Bine aţi venit la  ECONOMISTUL!
Săptămânalul comunităţii economico-financiare din România

Revista Economistul te ţine la curent cu ultimele ştiri, informaţii, articole şi analize din domeniile economic, financiar, academic naţional şi internaţional.

cultură
şi civilizaţie economică abonamente
Fii alături de noi în mediul social online și devino fanul nostru pe reţelele de socializare!

Economistul.ro foloseşte cookie-uri
Cookie-urile sunt fişiere text stocate pe calculatorul dvs. pentru a face experienţa navigării pe site mai eficientă şi mai plăcută.
Prin continuarea navigării, confirmaţi că sunteţi de acord cu folosirea cookie-urilor - află mai multe despre cookie-uri
Mergi sus
ECONOMISTUL

Ajustări strategice de circumstanță

Economistul nr. 10, 01 iunie 2016

Ajustări strategice de circumstanță

Constrâns de realități, Guvernul Federației Ruse încearcă să-și adapteze strategia pe termen lung la meandrele evenimentelor economice interne și externe, corectând, din mers, proiectele afectate de trecerea timpului. În acest context, planul cuaternal de dezvoltare pe 2016-2019 se transformă în plan trienal 2017-2019, care va intra în vigoare ceva mai repede, respectiv, din toamna anului 2016. Până în luna octombrie a.c., exercițiul bugetar pe anul 2016 urmează să fie încheiat, cu rectificările de rigoare din luna iunie, anumite obiective prevăzute și nerealizate, cum ar fi, de pildă, privatizarea companiilor „Rosnefti” și „Bașnefti”, urmând a fi preluate în planul trienal.

Din însărcinarea președintelui Vladimir Putin, fostul vice-premier și ministru al finanțelor Alexei Kudrin elaborează un program de perspectivă, o platformă economică menită să sintetizeze liniile directoare ale politicii economice a guvernului federal. Este a patra experiență de acest fel, în decursul ultimilor 15 ani. Prima a fost cea întreprinsă în 2000 de către ministrul Gherman Gref, a doua – de către ministrul Elvira Nabiullina, în 2008, iar a treia – de către premierul Dimitri Medvedev, în 2014. Se consideră că dacă primele două proiecte au fost încercări de „modernizare” a economiei bazate pe exporturile de materie primă, al treilea era axat pe o restructurare masivă a economiei, cu accent pe dezvoltarea industriilor „de vârf”, pentru ca cel al lui Alexei Kudrin să facă posibilă o „liberalizare” a actualului curs, cu costuri politice minime (vezi „The Moskow Times”, nr. 5751, din 21-27 aprilie 2016).

Potrivit proiectelor de dezvoltare preconizate, PIB-ul Rusiei ar urma să crească, treptat, cu 1 la sută, în 2017, cu 3,3 la sută, în 2018, și cu 4,5 la sută, în 2019. Un adevărat „salt” este așteptat în dezvoltarea producției industriale (4-7 la sută, anual), cu precădere în industria chimică și construcțiile de mașini. În acest scop, în 2016, numai întreprinderile constructoare de mașini primesc subvenții de stat în sumă de 138 miliarde ruble. În 2015, investițiile s-au redus cu 3,4 miliarde dolari, dar se estimează că, în perioada 2018-19, acestea vor ajunge la un spor anual de 6-7 la sută (vezi „Kommersant”, nr. 68, din 20 aprilie 2016). Deosebit de dificilă, dacă nu imposibilă, este prognozarea prețului mondial al țițeiului, de care vor depinde, încă în mare măsură, veniturile bugetului federal. De aceea, planificatorii pesimiști pornesc de la premisa unei creșteri minime a acestuia, de la 25 dolari/baril, în 2016, la 35 dolari/baril, în 2018, deși, pentru perioada menționată, există evaluări optimiste, de 40-50 dolari/baril. Pronosticurile privind creșterea nivelului de trai sunt, și ele, modeste. Salariile și pensiile cu greu vor fi indexate în raport cu inflația (peste 10 la sută, în prezent), specialiștii temându-se că nici până în 2019 rata acesteia nu va scădea sub nivelul de 4 la sută, estimat pentru 2017.

Proiectele de dezvoltare depind de moneda națională

Soarta proiectelor de dezvoltare este strâns legată și de evoluția monedei naționale. După unii experți, ținând seama de prețul scăzut al țițeiului și de ritmul creșterii economice, credibilitatea rublei rămâne problematică, șansele ca ea să se aprecieze semnificativ în viitorul apropiat fiind greu de întrevăzut. La finele lunii aprilie 2016, un euro era cotat cu 75 ruble, iar un dolar cu 65 ruble, dar experții guvernului admit posibilitatea ca, până în 2019, un dolar să nu valoreze mai mult de 52 ruble. Comentând politica Băncii Centrale de menținere a cursului monedei naționale în fluctuație liberă, flotant, academicianul Victor Ivanter, directorul Institutului de Prognoză Economică, din Moscova, susține că, dacă el continuă să aibe oscilații mari, depreciindu-se, într-o zi, cu mai mult de 6 procente, înseamnă că este vorba nu despre un înotător care se luptă cu valurile, ci de cineva care se îneacă (vezi „Rossiiskaia Gazeta”, nr. 88, din 25 aprilie 2016). El admite că, față de anul 2014, situația s-a îmbunătățit întrucâtva, dar crede că, până la o stopare satisfăcătoare a volatilității rublei, mai sunt multe de făcut. În opinia sa, pentru a se ajunge la o stabilitate monetară propice stimulării economiei, eforturile factorilor de decizie trebuie să se concentreze cu mai multă stăruință asupra cauzelor fluctuațiilor rublei.

De bun augur pentru dezvoltarea mediului de afaceri este considerat faptul că, în primul trimestru al anului 2016, fuga capitalului peste hotare s-a redus de peste 4 ori, față de aceeași perioadă a anului 2015, respectiv, de la 32,9 miliarde dolari, la 7 miliarde dolari. Se compensează, într-un fel, deficitul balanței comerciale care, la 37,8 miliarde dolari import și 27,9 miliarde dolari export, în primul trimestru al anului 2016, a fost de 10 miliarde dolari (vezi „Kommersant. Denghi”, nr. 15, din 18-24 aprilie 2016). Autoritățile centrale consideră că tendința de reducere a importurilor (22,7 la sută), în raport cu diminuarea exportului (15 la sută), indică posibilitatea echilibrării balanței comerciale, cu condiția ca oferta pentru export să se diversifice, incluzând un volum mai mare de produse industriale competitive.

La finele primului trimestru al anului 2016, rezervele de valută ale Rusiei se ridicau la 390 miliarde dolari, prezentând o garanție credibilă pentru tranzacțiile internaționale ale țării. Pe plan intern, cererea de euro și dolari s-a ridicat, în luna februarie a.c., la un total de 5 miliarde dolari, fiind echilibrată de oferte de valută totalizând 4,7 miliarde dolari. Situația din sistemul bancar continuă să fie nefavorabilă mediului de afaceri. Politica dobânzilor practicată de către bănci afectează mai ales pe micii întreprinzători. Dacă, în primul trimestru al anului curent, dobânda medie anuală acordată pentru depozite a fost de 9,6 la sută, pentru creditele destinate întreprinderilor mici și mijlocii ea s-a ridicat la 18,3 la sută, nefiind de natură să le încurajeze investițiile. Aceasta, concomitent cu faptul că, pentru diverse lucrări executate pentru companii de stat, IMM-urile trebuie să primească de la beneficiari 25 miliarde ruble pe care respectivii nu se grăbesc să le plătească.

Anumiți comentatori sunt preocupați de nivelul prea ridicat al cheltuielilor militare (6,6 din PIB), în raport cu cele pentru protecție socială, care, chiar dacă sporesc cantitativ, de la an la an, nu reușesc să reducă sărăcia. Deși, față anul 2000, când cheltuielile bugetare la acest capitol reprezentau 47 la sută din bugetul federal, în prezent ele s-au ridicat la 60 la sută, aproximativ 11-13 la sută din populație trăiește încă din venituri mici, sub pragul minimumului existențial. Fondul Național de Rezervă și Fondul Bunăstării Naționale dispun de resurse pentru viitorii 2-3 ani (aproximativ 3.000 miliarde ruble), dar, dacă situația economiei nu se va îmbunătăți pentru a permite noi acumulări, ele se vor epuiza, cu consecințele de rigoare asupra proiectelor sociale. Unii teoreticieni consideră că propulsarea economiei nu este posibilă decât pe seama reducerii veniturilor populației, sporind profitul marilor companii chemate să facă investiții în ramuri de vârf. În darea de seamă pe 2015, prezentată în Duma de Stat, premierul Dimitri Medvedev a promis, însă, că nu va face reforme economice pe seama nivelului de trai al locuitorilor țării.

Populația așteapta transparență de la guvernul federal

Pentru clarificarea direcțiilor de bază ale macrostrategiei economice federale, au loc ample dezbateri publice, la care participă economiști și specialiști din diferite domenii de activitate. Ei sunt chemați să contribuie la descifrarea perspectivelor pe termen mediu și lung ale politicii monetare și de creditări ale Băncii Centrale, ale politicii fiscale a guvernului, implicațiile reformelor structurale preconizate, inclusiv cea a sistemului de pensii și alte aspecte fără a căror aprofundare nu este posibilă stabilirea mijloacelor de sporire a venitului național și de planificare sustenabilă a veniturilor și cheltuielilor bugetare. Cu acest prilej, s-a subliniat și necesitatea ca, în demersurile sale strategice, guvernul federal să dea dovadă de maximă transparență, pentru ca rezultatele acțiunilor sale să poată fi predictibile, atât pentru mediul de afaceri, cât și pentru populație. Oamenii trebuie să știe la ce să se aștepte în viitor, să nu fie induși în eroare prin promisiuni irealizabile. S-a auzit și opinia că, dacă manipularea bursieră, de către brokeri, este considerată un delict penal și pedepsită în consecință prin lege, firesc ar fi ca și manipularea membrilor societății de către autoritățile statului să fie sancționată drastic, deoarece, nu de puține ori, se dovedește mult mai nocivă.

comentarii
arhivă

Comentariile vor fi publicate doar după validarea acestora de către moderator. Nu vor fi publicate comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau la ură, precum și acuzații fără acoperire. Vă mulțumim!
comments powered by Disqus


articole
din aceeași categorie
arhivă

Cardinalul austriac Christoph Schönborn, la slujba comemorativă de la Stephansdom (catedrala Sfântul Ștefan), dedicată celor 333 de ani de la cea de-a doua eliberare a Vienei, a rostit cuvinte profetice: „Islamul va cuceri Europa? Mulți musulmani și-o doresc și afirmă că s-a încheiat cu Europa. (…) Dumnezeu, fie-ți milă de Europa!”

Reuniunea președinților și a premierilor celor mai dezvoltate 20 de economii ale lumii, cunoscută și sub denumirea de G20, este un simbol al globalizării. De fapt, toate temele de discuție din cadrul acestor sumituri sunt legate de probleme de securitate globală, liberalizarea comerțului mondial, protecția mediului, și mai ales, la ultima întâlnire, cap de afiș a fost migrația a milioane de musulmani spre statele europene.

Legătura dintre economie și olimpism e câtuși de puțin speculație. Atât jocurile olimpice (evenimentul ca atare, cu competițiile lui, care se desfășoară din patru în patru ani), cât și olimpiada (intervalul de patru ani dintre jocurile olimpice) înseamnă efort economic; dar și beneficiu? E o întrebare tot mai des însoțită de circumspecție. 

Starea necorespunzătoare a drumurilor și șoselelor Federației Ruse dă mult de furcă transportatorilor și posesorilor de autoturisme din această țară. În anii din urmă, autoritățile au ajuns să nu mai prididească cu reparațiile necesare în fiecare an, ceea ce provoacă nemulțumire și proteste din partea utilizatorilor. Cauzele impasului sunt controversate. Autoritățile preferă să dea vina pe condițiile de climă vitrege (ploi, viscole, ger) care provoacă erodări accelerate ale carosabilului, pe când diverșii comentatori sunt de părere că la mijloc este vorba despre slaba calitate a lucrărilor executate, despre neglijență, nepăsare sau furt de materiale.

Tom Harford este un economist și columnist respectat și respectabil pentru cărți cum ar fi „The Undercover Economist” sau pentru articole și editoriale publicate în Financial Times. Într-un astfel de text publicat cu ceva vreme în urmă (The Financial Times, ediția din 8/9 Noiembrie 2014), Tom Harford aborda problema inegalității economice, de altfel îndelung dezbătută în ultima vreme, dintr-un punct de vedere diferit de acela al altor economiști: a deține un pașaport emis de o țară dezvoltată... reprezintă un privilegiu și un avantaj pe care cetățenii unor astfel de țări îl dețin asupra locuitorilor statelor subdezvoltate sau în curs de dezvoltare. În vremurile noastre, inegalitatea nu mai este generată în primul rând de apartenența la clase sociale diferite, ci de apartenența la state cu un nivel de dezvoltare diferit. Statisticile arată că un cetățean britanic sau american beneficiază de un sistem de asigurări sociale și de sănătate și de un nivel de salarizare și educație superioare celor la care poate aspira un locuitor al, să spunem, Republicii Democratice Congo. Chiar dacă inegalitatea între cetățenii unei țări există și chiar s-ar părea că a crescut în ultimii ani, raportul între veniturile unei familii bogate și cele ale unei familii sărace s-a micșorat semnificativ în favoarea celor săraci; și s-a micșorat cu atât mai mult cu cât țara respectivă se află mai departe decât celelalte pe drumul dezvoltării și creșterii economice.

Din tigrul Balcanilor, cu o economie în plin avânt alimentată din belșug cu investițiii străine potențate de afluxul de credite ieftine, Turcia a devenit copilul-problemă care dă bătăi de cap Uniunii Europene și nu numai. În ultimii ani creșterea medie a PIB-ului a fost de 5,5% anual. Cu un PIB de peste 800 de miliarde de dolari, țara este între primele 20 de economii ale lumii. Investițiile directe au crescut de la 20 miliarde dolari în 2001 la peste 200 miliarde în 2013. Prețul caselor a crescut cu peste 50% începând cu finalul anului 2009 iar PIB-ul pe cap de locuitor s-a triplat față de anul 2003.

Nu este vorba, în cazul cetățenilor Federației Ruse, de săraci cu duhul, de care nu duce lipsă nici o țară, ci de săraci în adevăratul înțeles al cuvântului, adică de oameni care nu-și pot asigura hrana necesară, locuința, îmbrăcămintea, accesul la asistență medicală, educație și cultură. Într-o țară cu imense bogății naturale (zăcăminte de țiței, gaze, cărbuni, metale, inclusiv prețioase, uraniu, păduri, ape și întinse terenuri agricole), ar fi normal ca toți locuitorii să aibă un trai decent, ca ponderea persoanelor defavorizate în totalul populației să fie nesemnificativă. În realitate, lucrurile nu stau așa, numărul săracilor din Rusia fiind mai mare decât s-ar cuveni. A contribuit, din plin, la aceasta prelungita criză economică din ultimul timp.

Nivelul ridicat și structura datoriei globale (DG) a Chinei prezintă riscuri semnificative pentru politica monetară a țării și complică implementarea acesteia.

Dezbaterile privind viitorul Marii Britanii, în interiorul sau în afara Uniunii Europene au intrat în linie dreaptă, cele două tabere acuzându-se reciproc de faptul că prezintă deformat realitatea și că manipulează opinia publică. Fostul primar al Londrei, Boris Jonhnson – conservator și liderul taberei care militează pentru ieșirea din UE - afirmă că în cazul eșecului Brexit, Regatul Unit nu va putea să țină sub control imigrația care crește în ritm rapid.

Sfârșitul tranzacțiilor cash ar putea fi mai apropiat decât credem, iar trecerea la plățile exclusiv electronice nu mai este considerată o ficțiune sau o teorie a conspirației ocultei mondiale. Bănci centrale sau private și economiști de marcă propun eliminarea bancnotelor și a monedelor din portofelele noastre.

editorial Capitalul are roți, el vine singur dacă nu-i așternem gropi în față. Capitalul are roți și fuge ușor de un Stat-barieră. citește mai mult
analiticAți auzit de fractali? Ia uitați-vă la copaci! Ce vedeți? Niște structuri asimetrice, dar repetitive? Fractal este – potrivit definiției pe care o poate găsi oricine pe wikipedia – „o figură geometrică fragmentată sau frântă, care poate fi divizată în părți, astfel încât fiecare dintre acestea să fie (cel puțin) o copie miniaturală a întregului”. Termenul a fost introdus, în 1975, de Benoit Mandelbrot și provine din latinescul fractus, care înseamnă „fracturat” sau „spart”.
analiticÎn proiectul de buget pe anul 2016 al noului cabinet Dacian Cioloș, bugetul Serviciului Român de Informații (SRI) înregistrează o creștere spectaculoasă de aproape 20%, de la 1,55 miliarde lei în anul curent la 1,85 miliarde anul viitor. Această creștere bugetară extraordinară vine după o serie de impresionante creșteri succesive în cei doi ani precedenți, astfel încât din 2013 bugetul serviciului intern de informații sau de securitate a țării – sau, în orice caz, bugetul principalului serviciu interior de informații și securitate, că mai sunt câteva – a crescut cu nu mai puțin de 60%!
analiticSe discută, în ultimul timp, tot mai mult și mai insistent despre marile nereguli și abuzuri comise în procesul retrocedării bunurilor imobiliare (terenuri agricole, păduri, clădiri) naționalizate sau confiscate în timpul regimului comunist dictatorial. Pe măsură ce se înmulțesc dezvăluirile făcute de mass-media privind jaful nerușinat asupra patrimoniului național, crește nedumerirea și, totodată, indignarea opiniei publice autohtone, incapabilă să înțeleagă cum a fost posibil ca legi menite să repare marile nedreptăți, daunele (...)
Articole recomandate
Citește online varianta digitală
ECONOMISTUL nr. 16-17, 2016
Economistul 16-17, 14 octombrie 2016
Evenimente ASPES
Curs valutar
Social media
Alpha Bank
Alpha IMMpremier
Alpha IMMpremier
Alpha IMM Import-Export
Alpha IMM Import-Export
  • CECCAR
  • ASE
  • AFER
  • ROMSILVA
  • CAFR
  • BNR
  • ANAF
  • Curtea de Conturi
  • InterAgro
  • Catena
  • ICR
  • FNGCIMM
  • FRC
  • FRGC
  • Ministerul Economiei
  • SIF Banat-Crișana
  • AlphaBank
  • AOAR
  • PRO INVEST
  • Dignitas
  • The Money Channel
  • The Money Channel
  • Revista Audit Financiar
  • Revista PRACTICI DE AUDIT
  • Informația legislativă de care ai nevoie
  • Energy Report
  • Economia Online
  • Amfiteatru Economic
  • Œconomica
  • AIESEC
  • ASER
  • Hyperion
  • ISMB
  • Manpres
  • MailMan


rubrici ECONOMISTUL
Afaceri globale Am citit pentru dumneavoastră Business Cercetare, dezvoltare Dosar Finanțare Fonduri europene În dezbatere Macroeconomie Punctul pe I