Bine ați venit la  ECONOMISTUL!
Săptămânalul comunității economico-financiare din România

Revista Economistul te ține la curent cu ultimele știri, informații, articole și analize din domeniile economic, financiar, academic național și internațional.

cultură
și civilizație economică abonamente
Fii alături de noi în mediul social online și devino fanul nostru pe rețelele de socializare!

Economistul.ro folosește cookie-uri
Cookie-urile sunt fișiere text stocate pe calculatorul dvs. pentru a face experiența navigării pe site mai eficientă și mai plăcută.
Prin continuarea navigării, confirmați că sunteți de acord cu folosirea cookie-urilor - află mai multe despre cookie-uri
Mergi sus
ECONOMISTUL
arhivă
print
a+
a-

Anul economic 1989
Erori fără limită și limitele răbdării

Economistul nr. 5, 17 februarie 2014

Anul economic 1989 Erori fără limită și limitele răbdării

Concentrarea deciziei în mâinile cuplului prezidențial a determinat – și în a doua lună a anului 1989 – acumularea unui număr incredibil de erori, în special în sfera economiei. Informațiile pe care Elena Ceaușescu le filtra „pentru a nu-l supăra pe Tovarășul” veneau, deseori, în contradicție flagrantă nu numai cu stările de fapt netrucate, ci și cu datele comunicate direct, mai ales prin circuitele Securității, în așa fel încât nu erau întrunite nici măcar premisele minimale pentru fundamentarea unor hotărâri, cât de cât, raționale, fezabile. Consecințele erau, inevitabil, dezastruoase.

DUPLICITARI CU EI ÎNȘIȘI. Nu ne propunem o analiză de natură psihologică și, cu atât mai puțin, una de natură psihiatrică, însă era tot mai evident (așa cum rezultă din memoriile lui Ștefan Andrei, Dumitru Popescu și Silviu Curticeanu) că Nicolae Ceaușescu se mințea pe sine tot mai des în efortul lui disperat de a-și „construi” o lume paralelă care să-i confirme nu numai utopiile, ci și maniera maniacală în care recepta datele realității. O atestă, poate mai mult decât orice alte mărturii documentare, stenogramele ședințelor Comitetului Politic Executiv (CPEx) al C.C. al P.C.R. Pentru generațiile mai tinere (dar și pentru cei care au imperioasă nevoie să-și împrospăteze memoria) considerăm că nu este lipsit de interes să recurgem, din nou, la elocvența documentelor.

Astfel, Statutul P.C.R., valabil în anul 1989 (precizarea se impune, deoarece Statutul a fost modificat aproape la fiecare Congres al P.C.R.), prevedea la art. 24: „Comitetul Central alege Comitetul Politic Executiv și Secretariatul. Comitetul Politic Executiv asigură conducerea activității partidului între plenare (...) Comitetul Politic Executiv și Secretariatul raportează Comitetului Central despre activitatea depusă (ceea ce nu s-a întâmplat niciodată – n.n.).

Comitetul Politic Executiv constituie dintre membrii săi Biroul Permanent, condus (se putea altfel?! – n.n.) de Secretarul General al Partidului Comunist Român. Biroul Permanent asigură coordonarea operativă a activității (atenție – n.n.) de partid și de stat și adoptă hotărâri în limita competențelor stabilite de Comitetul Politic Executiv al C.C. al P.C.R. (aceste „competențe” nu s-au stabilit niciodată – n.n.). Biroul Permanent raportează asupra activității sale Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. (ceea ce, de asemenea, nu s-a întâmplat niciodată – n.n.)”.

[...]

Pentru acces complet la articol vă rugăm să vă abonați.

comentarii
arhivă

Comentariile vor fi publicate doar după validarea acestora de către moderator. Nu vor fi publicate comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau la ură, precum și acuzații fără acoperire. Vă mulțumim!
comments powered by Disqus


articole
din aceeași categorie
arhivă

Întunecimea prin care trece drumul întortocheat și plin de hopuri al tinerelor generații din România ne întunecă și simțirea noastră, a celor ce pășim pe ultima postață de viață. Dacă întâlnirea noastră are loc după șaizeci de ani de la absolvirea facultății, cu ușurință se poate înțelege ce vârstă au cei ce s-au văzut, în București, marți, 14 octombrie 2014.

În calitate de președinte al Asociației Române pentru Studiul Conjuncturii Economice, V. Madgearu înființează, în 1936, Institutul Românesc pentru Studiul Conjuncturii Economice. Acest institut (asupra căruia voi reveni în partea finală a prefeței) devine un centru de preocupări economice pentru cercetătorii din întreaga țară, stimulând activitatea în domeniul economiei mondiale.

Personalitate complexă și multilaterală, Virgil Madgearu ne apare în perspectiva timpului ca „economistul român cel mai reprezentativ al perioadei interbelice”. Spirit viu și pătrunzător, dotat „cu o putere de muncă puțin obișnuită, el a cuprins în sfera preocupărilor tot ceea ce putea să-i înlesnească analiza și interpretarea celor mai variate probleme economice, financiare, monetare, vamale, sociologice.

După cum am punctat în prima parte a discuției despre imputarea succesului transformării de sistem a Chinei ultimelor trei decenii și jumătate („Revoluțiile marginale” ale Chinei. „Teoria utilității” libertății economice, în citirea lui Coase, Economistul nr. 21-22, pp. 6-9), prezența a două „principii active” de reformă (unul liberal-spontan, altul etatist-controlat) a reprezentat marca definitorie a economiei de tranziție a acestei națiuni. Eșecul în a le separa este marea sursă a confuziei privitoare la reforma țării în viziunea, pe care o împărtășim, a lui Ronald Coase și a lui Ning Wang, din cartea Cum a devenit China capitalistă.

Înainte de a umbla cu pasul, orice periplu printr-un mediu anume, cu atât mai mult unul „neobișnuit”, presupune și umblarea cu mintea. China e o cultură cu propensiune civilizațională, o lume într-o lume, este digerabilă aparte de cei din alte spații, cu care și întreține schimburi metabolice economic, politic, social, cultural.

Peterson Institute for International Relations (SUA) și School of Public Policy de la Central European University (Ungaria) au organizat o conferință la Budapesta, în perioada 6-7 mai 2014, pe tema „Tranziția în perspectivă: 25 de ani de la căderea comunismului” (Transition in Perspective: 25 Years after the Fall of Communism). La conferință au participat János Kornai, Leszek Balcerowicz, Václav Klaus, Anatoly Chubais și mulți alți renumiți decidenți politici și economiști din mediul academic.

Nu aduce anul ce aduce ceasul! Iată, actualitatea nemijlocită (luna mai 2014) ne readuce în atenție, firește, la alte dimensiuni și cu alte semnificații, o temă „fierbinte” de acum 25 de ani, și anume industria de armament a României în context internațional. Intențiile guvernanților din prezent de a revigora acest segment industrial (în legătură cu situația din Ucraina) reprezintă o temă care nu face obiectul „serialului” nostru, însă ar fi absurd să nu vorbim, în context, despre istoricul „problemei”, despre trecutul care, iată, într-o manieră prismatică, își revendică, mereu și mereu, dreptul de a fi – cel puțin – evocat.

Într-unul din „episoadele” precedente aminteam că – încă de la începutul anului 1989 – Nicolae Ceaușescu împuternicise o comisie specială să pregătească proiectul viitorului plan cincinal și un program de perspectivă până în anul 2000.

Achitarea, în avans, a datoriei externe (aproape integral, întrucât mai rămăseseră „unele codițe”, inclusiv în raporturile cu China) a reprezentat, începând cu primăvara anului 1989, tema centrală a preocupărilor cuplului prezidențial și a majorității covârșitoare a populației țării. În primul caz, am avut de-a face cu testarea la limită (până la ruperea „frânghiei”) a gradului de suportabilitate a draconicelor măsuri de „austeritate” experimentate de-a lungul unor ani de cumplite privațiuni.

Primăvara anului 1989 a fost marcată de apariția unor șanse nesperate de majoritatea covârșitoare a populației țării. În pofida cortegiului de absurdități generate de decizia lui Nicolae Ceaușescu de a se achita, în avans, întreaga datorie externă a României, nu se poate ignora noua posibilitate reală de a se aloca resursele existente în perioada dată pentru ameliorarea ...

editorial Capitalul are roți, el vine singur dacă nu-i așternem gropi în față. Capitalul are roți și fuge ușor de un Stat-barieră. citește mai mult
analiticAți auzit de fractali? Ia uitați-vă la copaci! Ce vedeți? Niște structuri asimetrice, dar repetitive? Fractal este – potrivit definiției pe care o poate găsi oricine pe wikipedia – „o figură geometrică fragmentată sau frântă, care poate fi divizată în părți, astfel încât fiecare dintre acestea să fie (cel puțin) o copie miniaturală a întregului”. Termenul a fost introdus, în 1975, de Benoit Mandelbrot și provine din latinescul fractus, care înseamnă „fracturat” sau „spart”.
analiticÎn proiectul de buget pe anul 2016 al noului cabinet Dacian Cioloș, bugetul Serviciului Român de Informații (SRI) înregistrează o creștere spectaculoasă de aproape 20%, de la 1,55 miliarde lei în anul curent la 1,85 miliarde anul viitor. Această creștere bugetară extraordinară vine după o serie de impresionante creșteri succesive în cei doi ani precedenți, astfel încât din 2013 bugetul serviciului intern de informații sau de securitate a țării – sau, în orice caz, bugetul principalului serviciu interior de informații și securitate, că mai sunt câteva – a crescut cu nu mai puțin de 60%!
analiticSe discută, în ultimul timp, tot mai mult și mai insistent despre marile nereguli și abuzuri comise în procesul retrocedării bunurilor imobiliare (terenuri agricole, păduri, clădiri) naționalizate sau confiscate în timpul regimului comunist dictatorial. Pe măsură ce se înmulțesc dezvăluirile făcute de mass-media privind jaful nerușinat asupra patrimoniului național, crește nedumerirea și, totodată, indignarea opiniei publice autohtone, incapabilă să înțeleagă cum a fost posibil ca legi menite să repare marile nedreptăți, daunele (...)
Articole recomandate
Citește online varianta digitală
ECONOMISTUL nr. 16-17, 2016
Economistul 16-17, 14 octombrie 2016
Evenimente ASPES
Curs valutar
Social media
Alpha Bank
Alpha IMMpremier
Alpha IMMpremier
Alpha IMM Import-Export
Alpha IMM Import-Export
  • CECCAR
  • ASE
  • AFER
  • ROMSILVA
  • CAFR
  • BNR
  • ANAF
  • Curtea de Conturi
  • InterAgro
  • Catena
  • ICR
  • FNGCIMM
  • FRC
  • FRGC
  • Ministerul Economiei
  • SIF Banat-Crișana
  • AlphaBank
  • AOAR
  • PRO INVEST
  • Dignitas
  • The Money Channel
  • The Money Channel
  • Revista Audit Financiar
  • Revista PRACTICI DE AUDIT
  • Informația legislativă de care ai nevoie
  • Energy Report
  • Economia Online
  • Amfiteatru Economic
  • Œconomica
  • AIESEC
  • ASER
  • Hyperion
  • ISMB
  • Manpres
  • MailMan


rubrici ECONOMISTUL
Afaceri globale Am citit pentru dumneavoastră Business Cercetare, dezvoltare Dosar Finanțare Fonduri europene În dezbatere Macroeconomie Punctul pe I