Bine ați venit la  ECONOMISTUL!
Săptămânalul comunității economico-financiare din România

Revista Economistul te ține la curent cu ultimele știri, informații, articole și analize din domeniile economic, financiar, academic național și internațional.

cultură
și civilizație economică abonamente
Fii alături de noi în mediul social online și devino fanul nostru pe rețelele de socializare!

Economistul.ro folosește cookie-uri
Cookie-urile sunt fișiere text stocate pe calculatorul dvs. pentru a face experiența navigării pe site mai eficientă și mai plăcută.
Prin continuarea navigării, confirmați că sunteți de acord cu folosirea cookie-urilor - află mai multe despre cookie-uri
Mergi sus
editorial Știința economică din România, intrată într-o epocă de superbă contemplare, a fost zguduită de curând de o gâlceavă de politică economică. Snoava tratării (riscului) deflației prin accize (mărite) a creat deranj în creierii economiștilor autohtoni și în bibliotecile lor, au fost căutate gânduri și citate, s-au scotocit curente și școli. citește mai mult
Citește online varianta digitală
ECONOMISTUL nr. 45-46, 2013
Economistul 45-46, 2 decembrie 2013
Evenimente ASPES
Social media
Alpha Bank
Alpha IMMpremier
Alpha IMMpremier
Alpha IMM Import-Export
Alpha IMM Import-Export
COPERTA PRINT
Coperta ediției print - nr. 16-17/2016
Curs valutar
Parteneri editoriali
CECCAR
ASEAFER
ROMSILVA
CAFR
BNR
ANAF
Curtea de Conturi
InterAgro
Catena
Institutul Cultural Român
FNGCIMM
FRC
FRGC
Ministerul Economiei
SIF Banat-Crișana
Alpha Bank
AOAR
Asociația Oamenilor de Afaceri „PRO INVEST”
Dignitas
Parteneri Media
money
ceccar
audit
Practici de audit
AIESEC
energy
EOL
Amfiteatru Economic
Œconomica
Parteneri Junior
AIESEC
ASER
Hyperion
ISMB
Parteneri distributie
ManPres
TotalPost
ECONOMISTUL Macroeconomie

China și doctrina ascensiunii pașnice
Gulliver în continentul liliputanilor, o poveste care se repetă

Stabilirea Parteneriatului dintre China și 16 țări din Europa Centrală și de Est ca o construcție instituțională legitimă, cu Secretariat propriu la Beijing, a fost o lovitură de maestru în relațiile europene ale Chinei, prin care, în ciuda poziționării sale geografice, s-a dovedit a fi o adevărată putere europeană, la fel ca SUA și Rusia.

Comerț și investiții chineze în România: istoric, actualitate, intenții

Evoluții și involuții. Practic, relațiile comerciale cu R.P. Chineză au început în… 1960, în conjunctura favorabilă apărută în urma conflictului așa-zis ideologic între Moscova și Beijing. Statisticile oficiale prezintă schimbul reciproc de bunuri și servicii doar în lei, iar transformarea monedei noastre naționale în principala valută a timpului, dolarul american, este extrem de dificilă din cauza raportului artificial de schimb. Dar, chiar și așa, evoluția respectivelor raporturi este semnificativă.

Principiile și obiectivele unui parteneriat „cu viață lungă”

Reprezentanții guvernelor român și chinez au semnat, la București, o Declarație comună privind „aprofundarea cooperării bilaterale în noile circumstanțe”. În document, partea română arată că va continua ca și până acum să aplice ferm politica unei singure Chine și să sprijine cauza reunificării Chinei.

Institutul Confucius, la Universitatea din București
Cercetare științifică pentru prosperitate și armonie

Aria largă a căilor de cooperare româno-chineză include un nou reper prin deschiderea Institutului „Confucius” la Universitatea din București, în parteneriat cu Universitatea de Studii Politice și Juridice din Beijing. Noul institut este fundamentat prin acordul de cooperare semnat în luna martie a acestui an între Universitatea din București și Hanban – Sediul General al Institutelor „Confucius”.


ECONOMISTUL politic

Obiceiul angajării răspunderii Guvernului
Descentralizare sau doar descentrare

Angajarea răspunderii Guvernului asupra proiectului Legii descentralizării a constituit, cu siguranță, evenimentul politic cel mai important al săptămânii trecute. Cu toate că spațiul mediatic, în special cel audio-vizual, a fost ocupat cu teme care au captat într-o măsură mult mai mare interesul public, considerăm că se impune o analiză de fond a evenimentului din mai multe unghiuri de vedere.

Considerații privind bugetul României
De ce nu se acordă mai mulți bani pentru învățământ și sănătate

Dacă ar fi să respectăm uzanțele europene, sănătatea și învățământul ar trebui să primească fiecare cam șase la sută din PIB, iar cei care lucrează în aceste sectoare publice esențiale să fie mai bine plătiți. Dar acest lucru nu se întâmplă pentru că ne lipsesc în mod cronic câteva procente de PIB la venituri. Bugetul se închide invariabil prin reducerea sumelor alocate acestor sectoare „neproductive”.


ECONOMISTUL de piață

Cât de funcțională este economia
Realitatea „intrărilor” și „ieșirilor” din afaceri

Ne mai desparte o lună de cea de-a VII-a aniversare a momentului în care țara noastră a devenit membră a Uniunii Europene. Cum este firesc, în preajma unor aniversări, dar mai ales a uneia de importanța celei evocate, se întocmesc bilanțuri și se conturează proiecții.

România – campioana UE la neîncasarea TVA
Aducerea încasărilor la nivel european ar rezolva deficitul bugetar

România se situează pe primul loc între țările UE la diferență dintre TVA care ar trebui încasată și cea efectiv colectată. Este una dintre constatările unui raport comandat de UE și elaborat de un grup de instituții în frunte cu Center for Social and Economic Research (CASE) Polonia și Netherlands Bureau for Economic Policy Analysis (Central Planning Bureau sau CPB).


ECONOMISTUL prins la mijloc

Singur printre analiști (nr. 45-46/2013)

În analiza pe care o publică în revista „22” (19-25 noiembrie a.c.), Dan Suciu ne anunță categoric încă din subtitlu: „Riscul bugetar pentru 2014 este ca guvernul să nu cadă în capcana propriei sale demagogii”.


ECONOMISTUL expert

Contabilitate
Prima ediție a simpozionului „Personalitatea prof. univ. dr. Marin Toma în contabilitatea românească”

Avem, din nou, prilejul de a consemna o manifestare profesional-științifică din seria celor care poartă amprenta de neconfundat a ceea ce putem să numim „Spiritul CECCAR”, indisolubil legat, peste timp și spațiu, de cel care a fost președintele celei mai puternice organizații profesionale din țara noastră și din Europa Centrală și de Est, profesorul universitar doctor Marin Toma.

Contabilitate
Priorități legate de sistemul fiscal în Europa și reformele fiscale recente 

Din analiza reformelor fiscale recente desfășurate pe teritoriul Uniunii Europene, putem observa că lucrurile, în general, se deplasează în direcția cea bună. Se fac eforturi pentru a reproiecta sistemele fiscale ale statelor membre într-un mod în care să se poată pune un accent sporit atât pe crearea de noi locuri de muncă, cât și pe creștere economică, dar esențial care să asigure corectitudine. De exemplu, vedem în ultimul timp o tendință în a crea măsuri specifice pentru a proteja grupurile vulnerabile.


ECONOMISTUL descifrat

Săptămâna statistică (nr. 45-46/2013)

INS: PIB a crescut cu 1,6% în trimestrul al treilea. Economia a crescut cu 1,6% în trimestrul al treilea față de precedentele trei luni, peste așteptările analiștilor, și cu 4,1% comparativ cu iulie-septembrie 2012, astfel că, la nouă luni, avansul Produsului Intern Brut (PIB) se plasează la 2,7%, estimează Institutul Național de Statistică (INS).


ECONOMISTUL memorial

Cum (și cât) poate exista o țară fără buget
Din neant pe căi de nimeni știute

Cel puțin două argumente vin în sprijinul ideii publicistice de a se evoca stările de fapt de la finalul anului 1989 dintr-o perspectivă să-i zicem „bugetară”: pe ordinea de zi a vieții politico-economice actuale se află procedura de adoptare a proiectelor de buget pentru anul viitor, numeroase experiențe în materie din trecutul mai îndepărtat și mai apropiat fiind folositoare și în prezent; împlinirea, în decembrie, a 24 de ani de când s-a pus capăt regimului totalitar în România.

ECONOMISTUL cercetător

Inventica 2013
Creații tehnologice în anticamera industriei

Salonul Național de Inventică și Creație Științifică pentru Tineret a oferit, și la ediția 2013 (a XI-a), o sinteză încurajatoare a potențialului tehnologic aflat în anticamera industriei, pregătit să fie, dacă nu valorificat imediat, în orice caz perfecționat în vederea transferului atât de necesar relansării și dezvoltării economice.

Testat „Acolo unde-n Argeș se varsă Râul Doamnei”.
Sedcontrol măsurarea inteligentă a aluviunilor

INCDMTM – Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Mecatronică și Tehnica Măsurării a realizat proiectul „Sedcontrol – Aparatură inteligentă și informațională pentru măsurarea și monitorizarea hidrodinamicii sedimentelor bazată pe noi metode de măsurare”. Este un program cofinanțat din fonduri europene, încadrat în programul Operațional Sectorial „Creșterea competitivității economice”.

Fonduri pentru cercetare în sectoarele prioritare

Activitatea științifică de top din țara noastră, la nivel de institute și de unități economice, va beneficia de o susținere semnificativă, sub forma unor fonduri nerambursabile în valoare de 20 de milioane de euro, prin intermediul programului „Cercetare în sectoarele prioritare”.
ECONOMISTUL universitar

Universitatea Româno-Americană
Facultatea de Studii Economice Europene

În contextul debutului procesului de negociere a aderării României la Uniunea Europeană, în anul 2000, Senatul Universității Româno-Americane a hotărât înființarea Facultății de Studii ale Integrării Economice Europene. Apariția acesteia venea în întâmpinarea deciziei Ministerului Educației Naționale (Ordinul 3621/13 aprilie 2000) de a sprijini introducerea studiilor europene în școli, licee și universități, pornind de la Declarația de la Sorbona (1998) și Declarația de la Bologna (1999) privind crearea spațiului educațional european.

ECONOMISTUL bibliofil

Târgul Gaudeamus
Emulație culturală și financiară în piața de media

Târgul internațional Gaudeamus – Carte de învățătură, inițiat și organizat anual de Radio România, și-a derulat ediția cu numărul 20, în pavilionul central Romexpo. Aproape 400 de expozanți și-au prezentat oferta editorială și au susținut peste 600 de evenimente (lansări și prezentări de carte și alte produse media, dezbateri profesionale, conferințe, momente artistice, ateliere de creație, concursuri, expoziții) pe o suprafață de circa 14.000 mp.


ECONOMISTUL Finanțare

Fondurile europene 2014-2020
România: o nouă abordare

AGER – Asociația Generală a Economiștilor din România, ASPES – Asociația pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale, Primăria Municipiului București și revista Economistul au organizat conferința „Fondurile europene 2014-2020, România: o nouă abordare”.

AGENDA Asociației Generale a Economiștilor din România – AGER

Vineri 22 noiembrie a.c., în sala Virgil Madgearu de la ASE, a avut loc Adunarea Generală a Asociației Generale a Economiștilor din România. Pe ordinea de zi s-au aflat Agenda AGER, rezoluția privind convocarea primului Congres Național al Economiștilor din România (textele sunt publicate în acest număr al revistei), Raportul Comisiei de Cenzori, sinteza dezbaterilor privind Proiectul Național de Dezvoltare Economică și Socială a României, alegerea organelor de conducere ale AGER.

Ziua Economiștilor și Ziua Profesorului de Economie
Cinstirea unor valoroase tradiții, răspuns competent la provocările prezentului și viitorului

Vineri 22 noiembrie a.c., Aula Magna a Academiei de Studii Economice din București (ASE) a fost gazda principalelor manifestări dedicate „Zilei Economiștilor și Zilei Profesorului de Economie”. În cuvântul său, prof. univ. dr. Pavel Năstase, rectorul ASE, a relevat semnificațiile reuniunii, faptul că în această zi sunt marcate două importante evenimente istorice, împlinirea a 170 de ani de învățământ economic superior în țara noastră și a 100 de ani de la inițierea primului Congres al economiștilor români.

Distincțiile AGER-AFER-SRS

Manifestarea despre care relatăm a inclus prezentarea de către prof. univ. dr. Marin Dinu, secretarul general al AGER al distincțiilor și premiilor acordate cu prilejul împlinirii a 100 de ani de la inițierea primului Congres al Economiștilor și a 170 de ani de învățământ economic românesc.

Topul Național al Firmelor, ediția 20
Companiile de top reprezintă inima unei economii

Interviu cu Mihail M. Vlasov, președintele Camerei de Comerț și Industrie a României
Topul Național al Firmelor este nu numai o obligație imperativă prevăzută prin lege și dată în sarcina Camerei de Comerț și Industrie a României. Este mai mult decât această obligație, reprezentând o tradiție statornicită de Sistemul Cameral de la apariția sa, în 1864. Prin camerele de comerț se făcea la acea vreme o rânduială a negustorilor.

AIESEC – Youth to Business
Inovația în România

AIESEC – organizație neguvernamentală internațională pentru tineri (studenți) – organizează evenimentul global „Youth to Business”, care se va derula pe 27 noiembrie. Pe parcusul unei zile, oameni de afaceri, reprezentanți ai unor companii, oameni inovatori cu experiență în domeniul antreprenoriatului, al economiei, al responsabilității sociale și al educației vor dezbate împreună cu studenți și membri ai mai multor ONG-uri o temă considerată la ordinea zilei la nivel economic, social.


ECONOMISTUL de vacanță

Chiar dacă mai e timp, nu strică
O călătorie pe harta vacanțelor de iarnă

Dacă va fi sau nu cea mai grea iarnă din ultima sută de ani, așa cum o prognozează meteorologii, nu știm încă. Ceea ce știm sigur e că ea va fi prezentă la data stabilită și în acest an pe plaiurile mioritice. Și mai știm ceva. Odată cu ea își face apariția în viața noastră sezonul atât de îndrăgit al sporturilor de iarnă și al aventurilor prin munții albi.


ECONOMISTUL internațional

Perspectiva pieței de capital în 2014
Inflexiunea primei de risc

În 2013 s-au consemnat evoluții pozitive pe piețele financiare internaționale, indicii bursieri din Statele Unite și Germania doborând maxime după maxime (Dow Jones a testat pragul de 16.000 p.). Aceste evoluții au fost susținute de o serie de factori: continuarea politicilor monetare expansioniste (fără precedent) în Statele Unite, Zona Euro și Japonia; inflexiunea economiei Zonei Euro (ieșirea din recesiune consemnată în trimestrul II al anului); evoluția predominant favorabilă a rezultatelor raportate de companiile internaționale.

Scrisori din Rusia
Mercur și Hermes în contextul globalizării

Experiența istorică demonstrează că schimburile comerciale internaționale se pliază cu supușenie pe meandrele relațiilor politice dintre state, exemplul Rusiei fiind unul concludent. Dacă, în primele decenii după Revoluția din 1917, din cauza izolării sale diplomatice, Uniunea Sovietică nu a putut menține relațiile comerciale normale cu alte țări, odată cu victoria obținută în cel de-Al Doilea Război Mondial ea și le-a extins exponențial, în primul rând cu țările intrate în așa-zisul „lagăr mondial al socialismului”.

ECONOMISTUL diplomat

Problema Basarabiei
Diplomație, drept și demnitate în relațiile româno-ruse

În fața Summit-ului de la Vilnius din noiembrie a.c., consacrat Parteneriatului Estic, eveniment considerat a se înscrie ca un punct de cotitură în Politica de Vecinătate Estică a Uniunii Europene, consemnăm o (re-)apariție editorială insolită, cu o valoare științifică aparte, operă mereu de actualitate, urmare a argumentelor istorice și de drept internațional folosite, tipărită de Biblioteca Metropolitană din București.

ECONOMISTUL în concluzie

Dependența industriei românești de investițiile străine directe

În anul 1990, România repornea la drum cu speranța libertății, dar și cu o moștenire de patru decenii de desconsiderare a valorii economice. Pe ce să se întemeieze cea din urmă era un semn de întrebare la momentul respectiv. S-a încercat desprinderea de economia de comandă printr-o privatizare înțeleasă cel puțin la fel de greșit ca libertatea – în speță, două iluzii.
  • CECCAR
  • ASE
  • AFER
  • ROMSILVA
  • CAFR
  • BNR
  • ANAF
  • Curtea de Conturi
  • InterAgro
  • Catena
  • ICR
  • FNGCIMM
  • FRC
  • FRGC
  • Ministerul Economiei
  • SIF Banat-Crișana
  • AlphaBank
  • AOAR
  • PRO INVEST
  • Dignitas
  • The Money Channel
  • The Money Channel
  • Revista Audit Financiar
  • Revista PRACTICI DE AUDIT
  • Informația legislativă de care ai nevoie
  • Energy Report
  • Economia Online
  • Amfiteatru Economic
  • Œconomica
  • AIESEC
  • ASER
  • Hyperion
  • ISMB
  • Manpres
  • MailMan


rubrici ECONOMISTUL
Afaceri globale Am citit pentru dumneavoastră Business Cercetare, dezvoltare Dosar Finanțare Fonduri europene În dezbatere Macroeconomie Punctul pe I