Bine ați venit la  ECONOMISTUL!
Săptămânalul comunității economico-financiare din România

Revista Economistul te ține la curent cu ultimele știri, informații, articole și analize din domeniile economic, financiar, academic național și internațional.

cultură
și civilizație economică abonamente
Fii alături de noi în mediul social online și devino fanul nostru pe rețelele de socializare!

Economistul.ro folosește cookie-uri
Cookie-urile sunt fișiere text stocate pe calculatorul dvs. pentru a face experiența navigării pe site mai eficientă și mai plăcută.
Prin continuarea navigării, confirmați că sunteți de acord cu folosirea cookie-urilor - află mai multe despre cookie-uri
Mergi sus
ECONOMISTUL
arhivă
print
a+
a-

Antreprenor pe puntea suspinelor

Alexandra Rizea, jurnalist pe teme de politică și business
Economistul nr. 49-50, 15 decembrie 2014

Antreprenor pe puntea suspinelor

O caracteristică a vieții economice și sociale și din anul 2014 (avem de-a face cu un fenomen cronic de-a lungul întregii tranziții postdecembriste) o constituie luările de poziție repetate ale exponenților mediului de afaceri și sindicatelor privind măsurile care trebuie luate în vederea relansării sănătoase a creșterii PIB, ca sursă a unei mult dorite și justificate prosperități. Câteva exemple privind intervalul de timp la care ne referim vor avea – suntem convinși – darul să clarifice dimensiunile și efectul dialogului social la scară națională.

ȘANSELE UNUI „MAI BINE”. Cel mai recent exemplu vizează un proiect de lege care, chiar în această fază, a fost schimbat de patru ori. Este proiectul care privește modificarea actualelor reglementări referitoare la piața de capital. Nu vom intra în detalii, ci ne vom ocupa de mecanismele care, la modul principial, sunt puse în mișcare pentru perfecționarea procesului legislativ cu participarea celor mai reprezentativi exponenți din domeniile avute în vedere. Ministerul Finanțelor Publice a operat patru serii de modificări în proiectul de lege aferent, prin însușirea unor propuneri venite din structurile implicate în operațiunile bursiere. Numai că, în cazul unor măsuri, s-a acționat „mecanic”, ceea ce a dus la includerea unor prevederi cel puțin contradictorii. Față de această situație au reacționat Asociația Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), Asociația Brokerilor din România (ABR), Asociația Națională a Exportatorilor și Importatorilor din România (ANEIR) și alte asociații și organizații. S-au solicitat, între altele, explicații privind eliminarea din proiect a pragului la SIF-uri și a menținerii unor prevederi care încalcă drepturile acționarilor societăților listate la bursă. Urmează ca noile structuri guvernamentale să răspundă la astfel de solicitări legitime.

Dacă ne vom îndrepta atenția asupra altor mesaje din economie și viața socială, vom constata că există propuneri care vizează problematica fundamentală la nivelul întregii economii, cât și aspecte de ordin tematic și sectorial. La vremea respectivă, „Economistul” a informat despre documentele publice ale asociațiilor investitorilor străini, ale investitorilor autohtoni, ale sistemului cameral și centralelor sindicale. Cele mai multe dintre ele au privit necesitatea modificării structurale a Codului fiscal și a Codului de procedură fiscală. Chiar recent, prin inițiativa încheierii unui „Pact pentru Fiscalitate”, revista noastră a readus în atenție multe deziderate ale contribuabililor. Proiectele de modificare a celor două Coduri nu s-au definitivat însă, iar acest fapt are deopotrivă efecte pozitive și negative. Cele pozitive se referă la faptul că este posibil să se evite soluțiile pripite, insuficient fundamentate, iar cele negative scot în evidență faptul că pășim într-un nou exercițiu fiscal-bugetar fără corectarea unor erori grave din legislația fiscală actuală.

Florin Pogonaru

„AOAR consideră că publicarea spre consultare publică a nu mai puțin de patru versiuni ale unui proiect de act normativ (este vorba despre proiectul de modificare a Legii pieței de capital – n.r.) este, în cel mai bun caz, de natură a releva o confuzie profundă la nivel instituțional și ridică serioase semne de întrebare asupra procesului de consultare publică și interinstituțională. Rezervele noastre sunt întărite și de faptul că ultima variantă a proiectului de lege exclude, fără nicio motivare, rezultatele din consultările cu mediul de afaceri”. Florin Pogonaru, Președintele AOAR (din comunicatul AOAR, 2 decembrie 2014)

CAUZE ȘI EFECTE. Există, desigur, tendința de a se prezenta factorilor decidenți deziderate maximaliste, unele care ajung până la solicitarea unei amnistii fiscale. Și aceasta, în condițiile în care, potrivit datelor companiei de consultanță KeysFin, unele dintre cele mai mari firme din țara noastră care derulează afaceri la nivel european și mondial înregistrează mari datorii la stat. Primii cinci datornici (Telekom România, RCS&RDS, Daewoo Mangalia, Dacia și Petrotel Lukoil SA) au restanțe de aproape 20 miliarde lei la obligațiile față de stat. În documentele în care se prezintă rezultatele financiare ale unor asemenea companii, dar și ale multor altora, sunt menționate și efectele negative ale nesoluționării la timp a unor deziderate justificate ale mediului de afaceri. Astfel, revenim la fiscalitate, cu accent pe caracterul nestimulativ al multor impozite și taxe.

În același timp, din partea sindicatelor au venit și vin numeroase semnale care se concentrează pe revendicarea unor modificări importante în Codul Muncii. Se consideră că modificările operate în 2010 și 2011 nu au dus nici pe departe la o adevărată flexibilizare a pieței muncii, ci au creat un dezechilibru între drepturile și obligațiile patronatelor și cele ale sindicatelor.

Alex Jurconi

„Obiectivul nostru este ca scăderea TVA de la 24% la 5% la carne și produse din carne să fie preluată în bugetul anului 2015, cu acțiune imediată de la 1 ianuarie. Asociațiile profesionale din domeniul nostru de activitate au inițiat, în aprilie 2014, o campanie la nivel național pentru susținerea reducerii TVA la carne și la produsele din carne. Până la 2 decembrie, peste 200.000 de români au semnat petiția redactată în acest scop”. Alex Jurconi, Președintele Pro Agro

Nu evaluăm aici valabilitatea pozițiilor adoptate. Atrage, însă, atenția faptul că dialogul social instituționalizat inclusiv printr-o lege specifică funcționează în regim de avarie. Consiliul Economic și Social care a fost conceput ca un instrument esențial de armonizare a pozițiilor celor trei părți componente patronate - sindicate - Guvern a devenit, în mare parte, o ficțiune. În loc ca toate disputele să fie examinate în acest cadru instituțional, protagoniștii preferă să se „războiască” în spațiul public, mizând pe factori care nu au nicio legătură cu fondul chestiunilor controversate. Se mizează excesiv pe factorul „percepție”, ceea ce denaturează grav multe dintre elementele concrete din viața reală. Chiar dacă a existat, în ultima vreme, la nivel ministerial, o instituție intitulată „Dialog social”, rolul acesteia a fost minor, dacă nu chiar, în anumite situații, inexistent.

La nivel departamental, s-au constituit, cum se știe, comisii pentru dialogul social. Cele mai multe au, însă, un caracter formal, ceea ce împiedică și examinarea unor chestiuni care privesc activitatea economică și socială din diverse sectoare. Așa se explică de ce continuă să fie nesoluționate cerințe ale patronatelor și sindicatelor din asemenea domenii cum sunt zootehnia și industria agroalimentară, turismul, energetica etc. Experiența de până acum relevă că fără reactivarea acestor organisme sunt puține șanse ca situația să se îmbunătățească semnificativ. În această privință, nu poate fi omis nici faptul că, mai ales în privința patronatelor, există și numeroase luări de poziție care contestă reprezentativitatea unor structuri ale mediului de afaceri. În aceste circumstanțe, cu atât mai mult se impune regândirea întregului mecanism al dialogului social în vederea repunerii lui măcar pe „linia de plutire”.

Gheorghe Răcaru

„Cred că dezvoltarea turismului se poate face doar prin aducerea unui număr cât mai mare de străini în țară. Avem nevoie de un program coerent, de promovare pentru atingerea acestui obiectiv. Până acum, nimeni dintre cei care au condus domeniul turismului nu a venit cu un astfel de program, atât de necesar pentru fructificarea unui uriaș potențial de care dispunem și pe care business-ul autohton nu a reușit deocamdată să-l pună în adevărata lui valoare”. Gheorghe Răcaru, Directorul general al Blue Air

„ACORDUL DE PARTENERIAT”. Ne referim la „parteneriat” și „parteneriate” pornind de la o altă stare de fapt care a provocat și provoacă numeroase confruntări. Speranțele puse în încheierea unui număr cât mai mare de parteneriate public-privat (PPP) s-au dovedit în mare măsură iluzorii. Exemplul cel mai concludent îl constituie eșuarea unor inițiative menite să soluționeze marea problemă a autostrăzilor. Dar cazuri asemănătoare au fost consemnate și în multe alte domenii. De altfel, este contestată, în continuare, Legea privind parteneriatele public-privat, pe motiv că ar conține prevederi nestimulative pentru mediul de afaceri.

Dacă vom lua în considerare un veritabil eveniment al anului pe care-l încheiem, lucrurile vor căpăta o justificată notă de optimism. Avem în vedere Acordul de parteneriat pentru perioada 2014-2020 încheiat între Guvernul României și Uniunea Europeană. În ordinea de idei pe care o desfășurăm în această analiză, respectivul Acord prezintă o importanță aparte. Motivul îl constituie luarea în considerare a multor propuneri, recomandări și soluții avansate de mediul de afaceri în ultimii ani. Nu avem posibilitatea să prezentăm pe larg Acordul, dar la fiecare capitol – COMPETITIVITATE, OAMENII ȘI SOCIETATEA, INFRASTRUCTURĂ, RESURSE, ADMINISTRAȚIE ȘI GUVERNANȚĂ – există prevederi care nu reprezintă altceva decât preluarea unor propuneri ale mediului de afaceri și ale sindicatelor. Întrucât se pune un accent deosebit pe primul obiectiv tematic, și anume „Consolidarea cercetării, a dezvoltării tehnologice și a inovării”, Acordul conține măsuri concrete privind „îmbunătățirea condițiilor de cercetare și dezvoltare, urmărindu-se, în mod special, ca nivelurile combinate ale investițiilor publice și private din acest sector să ajungă la 2% din PIB”. De asemenea, pentru sublinierea și a unui aspect din sfera socială, precizăm că în Acord se prevede „atingerea obiectivului de creștere la 70% a ratei naționale de ocupare a forței de muncă, nivel asumat de România prin abordarea ocupării într-o manieră integrată din perspectiva educației, formării profesionale și a oportunităților de angajare”. Totodată, se menționează obiectivul asumat de România de a reduce față de 2008 cu 580.000 numărul persoanelor cu risc de sărăcie sau de excluziune socială.

Accentul pe care-l punem pe Acordul de parteneriat 2014-2020 se explică și prin exemplul pe care-l oferă tuturor participanților la dialogul social din țara noastră. Este o dovadă a posibilității de a se identifica zonele consensuale, deși la începutul negocierilor pozițiile părților contractante au fost foarte îndepărtate, ca să nu spunem opuse. Parteneriatul dintre patronate, sindicate și guvern se află încă în cea mai mare parte în stadiul declarativ. Un pas înainte poate fi și trebuie făcut întrucât, așa cum capitalul nu poate fi despărțit de muncă, nici interesele specifice celor trei parteneri de dialog social nu pot fi armonizate. Este una dintre marile lecții manageriale ale anului 2014.

Cuvinte cheie: dosar | economistul tablou | antreprenor | PIB
comentarii
arhivă

Comentariile vor fi publicate doar după validarea acestora de către moderator. Nu vor fi publicate comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau la ură, precum și acuzații fără acoperire. Vă mulțumim!
comments powered by Disqus


articole
din aceeași categorie
arhivă

Când vorbim, în cunoștință de cauză, despre guvernare și guvernanță, implicăm, direct și indirect, tema politicilor publice. Deși există zeci de definiții ale acestui concept, până la urmă importantă este măsura în care politicile publice corespund intereselor publice, respectiv așteptărilor justificate ale majorității populației țării.

Adică geopolitică și geoeconomie. Și una, și alta. În același timp. Un mix perfid de concepte și strategii par să definească cel mai bine marea scenă internațională a lumii anului 2014 care se încheie. Și dacă am mai adăuga și un mic prefix neo celor două…

Una dintre coincidențele (poate chiar ironiile) de ordin istoric este aceea că exact în ziua în care se împlinește un sfert de secol de la Revoluția română din decembrie 1989 se va produce schimbul de ștafetă la nivelul președintelui României. Există, oare, o legătură directă sau indirectă între cele două momente care – păstrând proporțiile – se află în zona de interes maxim a populației țării?

De regulă, la fiecare al doilea tur de scrutin (cu excepția anului 1990, când președintele s-a ales din... prima cu peste 85 la sută din sufragii), cei care solicită votul pentru a ocupa cea mai înaltă funcție în stat supralicitează angajamentele pe care și le asumă în fața alegătorilor potențiali, ajungându-se chiar la formularea de ținte de-a dreptul aberante.

Rareori se întâmplă să se afle în dezbatere publică o temă din sfera deciziilor guvernamentale și parlamentare despre care nu se știe nimic oficial. Este cazul unui preconizat proiect de rescriere a Codului Fiscal, proiect care nu a fost dat până acum publicității în forma finală. Cu toate acestea, dată fiind însemnătatea unui asemenea subiect, spațiul public este ocupat într-o măsură considerabilă de informații, dezmințiri, anunțuri, contra-anunțuri referitoare la măriri sau reduceri de impozite și taxe. Care este adevărul?

Despre taxe și impozite în folosul cetățeanului, nu împotriva lui, și despre fonduri europene ca sprijin, nu ca povară, pentru finanțele publice naționale, cu prof. univ. dr. Nicu Marcu
Documentarul din „Economistul” reprezintă un demers jurnalistic izbutit și, totodată, un mod echilibrat de prezentare a acestui domeniu nodal pentru o bună gestiune a sectorului public și, prin atingere, a domeniului privat. Sectorul bugetar-fiscal rămâne unul dominat parcă mai mult de patimă politică decât de expertiză tehnică pusă sincer în slujba unor obiective clare.

Convorbire cu Nicolae Văcăroiu, președintele Curții de Conturi a României
Domnule președinte, instituția pe care o conduceți trăiește un moment aniversar, dar mai mult decât atât, perpetuarea unei responsabilități aparte în arhitectura statului de drept: exercită funcția de control asupra modului de formare, de administrare și de întrebuințare a resurselor financiare ale statului și ale sectorului public. Orice bilanț impune o dublă privire. Spre înapoi și spre înainte. Cum priviți deopotrivă istoria de 150 de ani a Curții de Conturi a României, precum și viitorul care i se deschide?

Vizita în România a Vicepreședintelui american Joe Biden și a Secretarului General al NATO, Anders Fogh Rasmussen, face parte dintr-o campanie mai largă de asigurare a membrilor NATO din Estul Europei cu privire la validitatea garanțiilor de securitate de care beneficiază. Legitimitatea NATO ca organizație de apărare colectivă depinde de credibilitatea acestor garanții, atât din punctul de vedere al relațiilor cu membri și potențiali parteneri, cât și din cel al calculelor strategice ale unui potențial agresor.

Recentele inundații, considerabil mai reduse ca amploare și efecte decât multe altele din anii precedenți, au adus în prim-plan, cu un grad de acuitate sporit, responsabilitatea autorităților față de modul în care pot fi prevenite și diminuate consecințele unor asemenea fenomene incluse în categoria dezastrelor naturale. Dintr-o perspectivă economico-socială cu accent pe managementul riscului, ne propunem să sintetizăm câteva aspecte care se subsumează conceptului de politici publice.

În 1952, s-a înscris în spațiul public occidental, ca expresie a celor mai percutante principii și reguli ale democrației, Adunarea Co­mună a Comunității Europene a Cărbunelui și Oțelului (CECO), redenumită Adunarea Parlamentară Euro­peană în 1958. În 1962, instituția a devenit Parlamentul Eu­ropean (PE). Primele alegeri directe în această structură au avut loc mai târziu, în 1979.

editorial Capitalul are roți, el vine singur dacă nu-i așternem gropi în față. Capitalul are roți și fuge ușor de un Stat-barieră. citește mai mult
analiticAți auzit de fractali? Ia uitați-vă la copaci! Ce vedeți? Niște structuri asimetrice, dar repetitive? Fractal este – potrivit definiției pe care o poate găsi oricine pe wikipedia – „o figură geometrică fragmentată sau frântă, care poate fi divizată în părți, astfel încât fiecare dintre acestea să fie (cel puțin) o copie miniaturală a întregului”. Termenul a fost introdus, în 1975, de Benoit Mandelbrot și provine din latinescul fractus, care înseamnă „fracturat” sau „spart”.
analiticÎn proiectul de buget pe anul 2016 al noului cabinet Dacian Cioloș, bugetul Serviciului Român de Informații (SRI) înregistrează o creștere spectaculoasă de aproape 20%, de la 1,55 miliarde lei în anul curent la 1,85 miliarde anul viitor. Această creștere bugetară extraordinară vine după o serie de impresionante creșteri succesive în cei doi ani precedenți, astfel încât din 2013 bugetul serviciului intern de informații sau de securitate a țării – sau, în orice caz, bugetul principalului serviciu interior de informații și securitate, că mai sunt câteva – a crescut cu nu mai puțin de 60%!
analiticSe discută, în ultimul timp, tot mai mult și mai insistent despre marile nereguli și abuzuri comise în procesul retrocedării bunurilor imobiliare (terenuri agricole, păduri, clădiri) naționalizate sau confiscate în timpul regimului comunist dictatorial. Pe măsură ce se înmulțesc dezvăluirile făcute de mass-media privind jaful nerușinat asupra patrimoniului național, crește nedumerirea și, totodată, indignarea opiniei publice autohtone, incapabilă să înțeleagă cum a fost posibil ca legi menite să repare marile nedreptăți, daunele (...)
Articole recomandate
Citește online varianta digitală
ECONOMISTUL nr. 16-17, 2016
Economistul 16-17, 14 octombrie 2016
Evenimente ASPES
Curs valutar
Social media
Alpha Bank
Alpha IMMpremier
Alpha IMMpremier
Alpha IMM Import-Export
Alpha IMM Import-Export
  • CECCAR
  • ASE
  • AFER
  • ROMSILVA
  • CAFR
  • BNR
  • ANAF
  • Curtea de Conturi
  • InterAgro
  • Catena
  • ICR
  • FNGCIMM
  • FRC
  • FRGC
  • Ministerul Economiei
  • SIF Banat-Crișana
  • AlphaBank
  • AOAR
  • PRO INVEST
  • Dignitas
  • The Money Channel
  • The Money Channel
  • Revista Audit Financiar
  • Revista PRACTICI DE AUDIT
  • Informația legislativă de care ai nevoie
  • Energy Report
  • Economia Online
  • Amfiteatru Economic
  • Œconomica
  • AIESEC
  • ASER
  • Hyperion
  • ISMB
  • Manpres
  • MailMan


rubrici ECONOMISTUL
Afaceri globale Am citit pentru dumneavoastră Business Cercetare, dezvoltare Dosar Finanțare Fonduri europene În dezbatere Macroeconomie Punctul pe I