Bine ați venit la  ECONOMISTUL!
Săptămânalul comunității economico-financiare din România

Revista Economistul te ține la curent cu ultimele știri, informații, articole și analize din domeniile economic, financiar, academic național și internațional.

cultură
și civilizație economică abonamente
Fii alături de noi în mediul social online și devino fanul nostru pe rețelele de socializare!

Economistul.ro folosește cookie-uri
Cookie-urile sunt fișiere text stocate pe calculatorul dvs. pentru a face experiența navigării pe site mai eficientă și mai plăcută.
Prin continuarea navigării, confirmați că sunteți de acord cu folosirea cookie-urilor - află mai multe despre cookie-uri
Mergi sus
editorial Exercițiu de istorie contrafactuală: Lionel Andrés Messi, al doilea cel mai important jucător din epoca fotbalului după Gheorghe Hagi, vine la București împreună cu echipa națională a Argentinei pentru un meci amical și pentru a-i strânge mâna noului președinte al Federației Române de Fotbal, Gheorghe Popescu. Exercițiu de istorie factuală: probabil cel mai bun jucător de fotbal din toate timpurile, dar (sic!) încă doar al doilea cel mai mare jucător argentinian, după cvasi-mesianicul Diego Armando Maradona, Messi, în trecere prin capitala României, nu-i mai strânge mâinile lui Popescu pentru simplul motiv că ultimul le are deja legate. citește mai mult
Citește online varianta digitală
ECONOMISTUL nr. 8, 2014
Economistul 8, 10 martie 2014
Evenimente ASPES
Social media
Alpha Bank
Alpha IMMpremier
Alpha IMMpremier
Alpha IMM Import-Export
Alpha IMM Import-Export
COPERTA PRINT
Coperta ediției print - nr. 16-17/2016
Curs valutar
Parteneri editoriali
CECCAR
ASEAFER
ROMSILVA
CAFR
BNR
ANAF
Curtea de Conturi
InterAgro
Catena
Institutul Cultural Român
FNGCIMM
FRC
FRGC
Ministerul Economiei
SIF Banat-Crișana
Alpha Bank
AOAR
Asociația Oamenilor de Afaceri „PRO INVEST”
Dignitas
Parteneri Media
money
ceccar
audit
Practici de audit
AIESEC
energy
EOL
Amfiteatru Economic
Œconomica
Parteneri Junior
AIESEC
ASER
Hyperion
ISMB
Parteneri distributie
ManPres
TotalPost
ECONOMISTUL în dialog

ELI-NP. Realitatea care ia locul SF-ului
Mediul de afaceri - deschidere și atracție către industriile viitorului

Reacția instantanee este de surpriză plăcută. Pe platforma fizicii de la Măgurele, cuprindem cu privirea de la o înălțime convenabilă șantierul investiției ELI-NP – Extreme Light Infrastructure-Nuclear Physics/Infrastructura Luminii Extreme-Fizică Nucleară – și avem revelația că vorba „construcția prinde contur” poate să treacă dincolo de limba de lemn.



ECONOMISTUL În dezbatere

Primul Congres Național al Economiștilor din România
Teme de reflecție – obiective pentru o acțiune comună

Meditând asupra tematicii care ar putea fi dezbătută la preconizatul Congres Național al Economiștilor din România am ajuns la câteva concluzii preliminarii pe care aș dori să le împărtășesc cititorilor. Prima dintre ele se referă chiar la necesitatea de a fi abordate, la un asemenea Forum, tocmai temele care – să mă exprim printr-o formulă familiară nouă economiștilor – au capacitatea de a determina „un efect de antrenare”.

Economiștii de ieri și de azi
Fascinanta viață și operă a unui precursor

În continuarea sintezelor pe care le consacrăm contribuției profesorului Costin Murgescu la conturarea „mersului ideilor economice la români” ne vom ocupa, în special, de modul în care îl prezintă pe Ion Ionescu de la Brad. Cel care s-a născut la 24 iunie 1818 la Roman, fiu de preot, blănar de meserie, a învățat la Iași, avându-i printre profesori pe Eftimie Murgu și Gheorghe Asachi.

ECONOMISTUL politic

Așteptări sau așteptare?
Noua și vechea economie a „Guvernului USDMR”

În ziua în care apare acest număr al Economistului, ceea ce se poate afirma cu siguranță este evenimentul programat în Parlament pentru 11 martie. Este vorba, cel puțin aparent, despre încheierea unei etape de turbulențe politice, dăunătoare, înainte de toate, activității economice și sociale nu numai la nivel național, ci și la „bază”.

Drumul nivelului de trai, de la jumătatea românească la întregul european

România se află aproape exact la jumătate din media țărilor UE prin prisma PIB-ului/locuitor, nivelului de trai, cât și a prețurilor practicate. Datele Eurostat pentru anul 2012, aduse în termeni comparabili, ne poziționează pe penultimul loc în cadrul Uniunii, la circa trei sferturi din bunăstarea consemnată în Polonia și Ungaria.


ECONOMISTUL analitic

Industria a jucat rolul principal în creșterea economică de anul trecut. Agricultura – avantajată de efectul de bază

INS a confirmat rezultatul preliminar surprinzător de 3,5% creștere economică pe anul 2013. Valoarea adăugată brută a fost încă și mai ridicată (+3,9%). Deși a marcat o performanță notabilă, nu agricultura a avut contribuția cea mai mare la creșterea economică, ci industria, care a dat 70% din avansul înregistrat de Produsul Intern Brut.

Economia Ucrainei, între EST și VEST

În perioada recentă, Ucraina a devenit scena de manifestare a conflictului geopolitic și geoeconomic între UE/NATO și Rusia. Conflictul actual are la bază decizia Ucrainei de a refuza semnarea Acordului de Asociere la Uniunea Europeană în cadrul Summit-ului de la Vilnius din noiembrie 2013.

ECONOMISTUL de piață

Împreună pentru creștere economică
Surse de finanțare publice în uzul mediului privat

În pofida unei lungi perioade de instabilitate politică, o serie de măsuri care vizează utilizarea fondurilor publice își continuă parcursul, astfel încât cel puțin prin două surse – bugetul de stat și fondurile europene – anumite segmente ale sectorului privat sunt stimulate să-și dezvolte activitatea, cu precădere în domeniile care prezintă importanță pentru populație.

Antreprenoriat feminin

Scris la început cu ghilimele și pronunțat uneori cu intonația aceea care vrea să fie condescendentă, însă când colo nu-și poate masca îndoiala că vorba e chiar așa, antreprenoriatul feminin și-a făcut loc tot mai convingător, iar astăzi există la modul propriu, însemnând o realitate în mediul economic.


ECONOMISTUL Macroeconomie

Resurse strategice ale României
„Lichiditatea internațională” a țițeiului și legile „gazelor rare”

Începem astăzi seria unui număr relativ mare de „Dosare” consacrate unei teme de mare interes public și, deopotrivă, pentru cele mai largi segmente ale producătorilor și consumatorilor: modul în care resursele strategice ale țării sunt utilizate în vederea asigurării unei creșteri economice durabile, sustenabile și incluzive, dacă este să folosim formula încetățenită nu numai din documentele oficiale ale Uniunii Europene, ci și din cele autohtone.

OMV Petrom
Orizont 2021

Pentru o informare mai cuprinzătoare asupra perspectivelor industriei petrolului din țara noastră, redăm câteva fragmente din Strategia Petrom actualizată pentru intervalul 2014-2021, document care urmărește prin toate componentele lui: maximizarea valorii portofoliului și captarea oportunităților de creștere în segmentul de upstream, în paralel cu optimizarea operațiunilor din segmentul de mid- și downstream.

Resursele strategice ale României
Geopetropolitica

,,Nicăieri în …, provincia de la … nu seamănă mai izbitor cu provincia de la …! Capitală a industriilor, a fumegațiilor, a țițeiului mustind în beciuri, a petrolului aprins pe câmpuri…”. Așa se scria în presa vremii și totul părea de un firesc ireal… Dacă în locul pauzelor, în care cerneala a lăsat să-i picure puncte de suspensie, am scrie astăzi SUA, Titusville, Pennsylvania nu ar mira pe nimeni.

ECONOMISTUL expert

Contabilitate
Tânărul expert contabil. Antidot profesional la dificultățile practicii

Avem din nou prilejul de a prezenta, prin date concrete, palpabile, efectele pozitive ale unei inițiative de ordin strategic a directorului general al CECCAR, ec. Daniela Vulcan. Avem în vedere înființarea și consolidarea „Clubului Tinerilor Experți Contabili din România” (CTECR), o structură profesională pusă sub semnul unei alte idei creative, Fundația Măreție și Talent.


ECONOMISTUL descifrat

Săptămâna statistică (nr. 8/2014)

Cele mai importante contribuții la creșterea PIB în anul 2013, comparativ cu anul 2012, le-au avut industria (+2,3%), cu o pondere de 30,0% la formarea PIB și al cărei volum de activitate s-a majorat cu 8,1%, și agricultura, silvicultura și pescuitul (+1,1%), cu o pondere mai redusă la formarea PIB (5,6%) și al căror volum de activitate s-a majorat cu 23,4%.

ECONOMISTUL prins la mijloc

Singur printre analiști (nr. 8/2014)

Dan Suciu continuă seria analizelor sale referitoare la rezultatele economice ale României în 2013 (revista „22” – intervalul 4-10 martie a.c.). Teza de bază sună astfel: „Printr-un carambol de toată frumusețea (Guvernul – n.n.) a introdus în gaură, absolut întâmplător, bila creșterii economice”.


ECONOMISTUL Fonduri europene

Piața, dintr-o privire

Cercetarea pieței cu mijloace tehnice de ultimă generație poate fi cu atât mai eficientă, cu cât are în obiectiv realitatea specifică economiei și societății românești la zi. Este ceea ce-și propune „Cult Market Research”, firmă care își definește activitatea în zona „cercetării sociale, de marketing, politice și comunicaționale”.


ECONOMISTUL bibliofil

Instituții, societate și economie

Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași recomandă lucrarea „Dinamica economică în viziunea instituționalistă”, de Oana-Ramona Socoliuc (doctor în științe economice, 2013), apărută recent în colecția „Economikon”. După cum o caracterizează editorul, „cartea abordează unul dintre subiectele de mare actualitate, care suscită interesul specialiștilor...


ECONOMISTUL memorial

Anul economic 1989
Perseverarea în eroare, ca politică de stat

La 8 martie 1989, când se sărbătorea – pe baza unui plan special aprobat de C.C. al P.C.R. – Ziua Internațională a Femeii, o informație din Strasbourg, nedifuzată de presa din România, aducea la cunoștința publică elemente esențiale ale unei Rezoluții adoptate în unanimitate de Consiliul Europei la Conferința pentru comunități și regiuni, prin care, în termeni extrem de duri, era condamnată politica lui Ceaușescu „de demolare a satelor”.


ECONOMISTUL de vacanță

O călătorie în „deșertul de aur”
E(i)AU, noi de ce nu avem?

Primele impresii ale vizitatorului la întâlnirea cu minunile deșertului de la periferia Oceanului Indian sunt, în egală măsură, una de admirație și una de muțenie. Siluetele celor două orașe siameze ale Emiratelor Arabe Unite (EAU), Dubai și Abu Dhabi, îți apar în fața ochilor ca o ultimă plăsmuire a minții omului capabilă să realizeze – prin intermediul arhitecturii – o nouă „punte” de comunicare între cer și pământ.

ECONOMISTUL internațional

Reacție în lanț?
Reverberații globale ale cutremurului din Crimeea

Criza politică din Ucraina și confruntarea cu Rusia pe tema viitorului regiunii autonome Crimeea sunt, în continuare, situații foarte fluide, al căror deznodământ depinde de prea mulți factori pentru a fi anticipat. Între timp, însă, escaladarea rapidă a acestei crize și inabilitatea puterilor europene, în special a... Statelor Unite ale Americii, de a formula și implementa o politică de răspuns la adresa asertivității rusești ar putea cauza mișcări tectonice la nivel global.

Scrisori din Rusia
Prognoze și proiecte incerte

Deși, în linii mari, strategia de dezvoltare a economiei naționale pe termen lung rămâne în vigoare, Guvernul Federației Ruse este nevoit ca, în funcție de meandrele evoluțiilor interne și externe, să reajusteze, periodic, proiectele preconizate, inclusiv cheltuielile și veniturile bugetare.

ECONOMISTUL în concluzie

Publicitatea îl are pe Cupidon aliat
Asupra felului în care non-conștientul ia deciziile de achiziție

Mergând pe stradă, ici un placat, acolo o copertină inscripționată cu însemnele companiei, dincolo produsul văzut mai devreme pe un afiș din stația de metrou se află acum pe raftul chioșcului de la parterul clădirii de birouri în care angajatul dă să intre pentru a-și începe ziua de muncă și tot așa.
  • CECCAR
  • ASE
  • AFER
  • ROMSILVA
  • CAFR
  • BNR
  • ANAF
  • Curtea de Conturi
  • InterAgro
  • Catena
  • ICR
  • FNGCIMM
  • FRC
  • FRGC
  • Ministerul Economiei
  • SIF Banat-Crișana
  • AlphaBank
  • AOAR
  • PRO INVEST
  • Dignitas
  • The Money Channel
  • The Money Channel
  • Revista Audit Financiar
  • Revista PRACTICI DE AUDIT
  • Informația legislativă de care ai nevoie
  • Energy Report
  • Economia Online
  • Amfiteatru Economic
  • Œconomica
  • AIESEC
  • ASER
  • Hyperion
  • ISMB
  • Manpres
  • MailMan


rubrici ECONOMISTUL
Afaceri globale Am citit pentru dumneavoastră Business Cercetare, dezvoltare Dosar Finanțare Fonduri europene În dezbatere Macroeconomie Punctul pe I