Bine ați venit la  ECONOMISTUL!
Săptămânalul comunității economico-financiare din România

Revista Economistul te ține la curent cu ultimele știri, informații, articole și analize din domeniile economic, financiar, academic național și internațional.

cultură
și civilizație economică abonamente
Fii alături de noi în mediul social online și devino fanul nostru pe rețelele de socializare!

Economistul.ro folosește cookie-uri
Cookie-urile sunt fișiere text stocate pe calculatorul dvs. pentru a face experiența navigării pe site mai eficientă și mai plăcută.
Prin continuarea navigării, confirmați că sunteți de acord cu folosirea cookie-urilor - află mai multe despre cookie-uri
Mergi sus
editorial Motto: Nu întrebați ce poate face țara pentru voi, întrebați-vă ce puteți face voi pentru țară. citește mai mult
Citește online varianta digitală
ECONOMISTUL nr. 18, 2012
Economistul 18, 14 mai 2012
Evenimente ASPES
Social media
Alpha Bank
Alpha IMMpremier
Alpha IMMpremier
Alpha IMM Import-Export
Alpha IMM Import-Export
COPERTA PRINT
Coperta ediției print - nr. 16-17/2016
Curs valutar
Parteneri editoriali
CECCAR
ASEAFER
ROMSILVA
CAFR
BNR
ANAF
Curtea de Conturi
InterAgro
Catena
Institutul Cultural Român
FNGCIMM
FRC
FRGC
Ministerul Economiei
SIF Banat-Crișana
Alpha Bank
AOAR
Asociația Oamenilor de Afaceri „PRO INVEST”
Dignitas
Parteneri Media
money
ceccar
audit
Practici de audit
AIESEC
energy
EOL
Amfiteatru Economic
Œconomica
Parteneri Junior
AIESEC
ASER
Hyperion
ISMB
Parteneri distributie
ManPres
TotalPost
ECONOMISTUL Macroeconomie

Liberul arbitru fluieră fault

Acesta este titlul unei cărți pe care o voi scrie. Deopotrivă titlul și cartea ar dori să surprindă chimia relației dintre jucătorii societali atunci când arbitrii sunt și ei oameni-jucători și pot, la rândul lor, greși, omenește, în… favoarea lor.

Milionari de miercuri, amărâți de weekend. Economia României și fotbalul european

Finala Europa League găzduită pe 9 mai de Arena Națională a preschimbat pâinea și circul obișnuite la București în caviarul servit prin obișnuință la spectacolele de gală europene. S-au băut, de bucurie, dar și de supărare, zeci de mii de litri de bere, iar mii de taximetriști, hotelieri și patroni de localuri și-au rotunjit copios veniturile, însă, dincolo de câștigurile punctuale, umflate și discutabile din perspectivă economică, se pune întrebarea: care este moștenirea pe care o lasă finala Europa League, prima, și probabil unica finală de cupă europeană acordată României? Și, mai în glumă, mai în serios, oare vor trece efectele ei la fel de repede ca fanii ce au invadat gazonul, în prima repriză, în sine o dovadă flagrantă a sălbăticiei locului?

Piața Muncii Fotbal Club

Relația dintre Premiul Nobel pentru Economie și fotbal este atât de sublimă încât puțini sunt cei care o conștientizează. Numărul laureaților acestui premiu care știu câte goluri a dat Maradona în toată cariera sa în meciurile internaționale este probabil „subunitar”. La fel de mulți sunt și fotbaliștii care știu cine a câștigat Premiul Nobel pentru economie în 2009.


ECONOMISTUL de vacanță

Schiță pentru un proiect turistic internațional
„Căsătorii simbolice la Poarta Sărutului”

În opinia unor critici de artă, între care și Sik Csabo, „Brâncuși este, după Leonardo da Vinci, al doilea spirit universal al Europei… A fost și artist, și inginer, și arhitect, și geometru, și metafizician, și filosof etc. – toate arte și meserii universale. Ca și creația sa”. Opera sa monumentală se găsește, cum bine se știe, la Târgu Jiu, în celebrul complex al artei sculpturale, care cuprinde creațiile fundamentale ale marelui artist – Coloana Infinitului, Poarta Sărutului, Aleea Scaunelor și Masa Tăcerii.

ECONOMISTUL analitic

Europa nu se teme de schimbare

Fără a fi europocentrist, nu pot – totuși – să trec peste constatarea că, în ultimele milenii, europenii au contribuit definitoriu la dezvoltarea civilizației universale. De cele mai multe ori, au fost promotori ai schimbărilor progresiste nu doar pe propriul continent, ci în întreaga lume.

O lume întreagă privește spre Franța
Ce aduce vizita lui Jacques Attali la București

La scurt timp după alegerea lui Francois Hollande drept noul președinte al Franței, fostul consilier prezidențial al lui Francois Mitterand, fondator și primul Președinte al Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare, actualmente Președinte al Comisiei de Creștere Economică a Franței, Jacques Attali vine la București, la cea de-a 9-a ediție a FORUMULUI FINANCIAR, ce are loc în perioada 22-24 mai 2012.

Pensii – Bismarck versus Beveridge și schimbarea de paradigmă

Statele europene au sisteme de pensii destul de diferite ca modalități de finanțare, dar bazate în mod fundamantal pe două modele, Bismarck și Beveridge. Primul este bazat majoritar pe contribuții cu destinație expresă de protecție socială, cel de-al doilea este bazat pe taxele generale colectate.

ECONOMISTUL politic

Primii pași (cu stângul și cu dreptul) ai guvernărilor postdecembriste

Deciziile pe care Guvernul Ponta le-a adoptat, la începutul mandatului limitat încredințat de Parlament, aduc în atenția tuturor celor interesați tema „demarajului” în exercitarea funcțiilor specifice autorităților executive ale statului. Conform votului de încredere, ar fi normal ca primii pași să corespundă nu numai spiritului programului aprobat de Legislativ, ci și unor priorități impuse de actualitatea nemijlocită.

Schimbări de guverne în Anul Caragiale
„Renumerație mică, după buget” – miza meciului dintre politică și economie

Milioane de concetățeni au așteptat ziua de marți, 8 mai a.c., pentru a afla deciziile noului guvern (al treilea în funcțiune de la începutul anului) referitoare la „soarta” veniturilor lor în viitorul apropiat. Speranțele și îngrijorările s-au distribuit în părți inegale în urma știrilor și zvonurilor contradictorii, amplificate de negocierile dure cu Misiunea FMI, CE și BM. În vacarmul specific perioadelor de incertitudine, s-au făcut auzite greu vocile celor care solicitau nu numai răbdare, ci și abordări bazate – cât de cât – pe raționalitatea economică.


ECONOMISTUL de piață

Medicamentele, ca preț
Viața, ca valoare

Ce explicație se poate da faptului că, în vremuri de criză, piața farma a înregistrat, în medie, pe an, o rată a profitului de 18,2%? Dacă examinăm bugetul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), care achiziționează o parte considerabilă a medicamentelor de pe piața românească, vom constata că ponderea cheltuielilor aferente s-a menținut constantă, respectiv 40 de procente.


ECONOMISTUL bibliofil

Economia din perspectivă neconvențională

Pe lângă contribuțiile sale remarcabile legate de teoria crizelor economice și a imposibilității calculului economic în sistemele economice planificate centralizat, profesorul Jesús Huerta de Soto propune științei pe care o slujește conceptul de eficiență dinamică.

ECONOMISTUL descifrat

Săptămâna statistică (nr. 18/2012)

INS: Deficitul comercial a ajuns la 1,69 miliarde de euro, în primul trimestru. România a avut, în primul trimestru, un deficit comercial de 7,354 miliarde lei (1,69 miliarde euro), mai mare cu 982,7 milioane lei (183 milioane euro) față de cel înregistrat în perioada similară a anului trecut, a anunțat Institutul Național de Statistică (INS).


ECONOMISTUL prins la mijloc

Singur printre analiști (nr. 18/2012)

RIGOARE. În „Evenimentul zilei” din 9 mai a.c., Lucian Davidescu își intitulează analiza: „Creșteri de salarii și pensii: jumătate înainte de alegeri, jumătate după”. Astfel, din start, recurge la o – să-i spunem – inexactitate. Dacă în cazul salariilor bugetarilor (nu toate salariile din economie, cum s-ar putea să se înțeleagă) este vorba de jumătate-jumătate, în privința pensiilor, cele 16 rate lunare stabilite indică o asimetrie.

ECONOMISTUL expert

Contabilitate
Utilitatea informațiilor privind fluxurile de trezorerie în luarea deciziilor (II)

În continuarea celor expuse în numărul anterior, vă supunem atenției o analiză a aspectelor particulare privind elaborarea și prezentarea Situației fluxurilor de trezorerie. Dificultatea aplicării metodei indirecte în determinarea fluxului net de trezorerie din exploatare, prezentarea fluxurilor îm mărime brută sau în mărime netă, efectele variațiilor cursurilor de schimb sunt principalele aspecte avute în vedere. În partea finală este dezvoltat un studiu de caz.


ECONOMISTUL internațional

Renașterea bucanierilor
Pirateria maritimă, o industrie „de viitor”

Când ne gândim la pirați, imaginația ne poartă, cel târziu, până în secolul al XIX-lea, când Statele Unite plăteau tribut piraților de la Tripoli pentru ca navele sale de comerț să nu fie atacate în largul coastei maghrebiene sau berbere, corespunzătoare Marocului, Algeriei, Tunisiei și celorlalte țări din Africa de Nord. Apariția statelor naționale, a forțelor navale moderne și răspândirea imperiilor coloniale pe toată fața Pământului au semnalat sfârșitul epocii piraților.

Scrisori din Rusia
Busola bugetară a premierului Medvedev

La 7 mai a.c., concomitent cu preluarea prerogativelor de președinte al țării, de către Vladimir Putin, în funcția de șef al guvernului de la Moscova a fost investit Dimitri Medvedev, tandemul Medvedev-Putin urmând să funcționeze în formulă inversă. Și se pare că noul premier nu va avea mare bătaie de cap cu elaborarea unei strategii financiare, deoarece sub conducerea predecesorului său, Vladimir Putin, organul executiv a apucat să contureze suficient de clar politica de rigoare pe o perioadă care acoperă un interval de câțiva ani și, în unele privințe, chiar mai mare.


ECONOMISTUL în concluzie

Cooperarea sud-sud: puternică, dar oare suficientă?

Destul de mari economic, demografic, geografic și politic pentru a-și permite, India și China au ieșit la „vânătoare”. De parteneri de afaceri, se înțelege. Pranab Mukherjee, Ministru de Finanțe al Indiei, declara acum doi ani că acordul dintre Bharti și MTN va da o nouă dimensiune cooperării sud-sud. Bharti, conglomerat indian cu un profit de 1,1 miliarde de dolari în anul 2009, obținut din servicii de telecomunicații, din comerț cu amănuntul, din servicii de asigurări și din imobiliare.


ECONOMISTUL cercetător

Banii cercetării: unde, când și cum
Excelența academică strânge rândurile

Dacă pentru măsurarea excelenței academice și a impactului acesteia la nivel economic și științific există standarde și criterii, impostura și pseudo-știința se pare că își păstrează caracterul nonlimitativ. Reacția elitei (fără reținere în fața termenilor, cu acoperire susținută) este de apropiere, cu scopul performanței și al beneficiului în slujba progresului general, nuanțat prin ceea ce azi numim reformă, relansare. A fost inițiată crearea unui for de excelență universitară. În același timp, universitățile se arată tot mai sistematic interesate de eficiența formării pe care o asigură.

Financial Markets and the State, conferință susținută de Jörg Guido Hülsmann
la București

Vă invităm la conferința cu titlul Financial Markets and the State, susținută de Jörg Guido Hülsmann la București, marți, pe 15 mai 2012, în Aula Magna a Academiei de Studii Economice, de la orele 18:00. (Intrarea este liberă.)


ECONOMISTUL Finanțare

Programul românesc de convergență – ediția 2012, în analiza Comisiei Europene (II)

În numărul precedent, am publicat ample segmente ale Programului de convergență remis de autoritățile române Comisiei Europene. Am pus accentul pe câteva elemente de fundamentare care au permis elaborarea mai multor scenarii. În numărul de față, vom reda fragmente din importantul document, începând cu scenariul pe termen mediu.
  • CECCAR
  • ASE
  • AFER
  • ROMSILVA
  • CAFR
  • BNR
  • ANAF
  • Curtea de Conturi
  • InterAgro
  • Catena
  • ICR
  • FNGCIMM
  • FRC
  • FRGC
  • Ministerul Economiei
  • SIF Banat-Crișana
  • AlphaBank
  • AOAR
  • PRO INVEST
  • Dignitas
  • The Money Channel
  • The Money Channel
  • Revista Audit Financiar
  • Revista PRACTICI DE AUDIT
  • Informația legislativă de care ai nevoie
  • Energy Report
  • Economia Online
  • Amfiteatru Economic
  • Œconomica
  • AIESEC
  • ASER
  • Hyperion
  • ISMB
  • Manpres
  • MailMan


rubrici ECONOMISTUL
Afaceri globale Am citit pentru dumneavoastră Business Cercetare, dezvoltare Dosar Finanțare Fonduri europene În dezbatere Macroeconomie Punctul pe I