Bine ați venit la  ECONOMISTUL!
Săptămânalul comunității economico-financiare din România

Revista Economistul te ține la curent cu ultimele știri, informații, articole și analize din domeniile economic, financiar, academic național și internațional.

cultură
și civilizație economică abonamente
Fii alături de noi în mediul social online și devino fanul nostru pe rețelele de socializare!

Economistul.ro folosește cookie-uri
Cookie-urile sunt fișiere text stocate pe calculatorul dvs. pentru a face experiența navigării pe site mai eficientă și mai plăcută.
Prin continuarea navigării, confirmați că sunteți de acord cu folosirea cookie-urilor - află mai multe despre cookie-uri
Mergi sus
ECONOMISTUL
arhivă
print
a+
a-

An bun pentru producția de legume, dar să vedem prețurile

Economistul nr. 10, 01 iunie 2016


An bun pentru producția de legume, dar să vedem prețurile

Legumicultura este cunoscută drept o afacere care necesită multă muncă, dar care poate aduce și satisfacții, dacă e practicată de persoane care se pricep. Însă ca să obții și profit e nvoie și de un alt ingredient: noroc. Și asta pentru că legumicultorii sunt la mâna naturii, indiferent dacă legumele sunt cultivate în câmp sau în spații închise. Mai ales de când schimbările climatice aduc din ce în ce mai frecvent fenomene meteo extreme.

Petrică Bolocan este legumicultor din Colibași, județul Giurgiu. Tradiția din familie l-a determinat să apuce de legumicultură. A contat și faptul că a făcut liceul agricol, dar și lipsa altor oportunități de angajare la momentul terminării liceului. „Atunci (n.r.-începutul anilor ’90) legumicultura mergea bine. Vindeam castraveții cu 1 leu/kg și așa se vând și acum. Diferența e că prețul in-puturilor a crescut de atunci enorm”, a declarat pentru „Economistul”, legumicultorul. În prezent, el produce circa 50 de tone de roșii pe an, 20 de tone de vinete, 70.000 de salate pe an etc. 

De ce nu putem să rezolvăm problema intermediarilor 

Așadar, între perspectiva de a se angaja la unul dintre proaspeții patroni de după ’89 și a continua tradiția din familie a ales a două variantă. Pe lângă pământul pe care îl avea de la părinți și bunici a mai cumpărat ceva și, de la 2.000-3.000 de metri pătrați de solar în ’94-’98, a ajuns la 1 hectar. „Am investit mult de când m-am apucat de această activitate, dar n-aș mai investi în nici un metru de solar. În 1.000 de metri de solar investești, fără teren, circa 10.000 de euro și nu știi când și dacă îi scoți. Dacă ar exista depozite, situația ar fi alta. Așa cum se prezintă situația în prezent, pentru micii legumicultori e foarte greu. Nu îți poți valorifica marfa la un preț care să-ți acopere costurile. În piețe și magazine nu au loc, iar intermediarii oferă prețuri foarte mici, astfel încât ei să obțină un profit foarte mare. De ce nu putem să rezolvăm această problemă a intermediarilor, ca să câștige și producătorii și consumatorii, nu doar intermediarii?”, se întreabă Petrică Bolocan. Legumicultorul susține că dacă s-ar respecta legea și aceștia ar fi controlați nu ar avea ce să caute în piețe, pentru că nu sunt producători. Un exemplu este cel al intermediarilor care comercializează de o lună „Roșii românești” la prețuri foarte mari, în condițiile în care roșiile românești abia acum, la mijlocul lunii mai, încep să apară pe piață. „E bine ca oamenii să știe că roșiile se plantează la sfârșitul lunii martie și în aprilie și au nevoie de 60-70 de zile ca să se coacă. Roșii românești sunt pe piață de la sfârșitul lunii mai în cantități mai mari”, declară Petrică Bolocan. 

Prețurile nu acoperă nici 70% din costuri 

El a avut și un contract cu un supermarket, dar pretențiile acestuia în privința taxelor l-au făcut să renunțe. Din experiența pe care o are, știe că produsele din supermarketuri ar fi cu 20-30% mai ieftine, dacă aceste rețele comerciale s-ar aproviziona direct de la producători, nu prin intermediari. Acum își vinde toată marfa în piața Rahova din Capitală. Noroc cu tatăl care poate să stea să vândă, iar el se poate astfel ocupa de producție. Vremea bună de până acum face ca cel puțin până în acest moment, estimarea pentru producția de legume să fie una bună. „Este un an bun pentru producție, dar să vedem cum merge prețul, să nu lucrăm în pierdere. Un preț bun ar fi, de exemplu, ca roșia să nu scadă sub 2 lei/kg, dar să nu fie nici mai scumpă de 5 lei/kg. Prețurile la care legumicultorii vând acum nu le acoperă nici 70% din costuri. Din prețul legumelor, 50% reprezintă costul cu input-urile, circa 21% impozitele, mai adăugăm și transportul și vedem că nu rămânem mai cu nimic”, spune legumicultorul giurgiuvean.

Costurile cu întreținerea pentru un solar care se întinde pe 1 hectar ajung la peste un miliard de lei pe an, dacă trebuie să-i schimbi și folia, lucru necesar mai ales în ultimii ani, de când fenomenele meteo extreme (grindină, vânt puternic) sunt din ce în ce mai frecvente. Sunt bani mulți, iar legumicultorii când vine vorba de finanțare întâmpină probleme destul de mari. Subvenții nu primesc, iar accesul la credite este limitat de solicitarea privind garanțiile. „În general, micii legumicultori nu au posibilitatea să garanteze un credit. Mulți au luat credite, și acum au probleme foarte mari”, afirmă Bolocan. 

Acces dificil la fondurile UE pentru legumicultori 

Nici accesarea fondurilor europene nu este la îndemâna legumicultorilor. „La fondurile europene trebuie garanții care să acopere și TVA, ceea ce e foarte mult. Trebuie să ai și cofinanțare, să ai cu ce să garantezi și să ai bani de investit până îți vin banii de la UE, iar banca nu așteaptă. Am avut un proiect pentru un depozit de legume. Am umblat foarte mult. În fine, când proiectul s-a aprobat, nu am avut garanții pentru TVA pentru că Fondul de Garantare nu garantează TVA și aceasta reprezintă o parte importantă”, susține Petrică Bolocan. Asocierea ar putea fi o soluție, dar deocamdată nici din acest punct de vedere lucrurile nu stau bine. Eu am o cooperativă, suntem 11 membri, dar pentru că nu avem un depozit și accesul la finanțare este greu, nu am reușit să facem cooperativa viabilă. Spune că o să încercăm și pe noul PNDR, dar nu își face mari speranțe, dacă nu se schimbă ceva în domeniul stimulării asocierii și al facilitării accesului la credite.

Un regret pe care Petrică Bolocan îl are este legat de faptul că legumicultorii români nu mai folosesc sămânță românească și din această cauză legumele românești nu mai au gustul de pe vremuri. Dar, chiar și așa, cu sămânță din Turcia, Israel, Franța, Olanda, produsele românești tot sunt mai gustoase pentru că sunt crescute pe pământ spre deosebire de cele din Occident care sunt crescute doar cu chimicale, fără să atingă pământul. 

Sprijin temporar pentru legumicultorii români 

Guvernul României a adoptat, în luna februarie, 2016, un proiect de hotărâre pentru aprobarea sprijinului financiar excepțional cu caracter temporar pentru producătorii agricoli din sectorul fructe și legume. Sprijinul este destinat acoperirii unei părți din pierderile suferite de producătorii agricoli de legume și fructe, ca urmare a retragerii de pe piață a produselor în perioada 8 august 2015 - 18 septembrie 2015, în contextul crizei cauzate de embargoul impus de Rusia. Petrică Bolocan este însă sceptic că de acest ajutor vor beneficia și micii legumicultori. „În general, astfel de ajutoare ajung la marii producători de legume în sere. Până acum nu am auzit că s-ar fi dat ceva”, spune Bolocan.

Valoarea maximă a sprijinului financiar excepțional cu caracter temporar necesar pentru plata măsurii este de 2.300.000 lei și se oferă ca sprijin financiar aferent Fondului European de Garantare Agricolă – FEGA, prin bugetul Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale pe anul 2016”.

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) trebuie să facă plățile până la data de 30 septembrie 2016, urmând ca beneficiarii eligibili să fie atât organizații de producători din sectorul fructelor și legumelor recunoscute potrivit prevederilor art. 154 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului, precum și producători de fructe și legume care nu sunt membri ai unei organizații de producători recunoscute.

Sprijinul financiar excepțional cu caracter temporar pentru sectorul fructe și legume se acordă producătorilor agricoli pentru măsura retragerii de pe piață, în contextul embargoului rusesc privind produsele din UE. Acesta este un instrument de protejare a pieței comunitare, a producătorilor, în absența căruia prețurile s-ar fi prăbușit foarte mult.

comentarii
arhivă

Comentariile vor fi publicate doar după validarea acestora de către moderator. Nu vor fi publicate comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau la ură, precum și acuzații fără acoperire. Vă mulțumim!
comments powered by Disqus


articole
din aceeași categorie
arhivă

Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR) a lansat „Programul de Guvernare 2016-2020 al mediului de afaceri”. „Acesta a fost transmis tuturor partidelor politice și așteptăm să ne cheme la discuții să vedem cine și-l asumă. Avem câteva semnale de la partidele mari că ar fi interesate”, a declarat Florin Jianu, președintele CNIPMMR. Programul este structurat pe șapte capitole și cuprinde Măsuri administrative/instituționale, Accesul la finanțare, Sprijinirea și promovarea antreprenoriatului, Stimularea creării de locuri de muncă în sectorul privat, IMM-urile inovative și internaționalizarea, Sprijinirea turismului, Măsuri legislative.

Companie cu capital privat, integral românesc, înființată în anul 1999, este distribuitor național al input-urilor de bază pentru producția agricolă: know-how, semințe, produse pentru protecția plantelor, îngrășăminte pentru sol, fertilizanți foliari, bioregulatori etc. Clienții (partenerii) săi sunt fermieri din toată țara (cultivatori), distribuitori locali, procesatori de produse agricole. Micii fermieri sunt deserviți fie prin magazinul propriu, fie prin intermediul magazinelor sau a distribuitorilor locali.

Industria auto a devenit una dintre ramurile importante ale economiei românești. Între sectoarele economice, aceasta se plasează pe locul al patrulea, cu o pondere de 4,7% din total, aproape la egalitate cu sectorul producerii de energie care deține, la nivelul anului trecut, 4,9%. De la preluarea companiei Automobile Dacia de către grupul francez Renault în 2005, numărul companiilor din domeniu, precum și afacerile acestora, a crescut de peste cinci ori în 10 ani, de la 3,8 miliarde euro la peste 20 miliarde euro în 2015. Cu toate acestea, ponderea Automobile Dacia și Ford în cifra de afaceri a întregului sector a scăzut la mai puțin de o treime, 71% aparținând companiilor producătoare de piese și subansamble, conform datelor comunicate de Asociația Constructorilor de Automobile din România (ACAROM). Ascensiunea puternică, care a devansat așteptările specialiștilor, s-a bazat aproape exclusiv pe investiții străine. Astfel, procentajul din cifra de afaceri care a revenit companiilor cu capital românesc din totalul celei înregistrate în industria auto a fost, în 2014, de 12%. Sectorul auto deține însă cea mai mare pondere la export, cu aproape un sfert din total, în 2015 valoarea exporturilor însumând 13 miliarde euro.

Nici Apple sau Samsung nu mai sunt ce au fost odinioară. În lumea gadgeturilor, odinioară e sinonim cu patru-cinci ani în urmă. Se pare că cei doi giganți mondiali, care au pus la pământ alte nume grele ale industriei, precum Nokia, Sony sau Motorola, sunt pe cale de a fi depășite de dragonii „made in China”, care cresc în cinci ani de la aproape nimic la peste 45 miliarde dolari – valoare de piață – cazul Xiaomi.

Interviu cu ing. Ciprian Pahonțu, director general al Regiei Naționale a Pădurilor - Romsilva

Interviu cu Mihai Cristian Dărmănescu, creatorul brandului Alfredo Seafood, unul dintre primii trei cei mai importanți jucători de pe piața importatorilor și distribuitorilor de pește și fructe de mare

Dacă în ultimii ani piața asigurărilor s-a confruntat cu probleme din cauza crizei ce a debutat în anul 2008, societățile de brokeraj își consolidează poziția, tot mai mulți români înțelegând că apelarea la un broker de asigurări nu presupune costuri suplimentare și este o soluție în avantajul lor.

Președintele României a promulgat recent Legea Supermarketurilor. Fermierii s-au temut că legea care le-ar facilita accesul în supermarketuri ar putea fi blocată ca urmare a presiunilor uriașe exercitate de reprezentanții marilor retaileri. Odată cu intrarea în vigoare a legii marile rețele de magazine sunt obligate să se aprovizioneze „pe lanțul scurt”, adică din zonele apropiate, ceea ce ar asigura și o prospețime a alimentelor. Există însă și excepții. Atunci când pe „lanțul scurt” nu se pot asigura cantitățile necesare, aprovizionarea se poate face cu produse din afara „lanțului scurt”. „Este o poveste că fermierii români nu au suficientă marfă să aprovizioneze supermarketurile. Producem, dar pentru că fermierii nu au avut unde să vândă, s-au orientat către export. De exemplu, eu înainte de intrarea pe piață a supermarketurilor produceam 7.000-8.000 de tone de cartofi. Acum produc doar 10 tone, pentru că nu am unde să vând. Dacă aș avea unde să vând, aș produce mai mult”, a declarat pentru „Economistul” președintele Ligii Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), Laurențiu Baciu. 

În mod evident, votul britanicilor pentru ieșirea din Uniunea Europeană a reprezentat un șoc pentru aproape toată lumea. Spun pentru aproape toată lumea pentru că anumite semne existau încă dinainte. În bătălia dusă de părțile direct implicate au fost aduse tot felul de argumente unele reale, altele mai puțin. Au trecut deja mai mult de 10 zile de la votul istoric și lucrurile încep să se clarifice. Reacțiile imediate încep să se estompeze, luciditatea luând locul isteriei și pesimismului catastrofic.

editorial Capitalul are roți, el vine singur dacă nu-i așternem gropi în față. Capitalul are roți și fuge ușor de un Stat-barieră. citește mai mult
analiticAți auzit de fractali? Ia uitați-vă la copaci! Ce vedeți? Niște structuri asimetrice, dar repetitive? Fractal este – potrivit definiției pe care o poate găsi oricine pe wikipedia – „o figură geometrică fragmentată sau frântă, care poate fi divizată în părți, astfel încât fiecare dintre acestea să fie (cel puțin) o copie miniaturală a întregului”. Termenul a fost introdus, în 1975, de Benoit Mandelbrot și provine din latinescul fractus, care înseamnă „fracturat” sau „spart”.
analiticÎn proiectul de buget pe anul 2016 al noului cabinet Dacian Cioloș, bugetul Serviciului Român de Informații (SRI) înregistrează o creștere spectaculoasă de aproape 20%, de la 1,55 miliarde lei în anul curent la 1,85 miliarde anul viitor. Această creștere bugetară extraordinară vine după o serie de impresionante creșteri succesive în cei doi ani precedenți, astfel încât din 2013 bugetul serviciului intern de informații sau de securitate a țării – sau, în orice caz, bugetul principalului serviciu interior de informații și securitate, că mai sunt câteva – a crescut cu nu mai puțin de 60%!
analiticSe discută, în ultimul timp, tot mai mult și mai insistent despre marile nereguli și abuzuri comise în procesul retrocedării bunurilor imobiliare (terenuri agricole, păduri, clădiri) naționalizate sau confiscate în timpul regimului comunist dictatorial. Pe măsură ce se înmulțesc dezvăluirile făcute de mass-media privind jaful nerușinat asupra patrimoniului național, crește nedumerirea și, totodată, indignarea opiniei publice autohtone, incapabilă să înțeleagă cum a fost posibil ca legi menite să repare marile nedreptăți, daunele (...)
Articole recomandate
Citește online varianta digitală
ECONOMISTUL nr. 16-17, 2016
Economistul 16-17, 14 octombrie 2016
Evenimente ASPES
Curs valutar
Social media
Alpha Bank
Alpha IMMpremier
Alpha IMMpremier
Alpha IMM Import-Export
Alpha IMM Import-Export
  • CECCAR
  • ASE
  • AFER
  • ROMSILVA
  • CAFR
  • BNR
  • ANAF
  • Curtea de Conturi
  • InterAgro
  • Catena
  • ICR
  • FNGCIMM
  • FRC
  • FRGC
  • Ministerul Economiei
  • SIF Banat-Crișana
  • AlphaBank
  • AOAR
  • PRO INVEST
  • Dignitas
  • The Money Channel
  • The Money Channel
  • Revista Audit Financiar
  • Revista PRACTICI DE AUDIT
  • Informația legislativă de care ai nevoie
  • Energy Report
  • Economia Online
  • Amfiteatru Economic
  • Œconomica
  • AIESEC
  • ASER
  • Hyperion
  • ISMB
  • Manpres
  • MailMan


rubrici ECONOMISTUL
Afaceri globale Am citit pentru dumneavoastră Business Cercetare, dezvoltare Dosar Finanțare Fonduri europene În dezbatere Macroeconomie Punctul pe I