Bine ați venit la  ECONOMISTUL!
Săptămânalul comunității economico-financiare din România

Revista Economistul te ține la curent cu ultimele știri, informații, articole și analize din domeniile economic, financiar, academic național și internațional.

cultură
și civilizație economică abonamente
Fii alături de noi în mediul social online și devino fanul nostru pe rețelele de socializare!

Economistul.ro folosește cookie-uri
Cookie-urile sunt fișiere text stocate pe calculatorul dvs. pentru a face experiența navigării pe site mai eficientă și mai plăcută.
Prin continuarea navigării, confirmați că sunteți de acord cu folosirea cookie-urilor - află mai multe despre cookie-uri
Mergi sus
ECONOMISTUL
editorial
print
a+
a-

Alpha Dogs on Catwalk

Economistul nr. 2, 31 ianuarie 2016  


Alpha Dogs on Catwalk

Omul Davosian. Această alăturare de cuvinte nu exprimă un concept antropologic consacrat, ci e o explorare. Vorbim nu despre o verigă lipsă a vreunui trecut „de dinainte de istorie”, ci mai curând despre o relicvă a viitorului. Acest Om se legitimează, într-un acces de antropologie ad hoc, drept rezident într-o suită de lumi concentrice: lumea celor care frecventează ambientul gânditor-strategic și plenipotent al Forumului Economic Mondial, apoi lumea celor preocupați de rosturile și resorturile lumii, inclusiv cei situați la o distanță mai mare decât cei minimum 25.000 de USD drept „taxă de socializare” în cinstitul conclav, apoi lumea întreagă care se naște în mod continuu din jocul de reprezentări al celor care fac lumea să se învârtă în jurul axelor lor proprii. Așadar, suntem cu toții „davosieni”, chiar dacă nu sporovăim cu făcătorii de trenduri, ci doar cu ale lor idei sau, pasivi, ne supunem acestora.

Prima lume, cea a făcătorilor și desfăcătorilor civilizației, este, înainte de orice, una profund densă în „capital”: și intelectual, și financiar. Ce-a de-A Patra Revoluție Industrială, profețită și profesată de o masă critică a acestei elite la ediția din 2016 a reuniunii de la Davos, este un produs de sinteză teribil al capitalismului.exe. Și sinteza asta deosebită se manifestă simultan: între acumulări patrimoniale succesorale și distrugeri creatoare binecuvântate de providență, între o aristocrație a inteligenței productive și o democrație a consumatorilor interconectați, între o tehnologie ce ne oferă lucruri care mai de care mai utile și una ce ne-ar face inutili, între o apropiere via click-uri frenetice și o alienare morbidă încastrată în varii ecrane reci. Această revoluție pare că se angajează și negociază într-un anturaj greu penetrabil, de masculi (și femele) alfa ce își demarchează teritoriile, defilând audio-vizual între scene, mese și mase.

A doua lume este cea care conștientizează că prima lume nu epuizează dezbaterile care o au ca debușeu pe cea de-a treia, cea întreagă. Comunitatea intelectuală asumată posedă (sau trebuie să posede) un coeficient de dezinvoltură și detașare care să surclaseze senzațiile de inhibare și sentimentele de margine pe care neinteracțiunea nemijlocită cu armiile de guru globali le poate provoca în culturi periferice. Putem să revedem probleme, așa cum putem și să prevedem soluții, le putem circula în propriile noastre „net”-uri de relații, putem construi feed-back-uri la cadrele de guvernanță în uz, fie ele private și publice, și putem lua parte la civilizarea, la domesticirea oricărei revoluții. Forumul de la Davos poate fi internaționalizat mental tocmai fiindcă este construit ca un format global de dialog și trebuie naționalizat, „tradus”, fiindcă nicio inginerie genetică nu pare a reuși încă să atrofieze cultura diferențelor.

A treia lume, lumea în întregul ei, îi conține deopotrivă pe cei care fac să se întâmple, înțeleg cum se întâmplă și, pur și simplu, li se întâmplă „revoluțiile” de tipul celor etalate la Davos. Succesul unei revoluții stă în calibrarea ei astfel încât să ostoiască așteptările unei mase critice, iar succesul fiecărui individ revoluționabil este să fie propriul lui revoluționar, să se înscrie deștept în masa critică autocalibrantă. În acest număr din Economistul s-a explorat, (auto)reflexiv și neaoș, fenomenul Davos și Omul care îi este asortat în diversele habitate de problematizare mai mult sau mai puțin fățișe. Și măcar trei reflecții se pot regăsi între deloc puținele găzduite de acest exercițiu editorial: care va fi relația de afaceri dintre om și robotul complement sau concurent?, ne vor folosi tehnologiile să ne guvernăm mai bine sau să fim mai bine guvernați? și de ce la (nu doar despre) Davos nu se vorbește măcar puțin românește?

comentarii
arhivă

Comentariile vor fi publicate doar după validarea acestora de către moderator. Nu vor fi publicate comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau la ură, precum și acuzații fără acoperire. Vă mulțumim!
comments powered by Disqus

ECONOMISTUL

Capitalul are roți, el vine singur dacă nu-i așternem gropi în față. Capitalul are roți și fuge ușor de un Stat-barieră.

Piața de capital rămâne în continuare o așteptare pentru economia românească. Atât reprezentanții companiilor, investitorii, cât și societățile care formează structura pieței de capital recunosc că, până acum, evoluția a fost doar parțial mulțumitoare.

Europa se schimbă! România caută căile pentru o dezvoltare sustenabilă. Acestea sunt realitățile lumii de azi, de care revista „Economistul” ține seama. Și pentru că lumea se schimbă, și revista pe care o citiți face acest lucru. Începând cu acest număr, „Economistul” își propune să fie mai aproape și mai profund de temele importante ale economiei și societății.

Alegerile locale din data de 5 iunie a.c. sunt considerate, fără îndoială, un important test politic. Există deja numeroase comentarii și analize referitoare la împlinirea sau nu a așteptărilor de înnoire a clasei politice. Așa după cum, alegerile locale sunt privite și ca un test al încrederii populației față de acțiunile DNA. Presa străină a privit cu uimire faptul că un primar din România a fost ales în timp ce se afla în anchetă, ba chiar în arest. Noi, aici, în România, avem o altă înțelegere față de gestul alegătorilor din Baia Mare, cei care au votat un Cătălin Cherecheș aflat în arest. Dar, trebuie remarcat faptul că antreprenorii români situează DNA între instituțiile cu cel mai înalt nivel de încredere (vezi pag. 36-39, „Pulsul mediului de afaceri”).

Economia românească prezintă toate semnele aparente că se află în creștere. Iată doar câțiva indicatori: creștere economică prognozată la nivelul de 4%, indicatori de venituri și cheltuieli care se înscriu în bugetul de stat pe anul acesta, o creștere spectaculoasă a consumului, o rată a inflației aflată la un minim record (minus 3%) și o rată a șomajului mai mică decât media europeană. Se pot adăuga și alți asemenea indicatori macroeconomici care arată progresele economiei autohtone.

analiticAți auzit de fractali? Ia uitați-vă la copaci! Ce vedeți? Niște structuri asimetrice, dar repetitive? Fractal este – potrivit definiției pe care o poate găsi oricine pe wikipedia – „o figură geometrică fragmentată sau frântă, care poate fi divizată în părți, astfel încât fiecare dintre acestea să fie (cel puțin) o copie miniaturală a întregului”. Termenul a fost introdus, în 1975, de Benoit Mandelbrot și provine din latinescul fractus, care înseamnă „fracturat” sau „spart”.
analiticÎn proiectul de buget pe anul 2016 al noului cabinet Dacian Cioloș, bugetul Serviciului Român de Informații (SRI) înregistrează o creștere spectaculoasă de aproape 20%, de la 1,55 miliarde lei în anul curent la 1,85 miliarde anul viitor. Această creștere bugetară extraordinară vine după o serie de impresionante creșteri succesive în cei doi ani precedenți, astfel încât din 2013 bugetul serviciului intern de informații sau de securitate a țării – sau, în orice caz, bugetul principalului serviciu interior de informații și securitate, că mai sunt câteva – a crescut cu nu mai puțin de 60%!
analiticSe discută, în ultimul timp, tot mai mult și mai insistent despre marile nereguli și abuzuri comise în procesul retrocedării bunurilor imobiliare (terenuri agricole, păduri, clădiri) naționalizate sau confiscate în timpul regimului comunist dictatorial. Pe măsură ce se înmulțesc dezvăluirile făcute de mass-media privind jaful nerușinat asupra patrimoniului național, crește nedumerirea și, totodată, indignarea opiniei publice autohtone, incapabilă să înțeleagă cum a fost posibil ca legi menite să repare marile nedreptăți, daunele (...)
Articole recomandate
Citește online varianta digitală
ECONOMISTUL nr. 16-17, 2016
Economistul 16-17, 14 octombrie 2016
Evenimente ASPES
Social media
Alpha Bank
Alpha IMMpremier
Alpha IMMpremier
Alpha IMM Import-Export
Alpha IMM Import-Export
  • CECCAR
  • ASE
  • AFER
  • ROMSILVA
  • CAFR
  • BNR
  • ANAF
  • Curtea de Conturi
  • InterAgro
  • Catena
  • ICR
  • FNGCIMM
  • FRC
  • FRGC
  • Ministerul Economiei
  • SIF Banat-Crișana
  • AlphaBank
  • AOAR
  • PRO INVEST
  • Dignitas
  • The Money Channel
  • The Money Channel
  • Revista Audit Financiar
  • Revista PRACTICI DE AUDIT
  • Informația legislativă de care ai nevoie
  • Energy Report
  • Economia Online
  • Amfiteatru Economic
  • Œconomica
  • AIESEC
  • ASER
  • Hyperion
  • ISMB
  • Manpres
  • MailMan


rubrici ECONOMISTUL
Afaceri globale Am citit pentru dumneavoastră Business Cercetare, dezvoltare Dosar Finanțare Fonduri europene În dezbatere Macroeconomie Punctul pe I