Chitila-oraș prosper poate fi un subiect incitant, noi obișnuiți fiind, cum am apucat, să asociem locul mai ales cu o periferie a Capitalei, cu o șosea pe unde-ntoarce tramvaiul și cu o gară în care niciodată nu coborâm. Numai că, la această oră, Chitila este un oraș ca o surpriză plăcută. Ne convinge, cu argumente economice și sociale din realitatea la zi, primarul orașului, Emilian Oprea.

La vedere sau în laboratoarele universitar-academice, opera (folosim acest cuvânt, „operă”, deoarece avem de-a face cu un demers constructiv remarcabil) de reconsiderare a gândirii economice românești a fost reluată încă din primii ani ai deceniului al șaselea din secolul trecut.

În ultimul timp, a crescut exponențial numărul sondajelor de opinie dublate de tot mai multe intervenții publice, în special în presa audiovizuală, ale sociologilor și psihologilor. Explicația este simplu de dat: campania electorală pentru alegerile în Parlamentul European și, cu atât mai mult, pentru alegerile prezidențiale.

În anii '90, când încă Europa nu discuta despre un model social care presupune o economie performantă ofertantă de locuri de muncă, la noi se punea adesea pe tapet intenția stângii de a crea o economie socială de piață. Iată că azi, Joseph Stiglitz, laureatul celebru al Nobelului pentru economie din 2001, repune pe tapet tipul de economie necesar etapei actuale, caracterizată de crize profunde.

În cele mai multe unități economice au loc Adunări Generale ale Acționarilor (AGA) la care se examinează rezultatele din 2013 și se adoptă măsuri pentru ameliorarea afacerilor în anul în curs. În companiile angajate în derularea operațiunilor de comerț exterior, accentul se pune pe modalitățile de sporire a exporturilor, pe temelia solidă a sporurilor din 2013, respectiv un avans de 12 procente față de 2012.

În ultimii 50 de ani, rezervele probabile și sigure de cărbuni au fost evaluate între 10.000-11.000 miliarde tone, din care 1.000 miliarde tone sunt rezerve certe (75% cărbunele superior și 25% cărbunele inferior). Potrivit estimărilor recente, cărbunele reprezintă 90% din rezervele de combustibili fosili, față de numai 4% petrol și 1% gazele naturale.

O entitate poate aplica IFRS 1 dacă cele mai recente situații financiare ale sale nu au conținut o declarație explicită și fără rezerve de conformitate cu IFRS, chiar dacă aceasta a aplicat IFRS 1 în trecut. Dacă societatea alege să nu aplice IFRS 1, trebuie să se aplice IFRS retroactiv ca și când nu ar fi existat nicio întrerupere.

Singur printre analiști (nr. 12/2014)

INS a revizuit în scădere cu 2,5 miliarde lei produsul intern brut (PIB) estimat pentru 2013, de la 631,1 miliarde lei la 628,5 miliarde lei, fiind operate tăieri pe fiecare trimestru, dar a păstrat creșterea economică de anul trecut la 3,5%, concomitent cu o majorare de la 5,2% la 5,4% a avansului din ultimul trimestru.

Cartea „Răzbunarea trecutului. Capitalismul în cinci luni postdecembriste”, de Marin Dinu și Teodor Brateș (Editura Economică, București), ne oferă un număr impresionant de teme de reflecție pentru cercetătorii din sfera economiei și pentru economiști, în general. Ea ne induce, înainte de toate, sentimentul responsabilității față de ceea ce a fost, este și va fi economia românească. Nu este o stare de spirit comodă dacă ne gândim nu numai la rezultatele pozitive, ci și la erori.

În urmă cu 25 de ani, la finalul lunii martie, au fost semnate multe decrete prezidențiale „privind unele eliberări și numiri în funcții”. Era efectul direct al „seismului” din zilele precedente când, „dintr-un foc”, fuseseră destituiți ministrul Finanțelor, guvernatorul Băncii Centrale și președintele Băncii pentru Agricultură și Industria Alimentară.

Regia Națională a Pădurilor Romsilva cuprinde în specificul care-i definește activitatea inclusiv o misiune aparte – economică, ecologică și, în același timp, deținătoare a unei simbolistici istorice deosebite: perpetuarea zimbrului în mediul natural românesc.

Reper a cărui conturare se impune stringent, de pe acum, orizontul 2020 își anunță câteva dintre provocările creatoare sub aspect științific, adresate domeniului cercetării-dezvoltării-inovării, precum și, în mod specific, mediului de afaceri. Aprecierile în acest sens ale ministrului delegat pentru învățământ superior, cercetare științifică și dezvoltare tehnologică, Mihnea Costoiu, sunt că „provocările-cheie pentru România pentru orizontul 2020 în cadrul Programului Operațional Competitivitate vizează dinamizarea inovării prin susținerea cercetării, stimularea mediului privat pentru inovare și susținerea creșterii resurselor umane din domeniul cercetare-dezvoltare-inovare, orientate spre sectoare cu potențial de creștere”.

La Editura ASE, în colecția „Marketing”, a apărut cartea „Marketingul și managementul evenimentelor”, de Daniel Moise. Eticheta de eveniment este atât de multiplicată și, implicit, aplicată în ziua de azi, încât o lămurire a conceptului și o punere în ordine a modului de operare cu acesta se dovedesc absolut necesare.

Marii experți internaționali – n-o spunem pentru prima dată – au capacitatea de a înțelege mai repede și mai profund decât cei autohtoni posibilitățile de redresare și relansare a industriei vacanțelor din România pe piață. Ne-am convins încă o dată de acest adevăr în urma citirii unui interviu publicat într-un cotidian din București, în care am făcut cunoștință cu un „expert total”, atât ca suport teoretic, cât și practic.

Pe măsură ce se modernizează, societatea rusă se confruntă cu provocări noi, în diferite domenii de activitate. Un asemenea domeniu este și cel al asigurării sănătății populației. Pe lângă vechile boli, al căror număr nu vrea să scadă, medicina autohtonă are de-a face cu stresul, consumul de droguri, intoxicațiile provocate de poluare chimică și radioactivă și altele la fel de grave.

Bătrânul F. Müller s-a așezat la micul dejun și și-a amintit că „Mutterland-ul” îi este „Weltmeister”. Campioană mondială, adică. Germania. Nimic nou. O știe orice Horst, din '54 încoace, de la Helmut Rahn și Toni Turek. Doar că nu sportul contează acum. Acum, bătrânul Müller a aflat că sucul pe care îl are pe masă este un simbol al spațiului ce se întinde de la Iller până pe Eider.