sau mai puțină generozitate, natura.

Resursele de apă – „aurul incolor” al României
Teritoriul național: la ce resurse ne raportăm?

După aceste considerente care privesc, într-un anumit sens, comportamentul nostru față de natură se cuvine să ne concentrăm atenția asupra potențialului de care dispune țara noastră în acest domeniu a cărui importanță nu mai este cazul să o subliniem. Așadar, ce avem?

Resursele de apă – „aurul incolor” al României
De la privirea globală la soluții locale

Sursele de inspirație pentru formularea conceptelor și pentru determinarea măsurilor practice sunt oferite, deopotrivă, de realitățile cu care ne confruntăm și de modul în care lucrurile sunt privite în vederea rezolvării lor la o altă scară, la cea planetară. Considerăm că este bine să ne reamintim de măsurile adoptate la nivel înalt.

Resursele de apă – „aurul incolor” al României
Viziune integratoare pentru acțiuni coordonate

Consacrăm un spațiu amplu manifestărilor prilejuite în această primăvară de Ziua Mondială a Apei. În acest fel, s-au readus în atenție o serie de teme de cel mai mare interes susținute de oficiali la nivel guvernamental și departamental, de reprezentanți ai societății civile, ai mediului de afaceri, astfel încât s-a putut contura o imagine mai cuprinzătoare asupra modului în care sunt abordate aspecte esențiale privind valorificarea resurselor de care ne ocupăm.

Resursele de apă – „aurul incolor” al României
Instrumente de management și sistemul informațional suport

Se impune a remarca, în continuare, că principalul instrument de management al apei este schema directoare de management și amenajare a bazinelor hidrografice, cu două componente principale: Planul de management și planul de amenajare al bazinului hidrografic.

Resursele de apă – „aurul incolor” al României
Stările de fapt și obiectivele pe termen scurt și mediu

Din totalul de 65% din populația țării care beneficiază de apă potabilă distribuită prin sistem centralizat public, 76% reprezintă populația din mediul urban, iar 24 % populația din mediul rural. În ceea ce privește Directiva Consiliului nr. 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate urbane, România aplică art. 5(8) și 5(4) ale Directivei și declară întregul său teritoriu drept zonă sensibilă.

Resursele de apă – „aurul incolor” al României
În loc de concluzii

În contextul modificărilor climatice este necesară reevaluarea și actualizarea permanentă a potențialului hidrologic, inclusiv din punctul de vedere al tehnologiilor de cultură și de creștere a animalelor, reanalizarea gradului de asigurare a lucrărilor hidrotehnice cu rol de regularizare, captare și distribuție a apei către utilizatori, inclusiv agricultură, cu impact asupra dezvoltării durabile a ruralului românesc.

Resurse strategice ale României
Sarea – tradiție fascinantă și resursă vitală

Folosirea și importanța sării a crescut odată cu apariția civilizației industriale. În prezent, doar 6-8% din producția mondială anuală de sare este destinată consumului uman, restul este utilizat în industrie ca fiind unul din cele „Big Five – cele cinci” ingrediente de bază ale industriei chimice: sulf, cărbune, calcar și petrol.

ECONOMISTUL prins la mijloc

Singur printre analiști (nr. 13-14/2014)

Într-un lung interviu publicat în revista „22” (8-14 aprilie a.c.), Florin Cîțu se referă, mai ales, la politicile fiscale din prezent, considerând, în esență, că „orice taxă și acciză („acciza” nu este – și ea – un fel de „taxă”? – n.n.) aduce venituri la buget în primă fază, când o implementezi („implementarea” nu se face ...



ECONOMISTUL expert

Contabilitate
Conceptul de capitaluri proprii și distincția acestuia de conceptul de datorie

Una dintre problemele delicate ale revizuirii cadrului conceptual general IFRS este aceea a fundamentării conceptului de capitaluri proprii. Acesta va depinde în mod esențial de modul de definire a conceptelor de activ și de datorie, dat fiind faptul că, în cele din urmă, capitalurile proprii vor fi o valoare reziduală dată de diferența dintre activele și datoriile entității.



ECONOMISTUL memorial

Anul economic 1989
Mitul înfrângerii inevitabilului

Începutul celui de-al doilea trimestru al anului 1989 a fost puternic marcat de declarația oficială a lui Nicolae Ceaușescu referitoare la achitarea integrală a datoriei externe contractate de România, în special, în anii ’70. De-a lungul unui întreg deceniu, populația țării fusese supusă unui șir parcă nesfârșit de privațiuni ca urmare (...)


ECONOMISTUL universitar

Intrați în casa solară!

„Intrați în casă”, îndeamnă unul dintre constructori lumea strânsă pentru deschiderea șantierului din Băneasa Shopping City al prototipului EFdeN. Dar casa deocamdată e un contur ca un desen pe nisip. De aceea și pașii invitaților sunt ezitanți la început. Pășesc peste o panglică, o marcare a locului.

Universitatea de Vest din Timișoara, șapte decenii de excelență în educație și cercetare avansată

La șapte decenii de la înființare, Universitatea de Vest din Timișoara este astăzi un bastion al învățământului superior din România, cea mai mare universitate din vestul țării, numărând 18.000 de studenți, în 11 facultăți. Universitatea de Vest din Timișoara s-a clasat, în 2013, în top 800 mondial, conform QS World University Rankings. Performanța este singulară în vestul țării, iar la nivel național doar alte trei universități au reușit să intre în top.

ECONOMISTUL cercetător

Finanțarea cercetării, cea mai bună șansă pentru creștere economică

Ministrul fondurilor europene, Eugen Teodorovici, a anunțat că în cursul acestei luni vor fi încheiate plățile rămase pentru programele de creștere a competitivității economice și de dezvoltare a resurselor umane.

Salonul invențiilor Geneva 2014
Medalii pentru inteligența practică

La ediția 2014 a Salonului Internațional al Invențiilor, Tehnicilor și Produselor Noi de la Geneva, definit drept „locul de întâlnire a celei mai mari piețe mondiale din domeniul inventicii și cel mai prestigios eveniment internațional din domeniu”, România a câștigat marele premiu, partajat cu Elveția (tehnologia – invenție românească, produsul – realizare elvețiană), 17 premii speciale, 18 medalii de aur, 8 medalii de argint și 4 medalii de bronz.

ECONOMISTUL de vacanță

O mare bogăție și eșecurile ei interminabile
Turismul încotro? Guvernul tace!

Apariția pe piața presei a datelor statistice referitoare la evoluția turismului în 2013 ar trebui să genereze o adevărată furtună. De ce? Pentru că ele ne aduc în față o situație incredibilă. România, țară cu un potențial turistic dintre cele mai bogate din Europa (turism de litoral, turism de Deltă, turism balnear, turism montan, turism cultural, turism de tranzit și aventură etc.), a încheiat (...)

ECONOMISTUL internațional

Între Putin și Potemkin
Uniunea Eurasiatică, un UE după rețetă rusească

Succesul Uniunii Europene în dezvoltarea unor instituții supranaționale viabile și promovarea legăturilor comerciale și financiare dintre membri a transformat-o într-un model al regionalizării și integrării pe care alte inițiative, printre care Uniunea Africană, Asociația Națiunilor din Asia de Sud-Est, Comunitatea Statelor Caraibiene și din America Latină sau Uniunea Statelor Sud-Americane, caută să o emuleze în parte sau total.

Sancțiunile economice în condițiile globalizării

În Federația Rusă, ca de altfel și în alte zone ale lumii, opiniile privind consecințele sancțiunilor economice adoptate împotriva acesteia, de către anumite țări occidentale, drept răspuns la implicarea ei în criza ucraineană diferă, atât în funcție de obiectivitatea observatorilor, de poziția lor față de politica Moscovei, cât și de capacitatea de evaluare corectă a măsurilor în cauză.

ECONOMISTUL în concluzie

Bănățeni, faceți linia!

În Săptămâna Patimilor, Timișoara va jubila. Joi, denia va avea concurență serioasă, întrucât, pentru câteva ore, e posibil ca atenția maselor să se îndrepte spre un „altar” în care verdele Edenului va fi înlocuit cu cel al terenului de joc.
  • CECCAR
  • ASE
  • AFER
  • ROMSILVA
  • CAFR
  • BNR
  • ANAF
  • Curtea de Conturi
  • InterAgro
  • Catena
  • ICR
  • FNGCIMM
  • FRC
  • FRGC
  • Ministerul Economiei
  • SIF Banat-Crișana
  • AlphaBank
  • AOAR
  • PRO INVEST
  • Dignitas
  • The Money Channel
  • The Money Channel
  • Revista Audit Financiar
  • Revista PRACTICI DE AUDIT
  • Informația legislativă de care ai nevoie
  • Energy Report
  • Economia Online
  • Amfiteatru Economic
  • Œconomica
  • AIESEC
  • ASER
  • Hyperion
  • ISMB
  • Manpres
  • MailMan


rubrici ECONOMISTUL
Afaceri globale Am citit pentru dumneavoastră Business Cercetare, dezvoltare Dosar Finanțare Fonduri europene În dezbatere Macroeconomie Punctul pe I