Bine ați venit la  ECONOMISTUL!
Săptămânalul comunității economico-financiare din România

Revista Economistul te ține la curent cu ultimele știri, informații, articole și analize din domeniile economic, financiar, academic național și internațional.

cultură
și civilizație economică abonamente
Fii alături de noi în mediul social online și devino fanul nostru pe rețelele de socializare!

Economistul.ro folosește cookie-uri
Cookie-urile sunt fișiere text stocate pe calculatorul dvs. pentru a face experiența navigării pe site mai eficientă și mai plăcută.
Prin continuarea navigării, confirmați că sunteți de acord cu folosirea cookie-urilor - află mai multe despre cookie-uri
Mergi sus
ECONOMISTUL

Absorbția fondurilor europene, o problemă transpartinică

Economistul nr. 10, 01 iunie 2016


Absorbția fondurilor europene, o problemă transpartinică

Slaba absorbție a fondurilor europene reprezintă unul dintre marile eșecuri ale României. Indiferent de culoarea politică a guvernelor de la Palatul Victoria, a organizării birocratice în ministere, agenții, sau alte forme organizatorice care să accelereze absorbția fondurilor europene, rezultatul a fost același: pierderea constantă de resurse ce ne erau puse la dispoziție pentru dezvoltare economică.

Potrivit celei mai recente situații publicate de Ministerul Fondurilor Europene, la 31 martie 2016, rata de absorbție efectivă ajungea la 61,57%. Aceasta înseamnă că România a încasat de la Comisia Europeană 11,73 miliarde de euro din cele 19,2 miliarde de euro – fonduri structurale și de coeziune – care i-au fost acordate în perioada 2017 - 2013. Chiar și în cazul în care această rată va crește la 70% – cum în mod optimist estimează autoritățile –, tot se vor pierde șase miliarde de euro. Sunt sume deloc de neglijat, care erau alocate țării noastre și care vor rămâne la Bruxelles. Antreprenorii s-au plâns constant de hățișul birocratic prin care trebuie să treacă încă din start când aplică pentru finanțare europeană, fiind în multe cazuri descurajați. Costurile unui mic întreprinzător când vrea să depună și să implementeze un proiect cu finanțare europeană sunt de multe ori prea mari, la care se mai adaugă și șpăgile solicitate de oficialii români.

Finanțarea europeană impulsionează PIB-ul

Importanța absorbției fondurilor europene constă în impulsul dat avansului produsului intern brut. În perioada de programare 2008 - 2015, efectul net al implementării proiectelor finanțate cu bani europeni a fost unul pozitiv. Cumulat la finele acestui interval, avansul PIB-ului a fost cu 10,6% mai mare decât dacă ar fi fost în absența acestor fonduri. Tot de aici rezultă însă și pierderea semnificativă, utilizarea integrală a sumelor puse la dispoziția noastră de către Comisia Europeană însemnând aproape dublarea stimulului pentru majorarea PIB-ului. Din păcate nu se va mai putea îmbunătăți foarte mult gradul de absorbție al fondurilor pentru exercițiul trecut. Cauzele care au condus la acest eșec au fost atât de dezbătute și analizate, încât o repetare a acestei situații și pentru noul exercițiu financiar care cuprinde perioada de programare bugetară a Uniunii Europene 2014 - 2020 ar fi o catastrofă pentru imaginea României.

În perioada de programare 2014 -2020, România beneficiază de fonduri europene în valoare de aproximativ 43 miliarde de euro, din care peste 22 miliarde de euro sunt alocate pentru politica de coeziune. Alocările cele mai importante sunt pentru Programul Operațional Infrastructura Mare (POIM) – 9,41 miliarde de euro și Programul Operațional Regional (POR) – 6,7 miliarde de euro.

Noua etapă de finanțări începe cu amânări

Dar și la această nouă etapă de finanțare nerambursabilă acordată de Comisia Europeană se înregistrează întârzieri. Până acum nu sunt publicate toate ghidurile necesare realizării proiectelor și nu este depus niciun proiect nou în cadrul celor două programe operaționale.
La această încetinire în ceea ce privește lansarea programelor operaționale s-a adăugat și lipsa unui pachet legislativ aplicabil cu privire la noua legislație a achizițiilor publice. Proiectul de lege privind achizițiile publice a fost promulgat prin decret prezidențial de către Klaus Iohannis de abia pe 19 mai a.c. Documentul face parte dintr-un pachet de patru propuneri de acte normative inițiate în 2015 de Guvern, care vor înlocui în curând actualul cadru legislativ referitor la achizițiile publice.

Remanierea ministrului Fondurilor Europene

Viteza redusă cu care s-a acționat în acest domeniu a condus la demisia ministrului Fondurilor Europene, Aura Răducu, la mai puțin de șase luni de la numirea sa în guvernul Cioloș. Noul ministru, Cristian Ghinea, a fost numit în funcție pe 27 aprilie. Sarcina sa nu este deloc ușoară, ținând cont de contraperformanțele celor care trebuiau să atragă finanțările europene. În perioada de programare 2007-2013 a existat o capacitate administrativă slabă, atât la nivelul autorităților de management, cât și la nivelul beneficiarilor. Chiar și în cazul în care regula de n+3 se aplică perioadei de programare 2014-2020, faptul că mai sunt 4 ani în care se pot realiza și contracta proiecte cu finanțare UE ar trebuie să fie un motiv de maximă îngrijorare. Afirmația are în vedere și dezangajarea automată a fondurilor europene, în cazul în care sumele nu sunt cheltuite conform alocărilor, fără a mai aduce în discuție presiunea asupra bugetului de stat pentru plata contribuției obligatorii către Comisia Europeană și a plăților către beneficiari până la rambursarea ulterioară.

Noul ministru al Fondurilor Europene promite o schimbare pozitivă și mai ales creșterea eficienței cheltuirii fondurilor europene. De exemplu, programul cu cele mai mari probleme, grad mic de absorbție și contestări ale modului în care au fost alocate finanțările a fost POSDRU 2007-2013. Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU) definește intervenția Fondului Social European în România în acord cu strategia de dezvoltare din domeniul resurselor umane.

Pentru POSDRU, România plătește de la buget aproximativ 420 de milioane de euro din cauza neregulilor constatate de către organele de control ale Bruxelles-ului. Ghinea promite ca noul Program Operațional Capital Uman (POCU) să nu se mai asemene din acest punct de vedere cu POSDRU. „Știu că sunt foarte mulți oameni care cred că se va repeta aceeași poveste, care se pregătesc să toace bani pe activități fără impact. Nu va mai fi așa, deja a fost gândit programul altfel, au fost presiuni venite de la Comisie, au fost schimbări decise chiar de predecesorii mei și atunci povestea POSDRU în acea formă nu se va repeta”, a declarat Cristian Ghinea pentru Hotnews, într-unul dintre primele interviuri date în calitate de ministru.

POSDRU a fost unul dintre cele mai controversate programe pentru care s-au acordat bani europeni din cauza unor deficiențe fie la nivel de management, fie la nivel de cereri de rambursare, motiv pentru care plățile au fost întrerupte de mai multe ori de Comisia Europeană.

În POSDRU au fost tot soiul de cursuri, traininguri la sate, pentru oameni care nici nu prea ajungeau pe la cursurile respective sau, dacă se duceau, se duceau pentru acea subvenție – era o plată de 1.500 de lei pe lună, timp de trei luni cât ținea pregătirea, sau de șase luni pe care oamenii respectivi o primeau dacă făceau act de prezență. Pentru că, în final, nu se alegeau cu nicio competență în plus și nimeni nu-i angaja. Realitatea este că în POSDRU s-au tocat bani pe lucruri inutile, iar beneficiarul final, cetățeanul român de la sate și zone defavorizate, nu a beneficiat la adevărata valoare a cheltuielii europene respective.

Pe de altă parte, un efect secundar a fost slăbirea instituțiilor statului care ar fi trebuit să se ocupe de problemele sociale. Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă a fost subfinanțată, recunoaște noul ministru al Fondurilor Europene. Prin noul program European, ANOFM va primi finanțare europeană, cu condiția să elaboreze proiecte prin care să angajeze în mod real oameni.

Ministerul Fondurilor Europene (MFE) vrea să lanseze, în perioada imediat următoare, apeluri de proiecte pe Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM) în valoare totală de aproape șapte miliarde euro, potrivit datelor publicate pe site-ul instituției. Valoarea totală a apelurilor dedicate transportului rutier depășește 3,48 miliarde euro, fiind vorba atât despre proiecte noi, cât și fazate. În cazul acestor proiecte, beneficiar eligibil va fi CNADNR. De asemenea, vor mai fi lansate apeluri de peste 1,97 miliarde euro dedicate transportului feroviar, unde beneficiari sunt CFR, Ministerul Transporturilor și Autoritatea pentru Reformă Feroviară. Administrațiile Portuare sunt beneficiari în cazul apelurilor privind infrastructura de transport naval, bugetul alocat prin POIM ridicându-se la 325 milioane euro.

Metrorex va avea un buget alocat de 726,2 milioane euro, prin apelurile ce urmează a fi lansate în luna mai. Potrivit MFE, valoarea totală a apelurilor de proiecte dedicate infrastructurii aeroportuare se ridică la 56,7 milioane euro, iar în ceea ce privește investițiile pentru creșterea gradului de siguranță a transportului – 90,8 milioane euro. Pentru infrastructura aferentă punctelor vamale alocarea se ridică la circa 22,7 milioane euro. n

comentarii
arhivă

Comentariile vor fi publicate doar după validarea acestora de către moderator. Nu vor fi publicate comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau la ură, precum și acuzații fără acoperire. Vă mulțumim!
comments powered by Disqus


articole
din aceeași categorie
arhivă

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a publicat, în august 2016, pe pagina oficială a Agenției, varianta finală a Ghidului Solicitantului pentru accesarea Schemei de ajutor de stat GBER „Stimularea dezvoltării regionale prin realizarea de investiții pentru procesarea și marketingul produselor din sectorul pomicol în vederea obținerii de produse neagricole”, aferentă submăsurii 4.2a „Sprijin pentru investiții în procesarea/marketingul produselor din sectorul pomicol”.

Interviu cu Gheorghe Boeru, președintele și fondatorul companiei „Romair Consulting”.

Prin PNDR 2014-2020 România are la dispoziție 8 miliarde de euro pentru investiții în agricultură și dezvoltare rurală, cu 1 miliard de euro mai puțin față de mandatul anterior. Așteptat cu interes de cei care vor să investească în agricultură și dezvoltare rurală, programul a pornit greoi, iar calendarul anunțat la începutul anului 2016, care prevedea lansarea mai multor submăsuri începând cu luna februarie, a fost amânat. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a justificat această modificare prin faptul că a lucrat la simplificarea procedurilor, precizând că amânarea nu atrage pierderi financiare.

România a trecut glonț pe lângă Planul Juncker, adăugând astfel încă o „performanță” negativă pe lunga listă a nerealizărilor cu care cei ce ne conduc ne obișnuiesc să trăim de 25 de ani încoace. Motivul este simplu și arată încă o dată un adevăr românesc trist și dureros: prostia, incompetența și neprofesionalismul puse dimpreună la treabă plasează România întotdeauna pe ultimul loc, și acum încă o dată.

Cu proiectele europene 2014-2020 suntem mai întârziați la această oră decât eram după același timp trecut din etapa 2007-2013. O spun autoritățile în domeniu, totuși fără îngrijorare, sigure că fazele ulterioare vor fi mai scurte decât echivalentele din exercițiul financiar precedent, pentru că documentația se va simplifica, va apărea o lege nouă pentru achiziții publice, se va micșora perioada de evaluare a proiectelor, contractarea va merge mai repede și, în general, vor acționa învățătura de minte și cea de meserie.

Dintre cei 1.830 de oameni care au beneficiat de proiectul de consiliere financiară și formare profesională derulat până de curând de Asociația de Dezvoltare în Afaceri (ADA), în mai multe sate din toată țara, marea majoritate erau în căutarea unui loc de muncă (43%) sau erau deja șomeri. Proiectul „Microcreditarea, componentă fundamentală a antreprenoriatului în mediu rural” a reușit să plaseze doar germenii de cristalizare a unui mod nou de a aborda conducerea fermelor mici din România, dar chiar și așa este un progres.

Crescând calitatea vieții, oamenii se schimbă și ei, trebuie să se raporteze la alt nivel de relaționare”, spune primarul orașului Chitila, Emilian Oprea. Concomitent, subliniază, și investitorii se simt mai atrași de un mediu civilizat, cu dotările edilitare pe care ei le caută – drumuri, canalizare, siguranță etc. În acest fel, orașul prosperă din punct de vedere economic, dovezi regăsindu-se în felul cum s-au integrat firme precum Autoklas, Farmexpert, Spicul și altele, toate oferind locuri de muncă pentru localnici, aproape de casă.

Cu obiectivul general „facilitarea tranziției la viața activă pentru cel puțin 500 de studenți înmatriculați la programele de studii din domeniul economie și afaceri internaționale, prin furnizarea unui pachet integrat de servicii de orientare, consiliere profesională, mentorat în carieră și stagii de practică la potențiali angajatori, contribuind astfel la îmbunătățirea șanselor de inserție pe piața muncii a absolvenților ciclului de licență și masterat din domeniul economie și afaceri internaționale (EAI)”, proiectul „Stagii de practică pentru studenții în domeniul economie - afaceri internaționale – PRACT-EAI”, este derulat de Academia de Studii Economice din București (prin Facultatea de Relații Economice Internaționale) – beneficiar și Asociația Națională a Exportatorilor și Importatorilor din România (ANEIR) – partener.

Între numeroasele și îndeosebi foarte necesarele proiecte derulate de Academia de Studii Economice din București cofinanțate din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013, proiectul „PRACT-EAI – Stagii de practică pentru studenții în domeniul economie - afaceri internaționale” (Contract POSDRU/161/2.1/G/140619, Domeniul major de intervenție 2.1 „Tranziția de la școală la viața activă”, manager de proiect prof. univ. dr. Dumitru Miron) se distinge prin complexitatea adresabilității ca arie de cuprindere vizând categoria beneficiarilor direcți, ca și prin profunzimea conexiunilor aplicative pe care le poate genera în timp.

Plaja – pe care de la an la an o vedeam tot mai îngustată, încât ne gândeam cu strângere de inimă că în câțiva ani n-o să mai găsim nisip nici cât să facem o „poză cu căluțu de la mare” –, în sfârșit, se lărgește. A început ultima etapă a proiectului de reabilitare a litoralului românesc al Mării Negre: „se toarnă” nisip la Eforie Nord. Proiectul se cheamă „Protecția și reabilitarea părții sudice a litoralului românesc al Mării Negre (Mamaia Sud, Tomis Nord, Tomis Centru, Tomis Sud, Eforie Nord)”.

editorial Capitalul are roți, el vine singur dacă nu-i așternem gropi în față. Capitalul are roți și fuge ușor de un Stat-barieră. citește mai mult
analiticAți auzit de fractali? Ia uitați-vă la copaci! Ce vedeți? Niște structuri asimetrice, dar repetitive? Fractal este – potrivit definiției pe care o poate găsi oricine pe wikipedia – „o figură geometrică fragmentată sau frântă, care poate fi divizată în părți, astfel încât fiecare dintre acestea să fie (cel puțin) o copie miniaturală a întregului”. Termenul a fost introdus, în 1975, de Benoit Mandelbrot și provine din latinescul fractus, care înseamnă „fracturat” sau „spart”.
analiticÎn proiectul de buget pe anul 2016 al noului cabinet Dacian Cioloș, bugetul Serviciului Român de Informații (SRI) înregistrează o creștere spectaculoasă de aproape 20%, de la 1,55 miliarde lei în anul curent la 1,85 miliarde anul viitor. Această creștere bugetară extraordinară vine după o serie de impresionante creșteri succesive în cei doi ani precedenți, astfel încât din 2013 bugetul serviciului intern de informații sau de securitate a țării – sau, în orice caz, bugetul principalului serviciu interior de informații și securitate, că mai sunt câteva – a crescut cu nu mai puțin de 60%!
analiticSe discută, în ultimul timp, tot mai mult și mai insistent despre marile nereguli și abuzuri comise în procesul retrocedării bunurilor imobiliare (terenuri agricole, păduri, clădiri) naționalizate sau confiscate în timpul regimului comunist dictatorial. Pe măsură ce se înmulțesc dezvăluirile făcute de mass-media privind jaful nerușinat asupra patrimoniului național, crește nedumerirea și, totodată, indignarea opiniei publice autohtone, incapabilă să înțeleagă cum a fost posibil ca legi menite să repare marile nedreptăți, daunele (...)
Articole recomandate
Citește online varianta digitală
ECONOMISTUL nr. 16-17, 2016
Economistul 16-17, 14 octombrie 2016
Evenimente ASPES
Curs valutar
Social media
Alpha Bank
Alpha IMMpremier
Alpha IMMpremier
Alpha IMM Import-Export
Alpha IMM Import-Export
  • CECCAR
  • ASE
  • AFER
  • ROMSILVA
  • CAFR
  • BNR
  • ANAF
  • Curtea de Conturi
  • InterAgro
  • Catena
  • ICR
  • FNGCIMM
  • FRC
  • FRGC
  • Ministerul Economiei
  • SIF Banat-Crișana
  • AlphaBank
  • AOAR
  • PRO INVEST
  • Dignitas
  • The Money Channel
  • The Money Channel
  • Revista Audit Financiar
  • Revista PRACTICI DE AUDIT
  • Informația legislativă de care ai nevoie
  • Energy Report
  • Economia Online
  • Amfiteatru Economic
  • Œconomica
  • AIESEC
  • ASER
  • Hyperion
  • ISMB
  • Manpres
  • MailMan


rubrici ECONOMISTUL
Afaceri globale Am citit pentru dumneavoastră Business Cercetare, dezvoltare Dosar Finanțare Fonduri europene În dezbatere Macroeconomie Punctul pe I