Bine ați venit la  ECONOMISTUL!
Săptămânalul comunității economico-financiare din România

Revista Economistul te ține la curent cu ultimele știri, informații, articole și analize din domeniile economic, financiar, academic național și internațional.

cultură
și civilizație economică abonamente
Fii alături de noi în mediul social online și devino fanul nostru pe rețelele de socializare!

Economistul.ro folosește cookie-uri
Cookie-urile sunt fișiere text stocate pe calculatorul dvs. pentru a face experiența navigării pe site mai eficientă și mai plăcută.
Prin continuarea navigării, confirmați că sunteți de acord cu folosirea cookie-urilor - află mai multe despre cookie-uri
Mergi sus
editorial Anul economic 2014 se proiectează pe realizările sau nerealizările din 2013, dar și din anii anteriori. Statistic, anul economic 2013 a înregistrat unii indicatori care demonstrează că economia României are un real potențial de dezvoltare și creștere. În general, indicatorii macroeconomici conturează o anumită stabilitate și chiar consolidare a echilibrelor economice la nivel macro. citește mai mult
Citește online varianta digitală
ECONOMISTUL nr. 1, 2014
Economistul 1, 20 ianuarie 2014
Evenimente ASPES
Social media
Alpha Bank
Alpha IMMpremier
Alpha IMMpremier
Alpha IMM Import-Export
Alpha IMM Import-Export
COPERTA PRINT
Coperta ediției print - nr. 16-17/2016
Curs valutar
Parteneri editoriali
CECCAR
ASEAFER
ROMSILVA
CAFR
BNR
ANAF
Curtea de Conturi
InterAgro
Catena
Institutul Cultural Român
FNGCIMM
FRC
FRGC
Ministerul Economiei
SIF Banat-Crișana
Alpha Bank
AOAR
Asociația Oamenilor de Afaceri „PRO INVEST”
Dignitas
Parteneri Media
money
ceccar
audit
Practici de audit
AIESEC
energy
EOL
Amfiteatru Economic
Œconomica
Parteneri Junior
AIESEC
ASER
Hyperion
ISMB
Parteneri distributie
ManPres
TotalPost
ECONOMISTUL la guvernare

România puternică
Acesta este obiectivul guvernării social-liberale. Interviu în exclusivitate cu Victor Ponta, Primul Ministru al României

„Aș vrea ca până în 2015 să avem un nou Proiect Snagov, aprobat de toate forțele politice, care să vizeze unirea infrastructurii între toate regiunile istorice, întărirea serviciilor publice, sprijinul pentru relansarea sectorului privat, investiții majore în resursa umană, dezvoltarea unor sectoare strategice, energia,  agricultura sau industria.”


ECONOMISTUL În dezbatere

Primul Congres Național al Economiștilor din România
Prilej de reflecție, premisă a acțiunii...

Cititorii noștri își reamintesc, desigur, că la 22 noiembrie 2013, la inițiativa AGER, participanții la Adunarea Festivă organizată cu prilejul Zilei Economiștilor și Zilei Profesorului de Economie, pentru celebrarea împlinirii a 170 de ani de învățământ economic românesc și a 100 de ani de la inițiativa convocării Congresului Economiștilor Români, au adresat tuturor colegilor de breaslă un Apel privind organizarea și desfășurarea, în 2014, a primului Congres Național al Economiștilor din România.

Primul Congres Național al Economiștilor din România
Nu venim de nicicând și nu ne îndreptăm spre niciunde

Pregătirile pentru Congresul Național al Economiștilor din România au ca o componentă intrinsecă rememorarea unor etape esențiale din îndelungatul proces al apariției și afirmării profesiei noastre în spațiul național, în strânsă legătură cu evoluțiile pe plan mondial. În acest sens, supunem atenției cititorilor câteva file dintr-o istorie ca ne dă tot dreptul să ne mândrim cu tradițiile noastre, urmând ca în numerele viitoare să prezentăm – tot cronologic – economiști de marcă și contribuțiile lor demne de prețuirea generațiilor de astăzi și de mâine.

ECONOMISTUL analitic

Românii din Marea Britanie, între prejudecăți post-criză economică și afirmarea propriei valori

Începutul unui Nou An oferă întotdeauna un bun prilej pentru o retrospectivă asupra celui precedent. Pentru românii din Marea Britanie, anul 2013 a fost unul complex – cu provocări și împliniri, cu bucurii și frustrări, dar și cu speranțe de mai bine în 2014.

Competitivitatea internațională a Germaniei: mit sau realitate?

În cadrul unui articol anterior am prezentat o sinteză a dezbaterilor pe tema deficitului comercial al Germaniei, context în care am arătat că, în cadrul UE, statele membre nu se bucură de un tratament egal, că nu primează interesul de grup (comunitar), ci interesele particulare (naționale)…

Ieșirea din neutralitate

Având în vedere perioada tumultoasă prin care trece comunitatea globală, cu revelații legate de spionaj, războaie civile și mișcări agresive în spații sensibile, era de așteptat ca alte evenimente să pălească prin comparație și să fie neglijate.

ECONOMISTUL politic

Tenis legislativ între Palate
De mână sau de picior?

Se spune că „de ce ți-e teamă nu scapi”. Din păcate, această sintagmă – concretizată la raporturile dintre cele trei Palate care au un rol decisiv în conducerea țării – a confirmat temerile multor cetățeni ai țării provocate de caracteristicile unui an electoral. Cu toate că la finalul lui 2013 s-au emis, din cele trei Palate, „mesaje de pace”, chiar din primele zile ale lui 2014 s-a demonstrat caracterul pur declarativ al unor asemenea demersuri.

Ținta de inflație pe 2013 – atinsă la limita de jos
Legumele au dat două treimi din scumpirile pe decembrie

Inflația pe anul 2013 a fost de 1,55%, potrivit datelor oficiale comunicate de INS. Această valoare se înscrie astfel la limita de jos în intervalul țintă de plus/minus un punct procentual față de valoarea de 2,5% țintită de BNR. De reținut, însă, inflația medie anuală a fost mult mai ridicată, de 4% potrivit metodologiei naționale și de 3,2% potrivit metodologiei armonizate la nivel european.


ECONOMISTUL de piață

BRM continuă să rodească
Cotațiile de referință pentru cereale

Finalul anului trecut a fost marcat de un autentic eveniment din sfera bursieră și, pe un plan mai larg, la scara întregii piețe agricole din țara noastră. Ne referim la prezentarea noului sistem de cotații de referință pentru cereale. Acest sistem racordează Bursa Română de Mărfuri (BRM) la noile cerințe din domeniu, deschizând perspectiva consolidării proceselor de vânzare și de cumpărare prin intermediul instrumentelor specifice moderne și eficiente.

De la „croitorul Europei” la „mașinistul Europei”
Bunurile intermediare – mai mult de jumătate din exporturi

Cea mai mare parte a exporturilor României și motorul dezvoltării economice în prezent este dată de bunurile intermediare. Reprezentate de piese și subansamble incluse în produse finite comercializate ca fiind realizate în alte state, aceste bunuri intermediare cumulează circa trei cincimi din exporturi. În cazul industriei auto, domeniu de succes cu mare expunere mediatică, ele ajung chiar la aproape două treimi din exporturi.


ECONOMISTUL prins la mijloc

Singur printre analiști (nr. 1/2014)

În „Adevărul” din 15 iunie, Radu Preda se referă la „valorile pentru care ai merge până la capăt” și se întreabă: „Merită să mori, la limită, pentru alții?”. De la înălțimea acestei abordări de un patetism extrem, autorul coboară rapid în sfera prozaică a realităților de zi cu zi pentru a emite…


ECONOMISTUL expert

Contabilitate
Tratamente contabile specifice efectuate în vederea întocmirii situațiilor financiare anuale

Ne propunem în cadrul acestui articol să prezentăm tratamentele contabile specifice aplicate cu ocazia întocmirii situațiilor financiare anuale. Vom avea în vedere aspectele legate de politicile contabile, estimările și evaluările necesare în vederea prezentării în bilanț, corectarea erorilor, aplicarea principiului independenței exercițiilor și efectele evenimentelor ulterioare.


ECONOMISTUL descifrat

Săptămâna statistică (nr. 1/2014)

Rata inflației a fost de 0,3% în decembrie comparativ cu luna anterioară, astfel că față de decembrie 2012 prețurile de consum au crescut cu 1,55%, ținta BNR fiind de 2,5% plus/minus un punct procentual. „În luna decembrie 2013, față de luna anterioară, prețurile mărfurilor alimentare au crescut cu 0,6%, iar prețurile mărfurilor nealimentare și tarifele serviciilor au crescut cu 0,2% fiecare”, se arată într-un comunicat al Institutului Național de Statistică (INS).

ECONOMISTUL memorial

Anul economic 1989
Propaganda ficțiunii și duritatea non-ficțiunii cotidiene

Începem, în numărul de față, un „serial” de mai largă respirație, îndemnați – în acest demers publicistic – de ceea ce este și/sau s-ar cuveni să reprezinte, în conștiința publică, anul 1989, de care, iată!, ne desparte un sfert de secol. Indiferent de evaluarea fiecăruia dintre noi a evenimentelor care au încununat anul 1989, este limpede că avem de-a face cu o autentică „piatră de hotar” nu numai în istoria națională și în cea universală, ci și în viața personală a cetățenilor României de astăzi, fie că erau atunci maturi, copii ori adolescenți, fie că s-au născut „între timp”.

ECONOMISTUL cercetător

Obiectiv 2014-2020
Competitivitate și progres economic prin cercetare-dezvoltare-inovare

Invocată frecvent și materializată tot mai convingător în ultima vreme, conexiunea cercetării-dezvoltării și inovării cu producția economică și cu dinamica socială își găsește prefigurarea într-o perspectivă devenită pe zi ce trece actualitate. Strategia în domeniu, fundamentată de Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică (ANCS), are ca principal instrument de implementare Planul național de cercetare, dezvoltare și inovare 2014-2020 (PNCDI3), instrumentul conex reprezentându-l Planul operațional sectorial pentru cercetare, dezvoltare și inovare 2014-2020 (POS-CDI).


ECONOMISTUL universitar

Pro Practica
Nevoia de continuitate

În iureșul proiectelor și procentelor care dau socoteală de creșterea susținută a accesării fondurilor europene, conferința finală a proiectului „Pro Practica – Facilitarea inserției pe piața muncii a absolvenților de studii superioare din domeniul economic prin stagii de practică la marii angajatori în România și UE” a trecut dincolo de rutină prin câteva rezultate și ceva idei, de luat în seamă cuprinzător și de valorificat înțelept.


ECONOMISTUL bibliofil

Profitul spontaneității

La Editura Publica a apărut cartea „Blink. Decizii bune în 2 secunde”, de Malcolm Gladwell, traducere de Irina Henegar. Punerea lucrării la dispoziția publicului de la noi este susținută de Whirlpool România. În două vorbe (eventual, reținute în două secunde), este o argumentație asupra profitului pe termen cine știe cât de lung care poate fi scos dintr-o decizie spontană.


ECONOMISTUL Macroeconomie

Romsilva la trecerea dintre ani
Crești, pădure, și te-ndeasă

2013 a fost un an benefic pentru Regia Națională a Pădurilor – Romsilva. Directorul general dr. Adam Crăciunescu spune asta dintr-o suflare, ca pe o banalitate. Siguranța aprecierii vine dintr-o normalitate a profesionalismului unor oameni care cunosc dozajul optim dintre știință, economie și dragoste pentru natură.

ECONOMISTUL de vacanță

Ce frumos sună ca slogan turistic
„Munții noștri aur poartă, țara prosperitate așteaptă”

Studiul de interes național „Superschi în Carpați” – elaborat la începutul anilor 2000 – afirmă negru pe alb că nu mai puțin de 32 dintre județele țării au condiții naturale deosebite pentru amenajarea de domenii schiabile. Ceea ce înseamnă, matematic vorbind, că numai 10 la sută sunt lipsite de această șansă. Ceea ce mai înseamnă, sentimental vorbind de data aceasta, că vechea vorbă românească „Munții noștri aur poartă, noi cerșim din poartă-n poartă” nu este de actualitate.

ECONOMISTUL internațional

Noua politică economică a Chinei: dilatarea sferei de acțiune

În perioada dintre 1979 și 2010 China a reușit să-și valorifice cele două mari atuuri: forța de muncă ieftină și facilitățile fiscale, acumulând un excedent valutar uriaș, în ciuda predicțiilor unor așa-ziși ideologi, mulți chiar din România, care propovăduiau incompatibilitatea dintre sistemul comunist și economia de piață. Unul din principalele motoare ale inimaginabilei dezvoltări a Chinei l-a constituit capitalul străin care a beneficiat de o serie de avantaje.

Scrisori din Rusia
Bilanț în alb și negru

Potrivit comentatorilor autohtoni, anul 2013 nu a fost mai rău decât precedentul, dar nici nu s-a ridicat la nivelul așteptărilor multora dintre locuitorii Federației Ruse, inclusiv ale conducătorilor ei. La Kremlin, pe crengile bradului tradițional de Crăciun (sărbătorit, în stil vechi, la 6 ianuarie 2014) au atârnat atât globurile strălucitoare ale succeselor obținute, cât și turte cu răvașe critice și reproșuri usturătoare pentru eșecurile înregistrate.

ECONOMISTUL în concluzie

Fantome urbane și ineficiență economică: ce (n-)a fost și ce-a rămas (I)

Nucet, județul Bihor, 2.200 de locuitori. Făurei, Brăila, 3.400. Fundulea, Călărași, 6.500. Răcari, Dâmbovița, 7.000. Toate orașe. Ca ele, cu mai puțin de 10.000 de locuitori adică, alte 147 în România (46% din totalul orașelor). Sub 5.000 de oameni, 33. Unele par încă justificate: Ocnele Mari, Amara, Predealul, Slănic Moldova, Sinaia mai au turismul ori ofertele balneo-climaterice, deși, chiar și acolo, pot exista semne de întrebare.

Glossă de Eminesconomie politică

Am câștigat o zi din viață. „Experiența Eminescu” s-a intitulat serata, din ajunul comemorării marelui poet, dedicată de Fundația Dignitas retrăirii cuvintelor din alesele-i proză și poezie. „Vreme trece, vreme vine, / Toate-s vechi și nouă toate”, iar taina desantului filosofic eminescian ne tot tulbură. „Metafizicul” Eminescu a fost citit, cu o oareșice pripire, drept un incurabil locatar flotant al lumii lui, vădindu-se totuși rezident stabil al tuturor lumilor ce i-au urmat și vor mai curge.
  • CECCAR
  • ASE
  • AFER
  • ROMSILVA
  • CAFR
  • BNR
  • ANAF
  • Curtea de Conturi
  • InterAgro
  • Catena
  • ICR
  • FNGCIMM
  • FRC
  • FRGC
  • Ministerul Economiei
  • SIF Banat-Crișana
  • AlphaBank
  • AOAR
  • PRO INVEST
  • Dignitas
  • The Money Channel
  • The Money Channel
  • Revista Audit Financiar
  • Revista PRACTICI DE AUDIT
  • Informația legislativă de care ai nevoie
  • Energy Report
  • Economia Online
  • Amfiteatru Economic
  • Œconomica
  • AIESEC
  • ASER
  • Hyperion
  • ISMB
  • Manpres
  • MailMan


rubrici ECONOMISTUL
Afaceri globale Am citit pentru dumneavoastră Business Cercetare, dezvoltare Dosar Finanțare Fonduri europene În dezbatere Macroeconomie Punctul pe I