Bine ați venit la  ECONOMISTUL!
Săptămânalul comunității economico-financiare din România

Revista Economistul te ține la curent cu ultimele știri, informații, articole și analize din domeniile economic, financiar, academic național și internațional.

cultură
și civilizație economică abonamente
Fii alături de noi în mediul social online și devino fanul nostru pe rețelele de socializare!

Economistul.ro folosește cookie-uri
Cookie-urile sunt fișiere text stocate pe calculatorul dvs. pentru a face experiența navigării pe site mai eficientă și mai plăcută.
Prin continuarea navigării, confirmați că sunteți de acord cu folosirea cookie-urilor - află mai multe despre cookie-uri
Mergi sus
editorial De evaluare a rezultatelor din economie (care nu sunt și nu pot fi, integral, efectul politicilor guvernamentale) nu ne ajută cu nimic, nici să identificăm și să fructificăm factorii pozitivi de creștere și nici să-i contracarăm pe cei negativi. citește mai mult
Citește online varianta digitală
ECONOMISTUL nr. 6, 2012
Economistul 6, 20 februarie 2012
Evenimente ASPES
Social media
Alpha Bank
Alpha IMMpremier
Alpha IMMpremier
Alpha IMM Import-Export
Alpha IMM Import-Export
COPERTA PRINT
Coperta ediției print - nr. 16-17/2016
Curs valutar
Parteneri editoriali
CECCAR
ASEAFER
ROMSILVA
CAFR
BNR
ANAF
Curtea de Conturi
InterAgro
Catena
Institutul Cultural Român
FNGCIMM
FRC
FRGC
Ministerul Economiei
SIF Banat-Crișana
Alpha Bank
AOAR
Asociația Oamenilor de Afaceri „PRO INVEST”
Dignitas
Parteneri Media
money
ceccar
audit
Practici de audit
AIESEC
energy
EOL
Amfiteatru Economic
Œconomica
Parteneri Junior
AIESEC
ASER
Hyperion
ISMB
Parteneri distributie
ManPres
TotalPost
ECONOMISTUL de vacanță

Așezările mici au lipici la banii europeni
Amara s-a „îndulcit” cu… 10 milioane de euro!

Constantin Priescu: Domnule Victor Moraru, primar al orașului Amara, știți că stațiunea dvs. se află la cea mai joasă altitudine geografică – exceptându-le pe cele de pe litoral – în comparație cu surate ale ei? Dacă adăugăm acestui dezavantaj geografic și numele ei neinspirat, Amara, nu credeți că ea ar putea fi percepută în mod eronat de turiști?


ECONOMISTUL analitic

Compactul și prizonierul clandestin

Compactul reprezintă un nou cuvânt dat pe vechile aliniamente de la Maastricht, poate ceva mai apăsat retoric și mai opintit asumat politic. În momentul în care la Maastricht, acum deja două decenii, se decidea ca Europa să se „cumințească” bugetar-fiscal pentru a putea circula o monedă unică într-o zonă fundamental neoptimă, după criteriile feng-shui ale maestrului Mundell, cred că duhul neîncrederii dădea târcoale Uniunii cam cum o face și acum cu noua mantră a „Compactului”.

„Merkozy“ electoral și Uniunea Politică a Europei

Un recent eveniment bilateral (Consiliul ministerial franco-german) a dat semnalul unei dezbateri care ar putea relua subiectul Uniunii Politice Europene. Cu acel prilej, cancelarul german Angela Merkel a anunțat că se va implica în campania electorală prezidențială din Franta, sprijinindu-l pe Nicolas Sarkozy. Reamintim că cei doi lideri fac parte din aceeași familie politică europeană, respectiv conservatorii.

Sănătatea, ruda săracă a economiei românești

SEC, STATISTIC, SĂNĂTATEA ESTE PLASATĂ MULT MAI SUS ÎN TOPUL PRIORITĂȚILOR ALTOR STATE EUROPENE, CARE, ORICUM, AU UN PIB PER CAPITA MAI MARE CA ROMÂNIA.
România se situează la coada unui clasament al țărilor civilizate în ceea ce privește resursele alocate sectorului sanitar. Deși înțelepciunea populară pune în fruntea dorințelor „sănătatea, că-i mai bună decât toate”, faptele guvernanților contrazic această aserțiune.

Capitalismul este în codul genetic

La scară istorică, lupta continuă a oamenilor pentru o viață mai bună a dus la crearea capitalismului. Punctul său forte este capacitatea de a crește productivitatea economică. Pe această bază, capitalismul produce mai multe oportunități pentru mai mulți oameni și promovează libertatea personală și politică. Faptul că este mai bun decât alte sisteme nu înseamnă că nu are defecte.

ECONOMISTUL În dezbatere

Propunere structură dezbateri
Proiectul Național de Modernizare Economică și Socială a României (VI) – Piața financiară

Așa cum anunțam în numărul precedent, o serie de sugestii ale cititorilor conturează necesitatea de a completa tematica inițială pentru dezbaterile-sinteză privind Proiectul Național de Modernizare Economică și Socială a României cu aspecte esențiale referitoare la finanțarea ansamblului activităților utile pentru progresul societății noastre. Ne conformăm dorinței amintite și supunem atenției tuturor celor interesați o tematică sugerată, de fapt, de cei care ne citesc.

ECONOMISTUL politic

Unde sunt zăpezile de altădată? „... Și dă-i, și luptă...” cu troienele de mituri și de neputințe

Factorii decidenți la nivel național și local – cei care au în „fișa postului” obligația de a prevedea și a preveni efectele deosebit de negative ale unor fenomene naturale – au făcut deseori apel, în aceste zile, la un moment memorabil în temă, și anume la viscolul din februarie 1954. Unii l-au folosit pentru a mai deturna atenția de la nemulțumirile politico-economice ale protestatarilor și celor mult mai mulți care le împărtășesc opiniile, alții – pur și simplu – pentru a-și acoperi propriile limite (să le spunem doar așa) manageriale. Sunt, cred, suficiente motive pentru a recurge la o foarte rapidă rememorare a „episodului” februarie 1954.

Reforma, în (de)zbatere publică
De la bolnavul închipuit la bolnavul rentabil

Schimbarea de fond pe care o propune reforma sistemului de servicii medicale nu este doar structurală, ci și conceptuală. Sigur, asta se obține mai greu prin lege; ține de politici publice, de condiționări economice, dar și de educație, de învăț și dezvăț. În viziunea promotorilor reformei, trecerea ar fi de la bolnavul închipuit la bolnavul rentabil, adică la un sistem de servicii medicale eficient inclusiv economic. Pe scurt, este vorba despre spitalizări făcute strict când și cât este necesar și prescrieri de rețete și tratamente ghidate mai puțin de perspectiva profitului la nivel de producător sau furnizor și mai mult de rentabilitatea sistemului.

Triunghiul Bermudelor
Guvernul Ungureanu: pas cu dreptul sau prinsul pe picior greșit?

Cum ziua bună se cunoaște de dimineață, toată lumea a așteptat – după ceremonia de depunere a jurământului la Palatul Cotroceni – primii pași ai Guvernului Ungureanu. Deși, la prima ședință din aceeași seară, noul Cabinet a subliniat gravitatea situației din județele lovite de intemperii, ziua următoare a fost consacrată în întregime solemnităților de predare-primire a funcțiilor de miniștri, factorii decidenți fiind „prinși” cu inutile operațiuni pur protocolare.

Criza (re)formelor, cu sau fără Fond. La „rece”, despre idei economice și prețul lor real, cu Jeffrey Franks, șeful misiunii FMI în România

Cu excepția, poate, a oamenilor politici, și aici mai degrabă a celor aflați la guvernare, care caută măcar să cumpere timp cât economia să nu le sucombe în brațe la ev de criză (fie provocată de „mismanagementul” macroeconomic marcă proprie, fie moștenită), a încheia acorduri de asistență financiară cu Fondul Monetar Internațional (fie ele soldate cu decont sau doar cu titlu preventiv) nu pare, mai niciodată, o cale providențială.


ECONOMISTUL de piață

Ținând de 6 (miliarde)
De pândă la fonduri europene

FORUM INVEST, CEL MAI IMPORTANT ORGANIZATOR DE EVENIMENTE INTERNAȚIONALE DE BUSINESS DIN ROMÂNIA ȘI UNUL DINTRE CEI MAI PRESTIGIOȘI DIN EUROPA, A ORGANIZAT, SĂPTĂMÂNA TRECUTĂ, LA BUCUREȘTI, CEA DE-A TREIA EDIȚIE A CONFERINȚEI INTERNAȚIONALE A DIRECTORILOR FINANCIARI, EVENIMENT DESFĂȘURAT ÎN COLABORARE CU ACCA (ASSOCIATION OF CHARTERED CERTIFIED ACCOUNTANTS) – CEA MAI MARE ORGANIZAȚIE PROFESIONALĂ CARE CERTIFICĂ ACTIVITATEA EXPERȚILOR FINANCIARI. GRUPUL-ȚINTĂ L-AU CONSTITUIT SPECIALIȘTII, ALE CĂROR EVALUĂRI ȘI DECIZII AU DETERMINAT ȘI DETERMINĂ ADAPTAREA MEDIULUI DE AFACERI LA CONDIȚIILE CRIZEI ȘI, PE ACEASTĂ BAZĂ, OFERĂ SOLUȚII PENTRU O REALĂ RELANSARE ECONOMICĂ, ÎNDEOSEBI ÎN SECTORUL PRIVAT.

Piața auto – perspectiva excentrică

Piața auto se poate vedea, în felul ei, și dintr-o perspectivă excentrică. O dovedește topul întocmit de Auto.ro, la nivelul pieței auto second hand în mediul online românesc, în funcție de criterii cum sunt prețul solicitat de vânzător și distincția mărcii.


ECONOMISTUL bibliofil

Libertate economică și proprietate

Autori: Cosmin MARINESCU (coord.), Gabriel STAICU, Marius-Cristian PANĂ, Octavian-Dragomir JORA, Cosmin MOSORA, Editura ASE, București, 2011
Redescoperirea libertății economice și a legăturii dintre aceasta și proprietatea privată de către o societate care a fost supusă o jumătate de secol unui experiment social menit să o facă să uite aceste drepturi naturale și imprescriptibile ale omului este un proces care durează mai mulți ani. Situația diferă de la o țară ex-comunistă la alta și de la o perioadă la alta.

ECONOMISTUL descifrat

Săptămâna statistică (nr. 6/2012)

BNR: Deficitul contului curent a crescut anul trecut cu 3%. În anul 2011, contul curent al balanței de plăți a înregistrat un deficit de 5,682 miliarde euro, în creștere cu 3% față de anul 2010, în principal datorită creșterii deficitului balanței veniturilor cu 22%, potrivit unui comunicat al BNR.


ECONOMISTUL prins la mijloc

Singur printre analiști (nr. 6/2012)

RIGOARE. În numeroasele relatări televizate despre situația meteorologică din țară s-au repetat formule de genul: „Peste 15 tractoare cu lame acționează pe șoselele din…”; „Peste 34 de sate se află încă sub nămeți”; „Peste 16 persoane fără adăpost au fost trimise la dormitoarele improvizate din Capitală”; „Peste 11 raiduri ale elicopterelor MAI au dus la spitale peste 37 de bolnavi”.

ECONOMISTUL expert

Contabilitate
Divergențe privind recunoașterea și evaluarea veniturilor. IAS 18 versus OMFP 3055/2009 (I)

Vă supunem atenției o analiză comparativă a politicilor contabile privind recunoașterea și evaluarea veniturilor având în vedere, pe de o parte, prevederile referențialului IFRS, iar, pe de altă parte, pe cele ale OMFP 3055/2009. Concluzia va fi aceea că nivelul de convergență real, având în vedere practica de întreprindere, este mult mai mic decât cel care ar rezulta din analiza prevederilor celor două surse analizate. Răspunsuri la întrebarea „De ce?” vom încerca să găsim împreună.

Audit financiar
Opinii pro și contra privind modificarea reglementării auditului financiar la nivel european

În momentul de față, pe plan european se întreprind eforturi de reformare a auditului financiar, ca o componentă importantă de depășire a crizei economice. În viziunea reglementatorilor europeni, și avem în vedere în principal Comisia Europeană, alături de concepte cum sunt supravegherea realizată în interes public și guvernanța corporativă, auditul financiar ar reprezenta unul dintre factorii cheie care să contribuie la stabilitatea financiară, prin garantarea veridicității situațiilor financiare întocmite de întreprinderi. Cu atât mai mult în condiții de criză economică prelungită, un audit temeinic este esențial pentru restabilirea siguranței și a încrederii în piață.


ECONOMISTUL internațional

Feudalism intelectual
Monstrul de sub patul inovării

Dacă Prometeu i-ar fi adus omenirii focul chiar în zilele noastre, avocații și consultanții de afaceri ai titanului ar fi avut grijă ca omenirea să plătească pentru fiecare chibrit pe care l-ar fi aprins. Să nu mai vorbim de costurile de licențiere pentru aplicațiile metalurgice și culinare și să nu mai vorbim de riscul ca presiunea divină să-i determine pe legislatorii muritori să extindă drepturile acestea în perpetuitate, eventual în incremente de câteva decenii, să nu se prindă oamenii.

Scrisori din Rusia
Pentru unii – mumă, pentru alții – ciumă

Efectele perverse ale crizei economice mondiale ar putea fi sintetizate, dintr-un anumit punct de vedere, în fenomenul pauperizării extreme a unora și procopsirea peste măsură a altora. Iar aceasta, nu numai pe plan internațional, în ceea ce privește raportul dintre țări, ci și în interiorul lor, privind situația diferitelor segmente ale populației. Situația din Federația Rusă constituie un exemplu elocvent.


ECONOMISTUL în concluzie

Internaționalizarea, de la fructe la tablete

Samsung oferă două lecții de istorie: una pentru coreeni, alta pentru restul lumii. Singurii care citesc primul capitol sunt cetățenii cu ochi mici și aprigi la muncă. Restul, masele globale, cunosc mai degrabă partea a doua, constant neinteresate dacă producătorul care le oferă telefonul mobil a vândut vreodată și altceva, de exemplu legume.


ECONOMISTUL cercetător

Banii cercetării: unde, când și cum
Agenții economici, implicați în formarea resursei umane. Investiție în meserie

Mediului economic i se deschide o cale promițătoare pentru formarea unei categorii de resursă umană așa cum și-o dorește. Este vorba de calificarea prin învățământ profesional – calificare profesională de nivel 2, corespunzător nivelului de referință 3 din Cadrul European al Calificărilor.

Evoluții și oferte pe piața universitară europeană

Târgul de oferte universitare World Education, organizat la București de Integral Programe Educative, și-a derulat, în premieră, o ediție în februarie, deci în plin an academic, demersul fiind motivat de evoluțiile din piața europeană a programelor de studii.

  • CECCAR
  • ASE
  • AFER
  • ROMSILVA
  • CAFR
  • BNR
  • ANAF
  • Curtea de Conturi
  • InterAgro
  • Catena
  • ICR
  • FNGCIMM
  • FRC
  • FRGC
  • Ministerul Economiei
  • SIF Banat-Crișana
  • AlphaBank
  • AOAR
  • PRO INVEST
  • Dignitas
  • The Money Channel
  • The Money Channel
  • Revista Audit Financiar
  • Revista PRACTICI DE AUDIT
  • Informația legislativă de care ai nevoie
  • Energy Report
  • Economia Online
  • Amfiteatru Economic
  • Œconomica
  • AIESEC
  • ASER
  • Hyperion
  • ISMB
  • Manpres
  • MailMan


rubrici ECONOMISTUL
Afaceri globale Am citit pentru dumneavoastră Business Cercetare, dezvoltare Dosar Finanțare Fonduri europene În dezbatere Macroeconomie Punctul pe I