Bine aţi venit la  ECONOMISTUL!
Săptămânalul comunităţii economico-financiare din România

Revista Economistul te ţine la curent cu ultimele ştiri, informaţii, articole şi analize din domeniile economic, financiar, academic naţional şi internaţional.

cultură
şi civilizaţie economică abonamente
Fii alături de noi în mediul social online și devino fanul nostru pe reţelele de socializare!

Economistul.ro foloseşte cookie-uri
Cookie-urile sunt fişiere text stocate pe calculatorul dvs. pentru a face experienţa navigării pe site mai eficientă şi mai plăcută.
Prin continuarea navigării, confirmaţi că sunteţi de acord cu folosirea cookie-urilor - află mai multe despre cookie-uri
Mergi sus
ECONOMISTUL
arhivă
print
a+
a-

AFACERI CUM LAUDE
Most Loved Employers. Piața muncii, vedere dinspre angajați

Florin Antonescu, profesor, jurnalist pe teme socio-economice
Economistul nr. 3, 15 februarie 2016

AFACERI CUM LAUDE Most Loved Employers. Piața muncii, vedere dinspre angajați

Într-un timp al veleitarismului confundat cu aspirația și al iluziei cultivate în sensul că motivația rezolvă orice, pragmatismul și profesionalismul unui demers cum este studiul Most Loved Employers pot să aducă o doză de obiectivitate în relațiile de pe piața muncii. Realizat de compania pentru cercetare de piață Mercury Research la inițiativa lansată de Inspire Group, „jucător activ și creativ în industria serviciilor de promovare a imaginii angajatorilor”, studiul îi ajută pe aceștia „să înțeleagă așteptările potențialilor angajați, punctele forte și punctele slabe și să-și construiască în mod informat un brand de angajator de succes”. În sens larg, oferă o imagine a pieței muncii din România, văzută din perspectiva salariaților, după criterii precum: cei mai cunoscuți angajatori de pe piața locală, industriile din România cu cea mai mare notorietate în rândul forței de muncă, beneficiile care contează ca atracție pentru prima angajare și cele care ar atrage determinând renunțarea la actualul loc de muncă, așteptările salariale medii la primul contact cu piața muncii, canalele de comunicare preferate de angajați în relația cu angajatorii. Tehnic vorbind, „este un studiu de piață de employer branding extern, calitativ și cantitativ”. Metoda de realizare este interviul online. Eșantionul respondenților, după cum îl caracterizează autorii cercetării, „este format din persoane cu vârste cuprinse între 19 și 45 de ani, cu un nivel mediu sau înalt de studii finalizate, din toate domeniile existente în piața din România”. Pe această cale, în ediția 2015, ale cărei rezultate tocmai au fost anunțate, s-au obținut informații relevante privind 178 de companii, din 16 industrii.

Angajatorii – notorietate și atracție, dus-întors

Sub aspectul notorietății, studiul arată că angajatorii cei mai cunoscuți de către subiecți sunt, în ordine, companiile RCS-RDS, Kaufland, Avon Cosmetics România, Lidl, Orange România, Vodafone România, McDonald’s România, Carrefour România, Telekom România, FAN Courier.

Ca locuri de angajare dorite, cel mai mult sunt indicate Google România, Microsoft România, Mercedes Benz România, urmate de BMW Group, Deloitte România, Dell, IBM România, SAP România, Porsche Finance Group România, Continental AG.

Cele mai căutate domenii economice

Domeniul de lucru cel mai des invocat ca dorință de angajare este cel de IT, pe care trei sferturi (73%) dintre cei chestionați îl indică în primul rând. Ponderea este în creștere față de cea înregistrată acum 2 ani (67%), la ediția precedentă a studiului. Practic, staționar în raport cu același moment 2013 se menține interesul pentru următoarele două sectoare economice nominalizate ca atractive în măsură importantă: auto (68%, față de 67%) și energie și industrie (54%, față de 56%). Scăderi semnificative de atracție de la o ediție la alta a studiului înregistrează domenii cum sunt tehnologie și servicii/producție (47% în 2015, de la 65% în 2013), bunuri de consum cu mișcare rapidă (FMCG – Fast Moving Consumer Goods, 45%, de la 58%), centre operaționale/BPO (44%, de la 66%). Cel mai scăzut interes, ca destinație de angajare, îl provoacă, și în 2015, agricultura, construcțiile și asigurările, acest din urmă domeniu, cu o diminuare la jumătate a atracției, de la 29% în 2013, la 14% acum.

Așteptări salariale și nu numai

În alegerea angajatorului, cel mai mult contează salariul – de departe, după cum arată studiul, chiar în creștere, de la o ediție la alta: 13,4%, față de 11,6%. În creștere ușoară, ca influență asupra deciziei, se arată și următoarele criterii, poziționate conform opiniei intervievaților: siguranța locului de muncă (8,2%, de la 7,8%) și respectarea contractului (7,7%, de la 7,5%). Beneficiile extrasalariale devin ceva mai importante decât oportunitățile de promovare. Pe aceeași linie, securitatea și protecția muncii devansează, în 2015, între criteriile de opțiune, programele de training și instruire și succesul pe piață al companiei. În cea mai mică măsură, respondenții indică drept semnificative pentru alegerea ca loc de muncă statutul multinațional al companiei (2,8%), fabricarea unor produse care „fac diferența” pe piață (2,4%), implicarea în programe CSR (2,1%).

Așteptările salariale medii ale candidaților la angajare fără experiență (entry-level) rezultă din studiu a fi situate la 1.631 lei, de unde acum 2 ani fuseseră la 1.283 lei. 40% dintre cei chestionați s-ar angaja cu un salariu încadrat undeva la 1.500 lei.

Atracția decisivă pentru angajare la un alt loc de muncă ar exercita-o creșterea salarială, estimată în urma sondajului la o medie de 37%. Rămânerea în actuala poziție, ca și o eventuală plecare ar fi determinate în cea mai mare măsură de beneficii precum: bonusuri de performanță, al treisprezecelea salariu, tichete de masă, asigurarea prânzului, timp de lucru flexibil.

Același studiu arată că aspiranții la un loc de muncă preferă să comunice online cu potențialii angajatori. Căutarea efectivă a unui job rezultă că se face prin accesarea atât a site-urilor de profil, cât și a celor de prezentare a firmelor economice.

La rândul lor, angajatorii pot solicita companiei Mercury Research elaborarea de rapoarte personalizate, cu informații, recomandări, factori determinanți, direcții de acțiune etc., pentru creșterea nivelului de notorietate și atractivitate a brandului de angajator.

Contribuții la dezvoltarea industriei de servicii HR

În contextul lansării rezultatelor pe 2015 ale studiului Most Loved Employers, Alina Anghel, Business Development Manager, Inspire Group, apreciază că acest studiu „demonstrează noua dimensiune a departamentelor de HR, care nu mai au doar o funcție de suport. Cu ajutorul instrumentului Most Loved Employers, profesioniștii în resurse umane au la dispoziție informații relevante pentru a realiza planuri de marketing de angajator cu obiective clar definite. Oferind departamentelor de resurse umane mai mult decât o funcție de suport, contribuim la dezvoltarea industriei de servicii de HR din România.”

Ioan Simu, director general, Mercury Research, conchide că marketingul de angajator poate să asigure atragerea angajaților potriviți în procesul de recrutare, ca o contracarare a lipsei de resurse umane, care restrânge profitabilitatea firmelor.

Rezultatele studiului „Most Loved Employers”

Top 10 al celor cunoscuți angajatori pe piața locală. CompaniaTop 10 al celor mai doriți angajatori de pe piața locală. Compania
1RCS/RDS1Google România
2Kaufland2Microsoft România
3Avon Cosmetics România3Mercedes-Benz România
4Lidl4BMV Group
5Orange România5Deloitte România
6Vodafone România6Dell
7McDonalds România7IBM România
8Carrefour România8SAP România
9Telekom România9Porsche Finance Group România
10Fan Courier10Continental AG

Industriile din România cu cea mai mare atractivitate în rândul forței de muncă și evoluția lor în ultimii ani

Criteriile care contează atunci când alegi angajatorul

Așteptările salariale medii pentru forța de muncă entry-level (neexperimentată, aflată la primul contact cu piața de muncă)

 

Cuvinte cheie: afaceri | piață | muncă | angajat | angajator | salariu
comentarii
arhivă

Comentariile vor fi publicate doar după validarea acestora de către moderator. Nu vor fi publicate comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau la ură, precum și acuzații fără acoperire. Vă mulțumim!
comments powered by Disqus


articole
din aceeași categorie
arhivă

Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR) a lansat „Programul de Guvernare 2016-2020 al mediului de afaceri”. „Acesta a fost transmis tuturor partidelor politice și așteptăm să ne cheme la discuții să vedem cine și-l asumă. Avem câteva semnale de la partidele mari că ar fi interesate”, a declarat Florin Jianu, președintele CNIPMMR. Programul este structurat pe șapte capitole și cuprinde Măsuri administrative/instituționale, Accesul la finanțare, Sprijinirea și promovarea antreprenoriatului, Stimularea creării de locuri de muncă în sectorul privat, IMM-urile inovative și internaționalizarea, Sprijinirea turismului, Măsuri legislative.

Companie cu capital privat, integral românesc, înființată în anul 1999, este distribuitor național al input-urilor de bază pentru producția agricolă: know-how, semințe, produse pentru protecția plantelor, îngrășăminte pentru sol, fertilizanți foliari, bioregulatori etc. Clienții (partenerii) săi sunt fermieri din toată țara (cultivatori), distribuitori locali, procesatori de produse agricole. Micii fermieri sunt deserviți fie prin magazinul propriu, fie prin intermediul magazinelor sau a distribuitorilor locali.

Industria auto a devenit una dintre ramurile importante ale economiei românești. Între sectoarele economice, aceasta se plasează pe locul al patrulea, cu o pondere de 4,7% din total, aproape la egalitate cu sectorul producerii de energie care deține, la nivelul anului trecut, 4,9%. De la preluarea companiei Automobile Dacia de către grupul francez Renault în 2005, numărul companiilor din domeniu, precum și afacerile acestora, a crescut de peste cinci ori în 10 ani, de la 3,8 miliarde euro la peste 20 miliarde euro în 2015. Cu toate acestea, ponderea Automobile Dacia și Ford în cifra de afaceri a întregului sector a scăzut la mai puțin de o treime, 71% aparținând companiilor producătoare de piese și subansamble, conform datelor comunicate de Asociația Constructorilor de Automobile din România (ACAROM). Ascensiunea puternică, care a devansat așteptările specialiștilor, s-a bazat aproape exclusiv pe investiții străine. Astfel, procentajul din cifra de afaceri care a revenit companiilor cu capital românesc din totalul celei înregistrate în industria auto a fost, în 2014, de 12%. Sectorul auto deține însă cea mai mare pondere la export, cu aproape un sfert din total, în 2015 valoarea exporturilor însumând 13 miliarde euro.

Nici Apple sau Samsung nu mai sunt ce au fost odinioară. În lumea gadgeturilor, odinioară e sinonim cu patru-cinci ani în urmă. Se pare că cei doi giganți mondiali, care au pus la pământ alte nume grele ale industriei, precum Nokia, Sony sau Motorola, sunt pe cale de a fi depășite de dragonii „made in China”, care cresc în cinci ani de la aproape nimic la peste 45 miliarde dolari – valoare de piață – cazul Xiaomi.

Interviu cu ing. Ciprian Pahonțu, director general al Regiei Naționale a Pădurilor - Romsilva

Interviu cu Mihai Cristian Dărmănescu, creatorul brandului Alfredo Seafood, unul dintre primii trei cei mai importanți jucători de pe piața importatorilor și distribuitorilor de pește și fructe de mare

Dacă în ultimii ani piața asigurărilor s-a confruntat cu probleme din cauza crizei ce a debutat în anul 2008, societățile de brokeraj își consolidează poziția, tot mai mulți români înțelegând că apelarea la un broker de asigurări nu presupune costuri suplimentare și este o soluție în avantajul lor.

Președintele României a promulgat recent Legea Supermarketurilor. Fermierii s-au temut că legea care le-ar facilita accesul în supermarketuri ar putea fi blocată ca urmare a presiunilor uriașe exercitate de reprezentanții marilor retaileri. Odată cu intrarea în vigoare a legii marile rețele de magazine sunt obligate să se aprovizioneze „pe lanțul scurt”, adică din zonele apropiate, ceea ce ar asigura și o prospețime a alimentelor. Există însă și excepții. Atunci când pe „lanțul scurt” nu se pot asigura cantitățile necesare, aprovizionarea se poate face cu produse din afara „lanțului scurt”. „Este o poveste că fermierii români nu au suficientă marfă să aprovizioneze supermarketurile. Producem, dar pentru că fermierii nu au avut unde să vândă, s-au orientat către export. De exemplu, eu înainte de intrarea pe piață a supermarketurilor produceam 7.000-8.000 de tone de cartofi. Acum produc doar 10 tone, pentru că nu am unde să vând. Dacă aș avea unde să vând, aș produce mai mult”, a declarat pentru „Economistul” președintele Ligii Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), Laurențiu Baciu. 

În mod evident, votul britanicilor pentru ieșirea din Uniunea Europeană a reprezentat un șoc pentru aproape toată lumea. Spun pentru aproape toată lumea pentru că anumite semne existau încă dinainte. În bătălia dusă de părțile direct implicate au fost aduse tot felul de argumente unele reale, altele mai puțin. Au trecut deja mai mult de 10 zile de la votul istoric și lucrurile încep să se clarifice. Reacțiile imediate încep să se estompeze, luciditatea luând locul isteriei și pesimismului catastrofic.

editorial Capitalul are roți, el vine singur dacă nu-i așternem gropi în față. Capitalul are roți și fuge ușor de un Stat-barieră. citește mai mult
analiticAți auzit de fractali? Ia uitați-vă la copaci! Ce vedeți? Niște structuri asimetrice, dar repetitive? Fractal este – potrivit definiției pe care o poate găsi oricine pe wikipedia – „o figură geometrică fragmentată sau frântă, care poate fi divizată în părți, astfel încât fiecare dintre acestea să fie (cel puțin) o copie miniaturală a întregului”. Termenul a fost introdus, în 1975, de Benoit Mandelbrot și provine din latinescul fractus, care înseamnă „fracturat” sau „spart”.
analiticÎn proiectul de buget pe anul 2016 al noului cabinet Dacian Cioloș, bugetul Serviciului Român de Informații (SRI) înregistrează o creștere spectaculoasă de aproape 20%, de la 1,55 miliarde lei în anul curent la 1,85 miliarde anul viitor. Această creștere bugetară extraordinară vine după o serie de impresionante creșteri succesive în cei doi ani precedenți, astfel încât din 2013 bugetul serviciului intern de informații sau de securitate a țării – sau, în orice caz, bugetul principalului serviciu interior de informații și securitate, că mai sunt câteva – a crescut cu nu mai puțin de 60%!
analiticSe discută, în ultimul timp, tot mai mult și mai insistent despre marile nereguli și abuzuri comise în procesul retrocedării bunurilor imobiliare (terenuri agricole, păduri, clădiri) naționalizate sau confiscate în timpul regimului comunist dictatorial. Pe măsură ce se înmulțesc dezvăluirile făcute de mass-media privind jaful nerușinat asupra patrimoniului național, crește nedumerirea și, totodată, indignarea opiniei publice autohtone, incapabilă să înțeleagă cum a fost posibil ca legi menite să repare marile nedreptăți, daunele (...)
Articole recomandate
Citește online varianta digitală
ECONOMISTUL nr. 16-17, 2016
Economistul 16-17, 14 octombrie 2016
Evenimente ASPES
Curs valutar
Social media
Alpha Bank
Alpha IMMpremier
Alpha IMMpremier
Alpha IMM Import-Export
Alpha IMM Import-Export
  • CECCAR
  • ASE
  • AFER
  • ROMSILVA
  • CAFR
  • BNR
  • ANAF
  • Curtea de Conturi
  • InterAgro
  • Catena
  • ICR
  • FNGCIMM
  • FRC
  • FRGC
  • Ministerul Economiei
  • SIF Banat-Crișana
  • AlphaBank
  • AOAR
  • PRO INVEST
  • Dignitas
  • The Money Channel
  • The Money Channel
  • Revista Audit Financiar
  • Revista PRACTICI DE AUDIT
  • Informația legislativă de care ai nevoie
  • Energy Report
  • Economia Online
  • Amfiteatru Economic
  • Œconomica
  • AIESEC
  • ASER
  • Hyperion
  • ISMB
  • Manpres
  • MailMan


rubrici ECONOMISTUL
Afaceri globale Am citit pentru dumneavoastră Business Cercetare, dezvoltare Dosar Finanțare Fonduri europene În dezbatere Macroeconomie Punctul pe I