Bine ați venit la  ECONOMISTUL!
Săptămânalul comunității economico-financiare din România

Revista Economistul te ține la curent cu ultimele știri, informații, articole și analize din domeniile economic, financiar, academic național și internațional.

cultură
și civilizație economică abonamente
Fii alături de noi în mediul social online și devino fanul nostru pe rețelele de socializare!

Economistul.ro folosește cookie-uri
Cookie-urile sunt fișiere text stocate pe calculatorul dvs. pentru a face experiența navigării pe site mai eficientă și mai plăcută.
Prin continuarea navigării, confirmați că sunteți de acord cu folosirea cookie-urilor - află mai multe despre cookie-uri
Mergi sus
ECONOMISTUL

Adevărata democratizare a României: să facem toți Colegiul Național de Apărare

Ionuț Bălan, jurnalist independent
Economistul nr. 11, 14 iunie 2016


Adevărata democratizare a României: să facem toți Colegiul Național de Apărare

PressOne scrie că 113 senatori și deputați, din totalul de 541 de membri ai Parlamentului, au absolvit Colegiul Național de Apărare, din subordinea ministerului de resort. Șapte dintre ei sunt foști sau actuali șefi de partide. Aceeași instituție a fost absolvită și de 7 dintre membrii guvernului tehnocrat Cioloș. Publicația mai enumeră pe această listă foști și actuali șefi ai SRI și SIE, consilieri prezidențiali, șefi din ANAF, precum și pe președintele Federației Române de Fotbal. Lista nu este exhaustivă.

Nici un act normativ nu impune absolvirea Colegiului pentru a avea acces la structurile înalte de putere din statul român. Cutuma este însă limpede. La concluzia asta au ajuns și autorii articolului din PressOne: Colegiul Național de Apărare este o „școală de cadre” a sistemului.

„Pentru mine, Colegiul Național de Apărare a fost o experiență benefică. La primul mandat, chiar am avut nevoie de o formă de învățământ care să ne pună la dispoziție anumite informații pe care nu aveam cum să le avem ca persoane normale, ca oameni de rând. Eu, în virtutea faptului că eram la primul mandat, mi-am dat seama că trebuie să mă duc undeva, să îmi spună cineva ce să fac, ce e buna guvernare, cum se face...”, spune deputata Gabriela Anghel – membră a Partidului Național Democrat, constituit din foștii PP-DD-iști care nu s-au înscris nici în PSD, nici în UNPR.

Nici că se putea declarație mai ilustrativă. Nu te faci politician pentru că deții apriori una sau mai multe calificări profesionale și ai idei despre cum ar trebui guvernat. Nu, sistemul însuși este cel care îți spune ce să faci, „ce e buna guvernare, cum se face”. Rezultatele se văd cu ochiul liber. Măcar știm de ce sistemul este, practic, nereformabil din interior. Cum ar putea fi, de vreme ce simplul acces la funcții este condiționat de facto de asimilarea actualei structuri de funcționare a statului, prin acest „rit de trecere” ce te consacră în rândurile celor eligibili pentru a exercita puterea, care este Colegiul Național de Apărare?

Așa se conservă și se autoperpetuează birocrația, prin întărirea caracterului de castă. Precum în Franța, care, prin tradiție, constituie idealul de etatism pentru români, și unde ca să devii demnitar trebuie să faci Școala Națională de Administrație. Măcar la francezi, structura este, cel puțin formal, civilă. La noi, militarizarea statului este cvasioficială. Dincolo de aparența de democrație și economie de piață, trăim într-o stare de necesitate permanentă, administrată birocratic.

Asta pentru că n-am vrut sau n-am putut să asimilăm sistemul meritocrat anglo-saxon, în care libertatea, piețele și bursele alocă resursele și în care structurile de stat sunt simplificate la maxim. Nu, la noi întregul spectru al orientărilor politice, de la stânga la dreapta, vrea ca resursele să fie redistribuite de birocrați. Este, de altfel, motivul pentru care tehnocrația se bucură de atâta prestanță în România. Tehnocratul este cel care are acces la o cunoaștere superioară, inaccesibilă omului de rând, prin care știe modul optim de realocare a resurselor în societate, pentru promovarea interesului public. De unde rezultă că tehnocrația nu este decât forma supremă de birocrație.

Așa se face că, oricine ajunge în interiorul sistemului cu cele mai oneste intenții de reformă, constată că reformarea e imposibilă și că, mai mult, trebuie chiar el să se schimbe după chipul și asemănarea sistemului pentru a putea continua să funcționeze în cadrul lui. Oricum, reformiștii onești sunt rari. În poziții-cheie ajung oricum, după cum s-a văzut, oameni deja formatați în modul antireformă. Doar au absolvit Colegiul Național de Apărare.

Practic, prin această instituție și altele, similare, cum ar fi Academia de Științe ale Securității Naționale, instituțiile de forță vor și reușesc să creeze o elită artificială, în condițiile în care societatea întârzie să-și autogenereze natural una. Problema – una dintre ele – este că această elită nu deține o știință propriu-zisă a guvernării, care ar trebui să fie o știință a conservării libertății și cooperării pașnice între oameni în societate. Elita de care vorbim nu știe să facă decât politică, adică să obțină și să conserve puterea.

Din toate astea rezultă că nu trăim de fapt în democrație. Recent, legislația electorală a fost liberalizată. Poți să-ți faci partid cu 3 membri. Și ce? Oricum n-ai nici o șansă să accezi la pârghiile puterii dacă n-ai făcut Colegiul Național de Apărare sau ceva asemănător.

Și atunci, de vreme ce învățământul este oricum obligatoriu (și nu orice fel de învățământ, ci cel impus de stat, cu agenda, programa și valorile sale specifice), ar trebui ca toți cetățenii României să fie obligați să facă Colegiul Național de Apărare. Însă transparent, pe față. Ai luat diploma de Bac? Vrei să faci o facultate? Foarte bine, fă-o, dar în paralel faci și Colegiul Național de Apărare. Nu vrei să faci facultate, ci să înveți o meserie? Foarte bine, dar vom crea și niște

Școli Profesionale de Apărare pe care vei fi obligat să le urmezi în paralel. Iată adevărata democratizare. În fond și la urma urmei, nu se știe niciodată când țara va avea nevoie de tine. Când interesele superioare o vor cere, trebuie să fii pregătit să preiei puterea și să lupți pentru conservarea sistemului.

comentarii
arhivă

Comentariile vor fi publicate doar după validarea acestora de către moderator. Nu vor fi publicate comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau la ură, precum și acuzații fără acoperire. Vă mulțumim!
comments powered by Disqus


articole
din aceeași categorie
arhivă

România, țara contrastelor, este imaginea care se desprinde din studiul INS intitulat „Condițiile de viață ale populației în anul 2015”. La nivel național, aproape jumătate dintre gospodării suportă cu dificultate sau cu mari eforturi cheltuielile curente, în timp ce doar una din șapte gospodării nu are probleme pentru plata facturilor curente. Astfel, peste 50% dintre restanțieri, au avut probleme cu plata facturilor la curent electric și la întreținere. În privința vacanțelor, România se situează pe ultimul loc în Europa, un sejur de o săptămână pe an fiind un lux pe care nu și-l pot permite aproximativ 70% dintre familii. În aceste condiții, dezvoltarea turismului intern este aproape imposibilă, creșterea bazându-se pe atragerea turiștilor străini.

Strategia „România competitivă” lansată pe data de 5 iulie în dezbatere publică se dorește a fi un proiect de țară care să transforme economia și societatea românească până la începutul viitorului deceniu. În principal, acest program prevede susținerea cu prioritate a factorilor care măresc PIB-ul potențial și încurajarea producției industriale și agricole în detrimentul consumului. În document se precizează că o creștere sănătoasă nu se mai poate face prin politici monetare, fiscale sau salariale care încurajează consumul, ci doar prin stimularea producției oriunde în România. Impactul bugetar estimat pentru atingerea tuturor obiectivelor fiind de 16,9 miliarde euro în următorii cinci ani (circa 10,5% din PIB pentru o perioadă de cinci ani).

Revista „Economistul” i-a provocat la un dialog „cu cărțile pe masă” pe doi dintre reprezentanții mediului bancar și al antreprenorilor. Sergiu Oprescu, președintele Consiliului Director al Asociației Române a Băncilor (ARB) și Florin Pogonaru, președintele Asociației Oamenilor de Afaceri din România (AOAR) discută tranșant despre relația bănci-companii antreprenoriale, despre cât de mult finanțează băncile economia reală, despre mediul economic, dar și despre soluții de viitor prin care economia românească poate crește.

Globalizarea economiei mondiale nu este o problemă nouă. Dezvoltarea business-ului la nivel internațional a generat de-a lungul timpului o integrare din ce în ce mai puternică a economiilor naționale în economia globală. Așa cum se menționează în introducerea la Planul de Acțiune BEPS elaborat de OECD (Organizația pentru Cooperare Economică și Dezvoltare), Liga Națiunilor a atras atenția încă din 1920 asupra faptului că în momentul în care diverse sisteme de impozitare interacționează se creează premisele unei duble taxări internaționale, fapt ce poate avea drept urmări încetiniri ale ritmului de dezvoltare a economiei globale și diminuări ale nivelului de prosperitate atins de diverse țări. Plecând de la aceste observații, majoritatea statelor lumii au înțeles necesitatea de a lua măsuri concertate în ceea ce privește eliminarea dublei impuneri, pe baza unor reguli recunoscute internațional și reunite în tratate bilaterale încheiate cu scopul de a reglementa eliminarea dublei taxări.

O  soluție pentru rezolvarea inechităților din sistemul asigurărilor sociale ar fi introducerea unui așa-numit pilon patru al sistemului de pensii. Astfel, cine îndeplinește condițiile de vârstă și vechime pentru ieșirea din activitate ar putea beneficia de o contribuție venită direct din impozitele plătite de cei pe care i-a crescut, aflați „în câmpul muncii” și care își achită corect dările către statul român.

Raportul de analiză „Percepțiile mediului de afaceri asupra economiei”, elaborat de agenția pentru cercetări de piață TNS - Transaction Network Services în beneficiul Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR), a angrenat, ca respondenți, 500 de decidenți la nivelul unor societăți comerciale din România (proprietari, asociați, persoane cu funcții de conducere de nivel superior), aleși pe regiuni istorice și domenii de activitate.

Consecință firească a obiectivelor sale și a funcțiilor pe care le îndeplinește, este în obiceiul Fondului Monetar Internațional să publice periodic analize ale conjuncturii economiei mondiale și ale stabilității sistemului financiar internațional. Cele mai recente rapoarte pe aceste subiecte demonstrează o aplicare sensibilă a experților instituției asupra modificărilor pe termen scurt în economia globală, de natură să influențeze eventuala consolidare a unor tendințe pe termen mediu și lung. În același timp, dincolo de „business as usual”, FMI se preocupă și de aprofundarea cercetărilor care atacă accentuarea disparităților din economia globală, restructurarea puterilor economice în plan global din ultimele două decenii având loc pe fondul unor inegalități majore în dispersia veniturilor și a averilor. Cifrele sunt cunoscute (1% din populația globului deținând 90% din averea globală), dar magnitudinea raporturilor care reflectă respectivele inegalități aduc în discuție paradigma capitalismului actual ca model economic și necesitatea unei noi ordini financiare globale, actuala fiind mult erodată de o etică și moralitate discutabilă. Este de observat că randamentul capitalului a depășit cu mult randamentul forței de muncă umane, singura creatoare de valoare, după cum banii, ca urmare a escaladării speculațiilor financiare sprijinite de inginerii financiare, au ajuns să se „reproducă” singuri. Condiția umană la nivel global pare să nu mai progreseze, în condițiile în care chiar societăți dezvoltate stabilizate se plâng de scăderea relativă a standardului de viață, iar clasa de mijloc, acolo unde a fost lider al pacificării sociale, este în pericol de diminuare.

Reglementarea internațională a procedurii insolvenței se extinde actualmente nu doar asupra entităților cu scop comercial și asupra unităților administrativ-teritoriale, dar și asupra persoanelor fizice.

Dezbaterile parlamentare pentru reexaminarea Legii privind darea în plată au deschis pentru promotorii parlamentari ai populismului exacerbat un motiv de atac asupra independenței Băncii Naționale a României (BNR) prin propunerea senatoarei Cristiana Anghel de a demite Consiliul de Administrație al BNR dacă se respinge raportul anual. Este adevărat că, poate acum, mânați în luptă de dorința de a schimba conducerea BNR, parlamentarii își vor îndeplini atribuțiile de monitorizare a activității băncii centrale prin dezbaterea rapoartelor anuale ale acesteia, inclusiv analiza situațiilor financiare, ce nu au mai fost puse în discuție de peste patru ani (ultimul raport dezbătut este cel pe anul 2011).

Sub presiunea mișcărilor religioase, care-l considerau dăunător, alcoolul a fost declarat prohibit în Statele Unite între 1920 și 1933.

editorial Capitalul are roți, el vine singur dacă nu-i așternem gropi în față. Capitalul are roți și fuge ușor de un Stat-barieră. citește mai mult
analiticAți auzit de fractali? Ia uitați-vă la copaci! Ce vedeți? Niște structuri asimetrice, dar repetitive? Fractal este – potrivit definiției pe care o poate găsi oricine pe wikipedia – „o figură geometrică fragmentată sau frântă, care poate fi divizată în părți, astfel încât fiecare dintre acestea să fie (cel puțin) o copie miniaturală a întregului”. Termenul a fost introdus, în 1975, de Benoit Mandelbrot și provine din latinescul fractus, care înseamnă „fracturat” sau „spart”.
analiticÎn proiectul de buget pe anul 2016 al noului cabinet Dacian Cioloș, bugetul Serviciului Român de Informații (SRI) înregistrează o creștere spectaculoasă de aproape 20%, de la 1,55 miliarde lei în anul curent la 1,85 miliarde anul viitor. Această creștere bugetară extraordinară vine după o serie de impresionante creșteri succesive în cei doi ani precedenți, astfel încât din 2013 bugetul serviciului intern de informații sau de securitate a țării – sau, în orice caz, bugetul principalului serviciu interior de informații și securitate, că mai sunt câteva – a crescut cu nu mai puțin de 60%!
analiticSe discută, în ultimul timp, tot mai mult și mai insistent despre marile nereguli și abuzuri comise în procesul retrocedării bunurilor imobiliare (terenuri agricole, păduri, clădiri) naționalizate sau confiscate în timpul regimului comunist dictatorial. Pe măsură ce se înmulțesc dezvăluirile făcute de mass-media privind jaful nerușinat asupra patrimoniului național, crește nedumerirea și, totodată, indignarea opiniei publice autohtone, incapabilă să înțeleagă cum a fost posibil ca legi menite să repare marile nedreptăți, daunele (...)
Articole recomandate
Citește online varianta digitală
ECONOMISTUL nr. 16-17, 2016
Economistul 16-17, 14 octombrie 2016
Evenimente ASPES
Curs valutar
Social media
Alpha Bank
Alpha IMMpremier
Alpha IMMpremier
Alpha IMM Import-Export
Alpha IMM Import-Export
  • CECCAR
  • ASE
  • AFER
  • ROMSILVA
  • CAFR
  • BNR
  • ANAF
  • Curtea de Conturi
  • InterAgro
  • Catena
  • ICR
  • FNGCIMM
  • FRC
  • FRGC
  • Ministerul Economiei
  • SIF Banat-Crișana
  • AlphaBank
  • AOAR
  • PRO INVEST
  • Dignitas
  • The Money Channel
  • The Money Channel
  • Revista Audit Financiar
  • Revista PRACTICI DE AUDIT
  • Informația legislativă de care ai nevoie
  • Energy Report
  • Economia Online
  • Amfiteatru Economic
  • Œconomica
  • AIESEC
  • ASER
  • Hyperion
  • ISMB
  • Manpres
  • MailMan


rubrici ECONOMISTUL
Afaceri globale Am citit pentru dumneavoastră Business Cercetare, dezvoltare Dosar Finanțare Fonduri europene În dezbatere Macroeconomie Punctul pe I