Bine ați venit la  ECONOMISTUL!
Săptămânalul comunității economico-financiare din România

Revista Economistul te ține la curent cu ultimele știri, informații, articole și analize din domeniile economic, financiar, academic național și internațional.

cultură
și civilizație economică abonamente
Fii alături de noi în mediul social online și devino fanul nostru pe rețelele de socializare!

Economistul.ro folosește cookie-uri
Cookie-urile sunt fișiere text stocate pe calculatorul dvs. pentru a face experiența navigării pe site mai eficientă și mai plăcută.
Prin continuarea navigării, confirmați că sunteți de acord cu folosirea cookie-urilor - află mai multe despre cookie-uri
Mergi sus
editorial Făcătorii de legi și răufăcătorii sunt două dintre categoriile sociale eminente ale democrațiilor. Acolo unde vorbim despre o conviețuire normată între subiecți și nu între „obiecte”, deopotrivă cei ce răspund de normare, precum și cei responsabili cu anormalitatea apar în relief. citește mai mult
Citește online varianta digitală
ECONOMISTUL nr. 49-50, 2013
Economistul 49-50, 16 decembrie 2013
Evenimente ASPES
Social media
Alpha Bank
Alpha IMMpremier
Alpha IMMpremier
Alpha IMM Import-Export
Alpha IMM Import-Export
COPERTA PRINT
Coperta ediției print - nr. 16-17/2016
Curs valutar
Parteneri editoriali
CECCAR
ASEAFER
ROMSILVA
CAFR
BNR
ANAF
Curtea de Conturi
InterAgro
Catena
Institutul Cultural Român
FNGCIMM
FRC
FRGC
Ministerul Economiei
SIF Banat-Crișana
Alpha Bank
AOAR
Asociația Oamenilor de Afaceri „PRO INVEST”
Dignitas
Parteneri Media
money
ceccar
audit
Practici de audit
AIESEC
energy
EOL
Amfiteatru Economic
Œconomica
Parteneri Junior
AIESEC
ASER
Hyperion
ISMB
Parteneri distributie
ManPres
TotalPost
ECONOMISTUL Macroeconomie

Economia mondială
Și totuși, se-nvârte

În 2013, a continuat procesul de ajustare a economiei mondiale în urma incidenței valurilor Marii Recesiuni (cea mai severă criză economico-financiară mondială de la finele celui de-Al Doilea Război Mondial). Privind retrospectiv, s-ar putea spune că anul care se încheie a fost unul al inflexiunii, al tranziției economiei mondiale către un nou ciclu economic.


ECONOMISTUL analitic

Investițiile străine directe: va prinde vreodată pisica românească șoareci?

Intrările nete de investiții directe ale non-rezidenților (pe scurt, investițiile străine directe) au cunoscut în România o tendință descrescătoare îngrijorătoare în ultimii ani: de la 9,4 miliarde USD în 2008 la 2,1 miliarde USD în 2012, cu perspective sumbre pentru 2013. O scădere estimată de peste 35%, un discount demn de un Black Friday la nivel național.

Excedentul comercial al Germaniei – între acceptare și negare

Deși nu se constituie ca situație inedită, excedentul comercial al Germaniei a intrat în vizorul dezbaterilor publice și politice într-un moment de frământări politice interne. Perioada se remarcă prin negocierile dintre cancelar și social-democrați pentru formarea unei coaliții de guvernare, aceștia din urmă pledând atât pentru majorări salariale, cât și pentru creșterea investițiilor publice.

Epilog la un Summit ratat

S-au scremut munții pentru a se naște un șoarece! Cam așa ar putea fi descris Summitul Parteneriatului Estic al UE de la Vilnius. Șefi de state și guverne (este drept, mai puțini decât se aștepta inițial) s-au adunat spre a parafa (nu a semna) – operațiune de obicei lăsată în seama experților – două (din șase posibile) tratate de asociere (nu de aderare) cu Georgia și Republica Moldova.

Turismul înoată în marea anonimatului

Dacă în economie Gorjul și-a pierdut o anumită faimă națională pe care o avea prin existența în perimetrul său a unor industrii de primă mărime (energie, petrol, cărbune, materiale de construcții), el a avut și are șansa să-și construiască una la fel de mare în domeniul turismului. Cel puțin prin prisma a două argumente imbatabile.

ECONOMISTUL politic

Aviz politicienilor
Ce a mai rămas din capitalul de speranță al electoratului

În urmă cu aproximativ un an, opțiunea alegătorilor pentru noul Parlament a fost lipsită de echivoc. Deși pentru o evaluare corectă a Legislativului și, implicit, a Executivului (care, în mod normal, furnizează cea mai mare parte a proiectelor de acte normative), este nevoie de o perioadă mai lungă, a întregului ciclu electoral, acum, la final de decembrie, avem numeroase elemente care permit măcar o apreciere „de etapă”.

Dilema celor șapte cenți și soluția utopică

Disputa care riscă să blocheze adoptarea bugetului și suspendarea acordului cu FMI până la refacerea din alte surse a decalajului dintre venituri și cheltuieli are dimensiunea concretă de 2,28 miliarde lei, ceea ce înseamnă cam 0,35% din PIB, estimat pe 2014 la 658,6 miliarde lei.


ECONOMISTUL În dezbatere

Cercetarea științifică economică are ceva de spus
Cine o ascultă?

În zilele de 11-12 decembrie 2013 s-a desfășurat Conferința Internațională intitulată „Cercetarea științifică economică – abordări teoretice, empirice și practice ESPERA 2013” în organizarea Institutului Național de Cercetări Economice „Costin C. Kirițescu” (INCE), Băncii Naționale a României (BNR) și Centrului de Informare și Documentare Economică (CIDE).

Evoluții și proiecții în raport cu lumea în care trăim

Invitația adresată autorului acestor însemnări de prof. univ. dr. Victor Axenciuc, membru de onoare al Academiei Române, de a participa la ultima conferință trimestrială din acest an a Comisiei de istorie economică și istoria gândirii economice din Secția de științe economice, juridice și sociologie a celui mai înalt for științific și cultural al țării, are – probabil – o explicație în faptul că revista noastră acordă, număr de număr, un spațiu notabil exact temelor care preocupă membrii respectivei comisii. Ipoteza a fost confirmată în mare măsură de acad.

Conectarea la realități (nici cosmetizări, nici nihilism)

Este inutilă remarca potrivit căreia intervențiile publice ale prof. univ. dr. ing. Cezar Mereuță aduc, totdeauna, o notă de inedit prin relevarea virtuților modelării economice dintr-o perspectivă (mărturisită direct) de interes major față de temele cele mai fiebinți ale actualității.

ECONOMISTUL de piață

Imaginația prospectivă a întreprinzătorilor
Vitamina 3C: convergență, complementaritate, compatibilitate

Ca de obicei, la finalul de an se înmulțesc, în același timp, bilanțurile pentru 2013 și proiecțiile pentru perioada următoare, de regulă numai pentru 2014. În aceste circumstanțe, imaginația prospectivă a întreprinzătorilor este limitată, iar una dintre explicații vizează incertitudinile determinate mai ales de deficitul de predictibilitate atât în privința „deciziilor pieței”, cât și a măsurilor de ordin legislativ.

Creșterea economică pe 2013 se va situa peste așteptări
Rezultatul pe 2014 va fi mai dificil de obținut

Dată fiind majorarea PIB cu 2,7% în termeni reali pe primele nouă luni ale anului în curs, pentru a obține rezultatul final de 2,2%, avut în vedere de Guvern și de instituțiile internaționale ar mai fi nevoie doar de un avans de 1,2% în termeni trimestru IV 2013 / trimestru IV 2012, suficient pentru a se realiza creșterea economică scontată (ponderea ultimului trimestru în PIB anual este în jur de o treime).


ECONOMISTUL energetic

Nemajorarea accizei la motorină aduce trimestrial un deficit de 550 milioane de lei la buget

Comisia Europeană (CE) este dispusă să negocieze cu guvernul român amânarea introducerii accizei la motorină, cu condiția ca acesta să vină cu măsuri care să aibă același impact bugetar, și anume de 550 de milioane trimestrial sau 2,2 miliarde anual.

ECONOMISTUL prins la mijloc

Singur printre analiști (nr. 49-50/2013)

În revista „Capital” (9-15 decembrie a.c.), Claudiu Șerban se ocupă de „taxe”. Una dintre concluzii sună astfel: „Organizarea statală nu-ți oferă nimic din ceea ce nu ți-ai putea face rost și (atenție mărită – n.n.) singur în cazul în care ești priceput, ambițios și muncitor”. Ar fi foarte interesant de aflat cum ar putea C.S. „singur” să se substituie statului în domenii precum justiția, apărarea națională, ordinea publică și câte și mai câte activități susținute financiar, inclusiv pentru mulți concetățeni „pricepuți, ambițioși, muncitori”.


ECONOMISTUL expert

Contabilitate
Impozitarea proprietăților în 2013. România - UE

Impozitarea proprietăților este una din variantele cele mai comod și ușor de implementat atunci când vine vorba de atragerea de fonduri la bugetul de stat. De exemplu, impozitul pe profit este un impozit ce reduce randamentul investițiilor ulterioare, reduce stimulentele de a investi și de a inova, în timp ce impozitele pe venitul personal pot influența deciziile de angajare a forței de muncă.

ECONOMISTUL descifrat

Săptămâna statistică (nr. 49-50)

Prețurile de consum au stagnat în noiembrie (scădere de 0,01%) față de luna anterioară, ca urmare a ieftinirii alimentelor, astfel că rata anuală a inflației s-a plasat la 1,83%, a anunțat Institutul Național de Statistică (INS). „În luna noiembrie 2013, față de luna anterioară, prețurile mărfurilor alimentare au scăzut cu 0,2%, iar prețurile mărfurilor nealimentare și tarifele serviciilor au crescut cu 0,1% fiecare”, se arată într-un comunicat al INS


ECONOMISTUL memorial

Cum (și cât) poate exista o țară fără buget
Libertatea și costurile ei din banul public

Încheiem, în numărul de față, scurtul „serial” dedicat situației bugetare a României la cumpăna anilor 1989-1990, în condițiile binecunoscute, determinate de dramatica schimbare de regim politic în România, schimbare pe care autorul acestei retrospective a trăit-o (și, îndrăznește să spună, cu o participare notabilă), la cea mai mare intensitate, în calitate de coordonator al emisiunilor Televiziunii Române în zilele de 22, 23 și 24 decembrie, în urmă cu 24 de ani („Revoluția română în direct”).


ECONOMISTUL Finanțare

REGIO
București-Ilfov – dezvoltare în orizontul 2014-2020

Agenția pentru Dezvoltare Regională București-Ilfov (ADRBI) a organizat conferința „Regio – realizări și perspective în regiunea București-Ilfov”, cu obiectivul evident de prezentare a unui bilanț într-un moment de vârf al activității, dar mai ales cu deschiderea spre orizontul perioadei următoare de programare, 2014-2020. Directorul general Dan Nicula a insistat asupra acestui aspect, al demersurilor informative și consultative pregătitoare, ca premisă organizatorică de ansamblu a fundamentării viitoarelor proiecte.

Fonduri europene
Microîntreprinderi cu dotări și servicii de top

Service-urile auto, în ascensiune. Seamănă a scenariu despre bune practici, povești de succes etc. și chiar este așa ceva, dar în realitate, fără pic de ficțiune. „La-nceput, era gol – o poartă și-un maidan”, zice Marius Șuteu, administratorul societății MDM 2002 Service SRL din București. Acum e spațiu de lucru, cu utilaje de top și cu tehnică IT pentru service auto, pentru activitate administrativă, pentru relații cu clienții, totul la vedere, transparent la propriu, cu multă lumină naturală.


ECONOMISTUL cercetător

Provocări economice pentru gândire creativă

Mai clar decât în alți ani, în 2013 domeniul cercetării, dezvoltării și inovării a arătat că începe să învețe drumul invers față de cum ne obișnuiseră reflexele emoționale și propagandistice. Sigur, deplângem în continuare soarta descoperitorilor și a creatorilor și regretăm ignorarea invențiilor de către producători (în sens larg), dar am început să pornim judecățile și pretențiile de la ceea ce le-ar trebui producătorilor și este de așteptat să le ceară aceștia inventatorilor.

Reindustrializarea României
Excelența în inginerie ca motor al progresului

Decernarea burselor pentru ediția 2013 a programului educațional „Roberto Rocca”, susținut de compania „Tenaris”, lider global în produse tubulare și servicii pentru activități în domeniul petrolier, a oferit contextul reafirmării accentului pe care această companie îl pune pe investiția în cercetare, inovare și formare de foarte înalt nivel.


ECONOMISTUL universitar

ASE
Facultatea de Comerț

Deși sub actuala denumire Facultatea de Comerț există din anul 1951, învățământul de comerț a existat în Academia de Studii Economice din București încă de la fondarea acesteia, în 6 Aprilie 1913. Studiile comerciale au fost și sunt reprezentative în întreaga existență a primei universități economice a neamului – înființată în 1913 cu denumirea de Academia de Înalte Studii Comerciale și Industriale și numită, de altfel, în acea perioadă Academia Comercială sau chiar Academia de Comerț.

Business Club Dignitas
Idei care construiesc decizii pentru economie

Scopul pe care și-l definește Business Club Dignitas este „să supună atenției întregii societăți diverse aspecte referitoare la viitorul economiei românești, să identifice probleme și să caute soluții pentru crearea unui mediu economic stabil și stimulativ, prin formarea unor grupuri de reflecție tematice, în care să fie atrași, alături de oameni de afaceri, oameni de știință, economiști, factori de decizie din administrația publică centrală și locală”.

ECONOMISTUL bibliofil

Stimularea economiei reale

La Editura ASE, a apărut lucrarea „Creștere economică. Teorii clasice și moderne, aplicații și studii de caz”, de Laura Obreja Brașoveanu. Într-o introducere argumentată și cuprinzătoare, autoarea ne oferă o punere în temă asupra elementelor definitorii, care individualizează noua apariție editorială în literatura domeniului.

ECONOMISTUL de vacanță

Magazinul din gheață

Eficiența economică și surpriza turistică (până la urmă, cu același scop economic) sunt vizate prin deschiderea unui magazin din gheață – construit, mobilat, întreținut ambiental – în plin centrul împodobit de sezon al Bucureștilor: Profi Ice Store, în piața George Enescu, având ca repere Ateneul Român, Hotelul Hilton și Biblioteca Centrală Universitară „Carol I”.

ECONOMISTUL internațional

Mai valoros decât aurul
Bitcoin, modă trecătoare, bulb de lalea sau un agent al schimbării?

În luna noiembrie a acestui an, lumea a luat aminte și a înghițit în sec atunci când o monedă virtuală puțin cunoscută, caracterizată prin folosire anonimă, o descentralizare maximă și un divorț total de orice susținător statal, a ajuns să coste mai mult decât un gram de aur. Cu câteva luni înainte, prețul era de 80 de dolari, iar cu un an înainte se situa la doi dolari.

Scrisori din Rusia
Simfonia hidrocarburilor nu încetează

Deși, în prezent, finanțează consistent bugetul Guvernului Federal, exporturile rusești de țiței și gaze urmează să fie reduse treptat, în viitor, pentru a ceda locul unor produse cu un grad mai ridicat de prelucrare industrială, aducător de plusvaloare, și competitive pe plan internațional.

ECONOMISTUL în concluzie

Bloc-auturi cu emisii de CO2

Furnalele celei mai mari termocentrale din Europa (și a doua din lume) se aliniază, grupate în număr par, lăsând fumul greoi să se închege și să se înalțe spre cer. În spatele lor, o câmpie întinsă, sterpă, deluroasă, separă parcul industrial de Belchatow, oraș provincial tipic muncitoresc, cu cartiere de blocuri și o viață liniștită, ale cărui distracții principale sunt o echipă de volei masculin multiplă campioană națională în deceniul trecut și pârtiile de schi de la Gora Kamiensk.
  • CECCAR
  • ASE
  • AFER
  • ROMSILVA
  • CAFR
  • BNR
  • ANAF
  • Curtea de Conturi
  • InterAgro
  • Catena
  • ICR
  • FNGCIMM
  • FRC
  • FRGC
  • Ministerul Economiei
  • SIF Banat-Crișana
  • AlphaBank
  • AOAR
  • PRO INVEST
  • Dignitas
  • The Money Channel
  • The Money Channel
  • Revista Audit Financiar
  • Revista PRACTICI DE AUDIT
  • Informația legislativă de care ai nevoie
  • Energy Report
  • Economia Online
  • Amfiteatru Economic
  • Œconomica
  • AIESEC
  • ASER
  • Hyperion
  • ISMB
  • Manpres
  • MailMan


rubrici ECONOMISTUL
Afaceri globale Am citit pentru dumneavoastră Business Cercetare, dezvoltare Dosar Finanțare Fonduri europene În dezbatere Macroeconomie Punctul pe I