Bine ați venit la  ECONOMISTUL!
Săptămânalul comunității economico-financiare din România

Revista Economistul te ține la curent cu ultimele știri, informații, articole și analize din domeniile economic, financiar, academic național și internațional.

cultură
și civilizație economică abonamente
Fii alături de noi în mediul social online și devino fanul nostru pe rețelele de socializare!

Economistul.ro folosește cookie-uri
Cookie-urile sunt fișiere text stocate pe calculatorul dvs. pentru a face experiența navigării pe site mai eficientă și mai plăcută.
Prin continuarea navigării, confirmați că sunteți de acord cu folosirea cookie-urilor - află mai multe despre cookie-uri
Mergi sus
ECONOMISTUL
arhivă
print
a+
a-

20 de ani de Românie europeană
Piatra filosofală a schimbării

Economistul nr. 15, 22 aprilie 2013

20 de ani de Românie europeană Piatra filosofală a schimbării

În primul „episod” al „serialului” consacrat împlinirii a 20 de ani de la semnarea Acordului de asociere a României la Comunitățile Economice Europene (predecesoarele Uniunii Europene), ne-am referit mai mult la contextul istoric. Acum, a venit rândul unei analize pe text.

Asumându-ne riscul de a cantona mai mult timp în hățișul de reglementări (care – recunoaștem – nu poate să facă lectura mai plăcută), considerăm că este extrem de util să abordăm tema europesimiștilor și eurooptimiștilor din țara noastră dintr-o perspectivă riguroasă, mai ales în planul obligațiilor asumate de România ca expresie a unui incontestabil consens național.

MOMENTE INAUGURALE ȘI IDEI FONDATOARE. Nimic din ceea ce înseamnă în prezent relațiile cu Uniunea Europeană nu se poate înțelege dacă nu se face trimitere la Acordul de asociere semnat în urmă cu 20 de ani. De aceea propunem cititorilor o trecere în revistă a prevederilor care ne interesează în cel mai înalt grad. Textul extrem de amplu, pe zeci de pagini (126 articole), are o structură care relevă orientări programatice esențiale în întregul proces de tranziție spre economia de piață. Ceea ce la o privire mai puțin atentă se înfățișa ca două procese paralele – tranziția și aderarea la UE – constituia, pe fond, unul și același proces, cu elemente de certă complementaritate și de intercondiționare. Parlamentul, în funcțiune în 1993, a dat cea mai mare atenție Acordului de asociere, dezbaterile fiind în general convergente, semn al amintitului consens. A fost ratificat în Camera Deputaților la 15 martie și la Senat la 16 martie 1993. Promulgarea actului normativ aferent prin Legea nr. 20/1993 a avut loc peste zece zile. La 6 aprilie 1993, textul a apărut în „Monitorul Oficial”.

Preambulul lua în considerare o serie de fapte, de aspecte fundamentale, între care „importanța legăturilor tradiționale existente între România, Comunitate, statele sale membre, precum și valorile comune pe care le împărtășesc”, „voința României și Comunității de a întări aceste legături și de a stabili relații strânse și durabile, bazate pe reciprocitate, care să permită României să ia parte la procesul de integrare europeană”, „oportunitățile pentru o relație de o nouă calitate oferite de apariția unei noi democrații în România”. Totodată, se stabileau obiectivele asistenței date de CEE pentru continuarea și finalizarea procesului de tranziție a României spre un sistem politic și economic consonant cu principiile statului de drept și drepturile omului, inclusiv drepturile persoanelor aparținând minorităților, să practice un sistem pluripartid, bazat pe alegeri libere și democratice și să asigure liberalizarea economică.

Conform celor stipulate în preambul, Acordul a intrat în vigoare la 1 februarie 1995. Acest moment a fost pregătit de trecerea la aplicarea Acordului interimar la care ne-am mai referit. S-a urmărit să se asigure, mai rapid, o bază juridică pentru relațiile comerciale și, în primul rând, pentru liberalizarea progresivă a schimbului de mărfuri de diferite categorii.

În Acord s-a făcut o distincție clară între statutul de asociat și aspirația la statutul de membru, ceea ce semnifica, la acea dată, faptul că Uniunea dorea să rămână liberă, în materie de opțiuni, chiar după încheierea perioadei de aplicare, să dea finalitatea dorită (prorogare, niciun efect sau aderare). Oricum se reafirma sprijinul pentru procesul de transformare, pentru a-l face ireversibil, creându-se astfel o zonă de securitate și de previzibilitate economică și politică în estul continentului; pe de altă parte, se remarca atunci și se confirmă și astăzi (în 2013) multă prudență în privința finalităților politico-juridice și economice, condiționate de rezultatele concrete.

Acordul de asociere (incluzându-l și pe cel interimar) a creat un cadru instituțional general al raporturilor nu numai economice și comerciale, ci și politice, juridice dintre România și Comunitățile Economice Europene. Este vorba, în special, de Consiliul de asociere dintre România-UE și Comitetul Parlamentar Mixt, iar la nivel tehnic, de Comitetul de asociere și de opt subcomitete cu competențe sectoriale.

În instituțiile „asocierii” s-a desfășurat dialogul sistematic dintre autoritățile părților nu numai cu privire la aspectele generale ale pregătirii pentru aderarea României. Acest cadru instituțional a rămas – până la aderare – sistemul de referință în relațiile cu Uniunea Europeană, indiferent de etapele ulterioare (strategia întărită de preaderare, raport anual, PNAR, examinarea analitică, aspectele care decurgeau din negocieri).

[...]

Pentru acces complet la articol vă rugăm să vă abonați.

comentarii
arhivă

Comentariile vor fi publicate doar după validarea acestora de către moderator. Nu vor fi publicate comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau la ură, precum și acuzații fără acoperire. Vă mulțumim!
comments powered by Disqus


articole
din aceeași categorie
arhivă

Încheiem, în numărul de față, scurtul „serial” dedicat situației bugetare a României la cumpăna anilor 1989-1990, în condițiile binecunoscute, determinate de dramatica schimbare de regim politic în România, schimbare pe care autorul acestei retrospective a trăit-o (și, îndrăznește să spună, cu o participare notabilă), la cea mai mare intensitate, în calitate de coordonator al emisiunilor Televiziunii Române în zilele de 22, 23 și 24 decembrie, în urmă cu 24 de ani („Revoluția română în direct”).

S-a reținut, credem, din „episodul” precedent că, practic, România s-a aflat la cumpăna anilor 1989-1990 fără un buget național. Înlăturarea regimului antedecembrist a produs nu numai o ruptură politică radicală cu stările de fapt dinainte de 15 decembrie 1989 (când a început mișcarea revoluționară din Timișoara), ci și o dezorganizare profundă a întregii activități economice și sociale.

Cel puțin două argumente vin în sprijinul ideii publicistice de a se evoca stările de fapt de la finalul anului 1989 dintr-o perspectivă să-i zicem „bugetară”: pe ordinea de zi a vieții politico-economice actuale se află procedura de adoptare a proiectelor de buget pentru anul viitor, numeroase experiențe în materie din trecutul mai îndepărtat și mai apropiat fiind folositoare și în prezent; împlinirea, în decembrie, a 24 de ani de când s-a pus capăt regimului totalitar în România.

Încheiem, în numărul de față, „serialul” dedicat împlinirii unui secol de la momentul întemeietor reprezentat de lansarea inițiativei privind organizarea primului Congres al economiștilor români. Încheiem, de fapt, un demers preliminar, deoarece – cum am „descoperit” pe parcurs – există un bogat material documentar (referitor la modul în care au înțeles și au acționat economiștii din țara noastră să se organizeze), material care își așteaptă „investigatorii”.

Atât anii marii crize mondiale, cât și perioada care a marcat intrarea României în ciclul revenirii la trendul dezvoltării „normale” au relevat necesitatea ca formele de organizare și afirmare profesională ale economiștilor să se adapteze condițiilor în continuă schimbare.

Pe măsură ce avansăm în investigațiile menite să descopere fapte și date referitoare la tentativele de unire a forțelor economiștilor români în vederea afirmării lor mai puternice în spațiul public intern și extern – ca vector al modernizării țării –, constatăm că merită să fie puse în discuție teme neidentificate la începutul demersului nostru. La câteva dintre acestea ne vom referi în „episodul” de față.

Împlinirea unui secol de la inițierea primului Congres al economiștilor români este, incontestabil, un foarte bun prilej de a evoca momente definitorii ale procesului de constituire a unei organizații profesionale, la scară națională, a economiștilor români. În același timp, este un moment extrem de favorabil pentru abordarea modalităților prin care comunitatea noastră profesională din prezent (2013) poate să acționeze – pe temelia unor valoroase tradiții – tot în forme organizate, coerente pentru realizarea unor obiective comune.

AGER, Banca Națională a României și, individual, unii colegi de breaslă s-au aplecat asupra momentului aniversar care poate constitui o mare oportunitate pentru regândirea modalităților de acțiune ale comunității economice din țara noastră în vederea afirmării ei ca o voce mai puternică, distinctă în întreaga societate actuală și din viitorul previzibil. Deocamdată, pe măsură ce tema este aprofundată în „Economistul”, constatăm că există încă prea multe „pete albe” care impun un efort mai mare de investigare a trecutului mai îndepărtat sau mai apropiat.

În timp ce, deopotrivă, retrospectivele și prospectivele pendulează între un trecut idealizat și un viitor ideal, realitățile prezentului readuc în prim-plan, fie și numai în sferele de activitate ale profesiei de economist (cu toate ramurile și... rămurelele ei), tema solidarității de breaslă.

„Serialul” dedicat împlinirii unui secol de la lansarea ideii de a se organiza primul Congres al economiștilor români a demarat în numărul precedent al revistei noastre sub semnul emblematic al personalităților care au declanșat generosul demers. Se încununa, astfel, o perioadă relativ îndelungată în care modernizarea economico-socială a României era, deopotrivă, cauza și efectul acțiunii unei comunități profesionale în continuă ascensiune, generatoare de valoare adăugată în științele, în instituțiile de învățământ și în practica nemijlocită din lumea afacerilor.

editorial Capitalul are roți, el vine singur dacă nu-i așternem gropi în față. Capitalul are roți și fuge ușor de un Stat-barieră. citește mai mult
analiticAți auzit de fractali? Ia uitați-vă la copaci! Ce vedeți? Niște structuri asimetrice, dar repetitive? Fractal este – potrivit definiției pe care o poate găsi oricine pe wikipedia – „o figură geometrică fragmentată sau frântă, care poate fi divizată în părți, astfel încât fiecare dintre acestea să fie (cel puțin) o copie miniaturală a întregului”. Termenul a fost introdus, în 1975, de Benoit Mandelbrot și provine din latinescul fractus, care înseamnă „fracturat” sau „spart”.
analiticÎn proiectul de buget pe anul 2016 al noului cabinet Dacian Cioloș, bugetul Serviciului Român de Informații (SRI) înregistrează o creștere spectaculoasă de aproape 20%, de la 1,55 miliarde lei în anul curent la 1,85 miliarde anul viitor. Această creștere bugetară extraordinară vine după o serie de impresionante creșteri succesive în cei doi ani precedenți, astfel încât din 2013 bugetul serviciului intern de informații sau de securitate a țării – sau, în orice caz, bugetul principalului serviciu interior de informații și securitate, că mai sunt câteva – a crescut cu nu mai puțin de 60%!
analiticSe discută, în ultimul timp, tot mai mult și mai insistent despre marile nereguli și abuzuri comise în procesul retrocedării bunurilor imobiliare (terenuri agricole, păduri, clădiri) naționalizate sau confiscate în timpul regimului comunist dictatorial. Pe măsură ce se înmulțesc dezvăluirile făcute de mass-media privind jaful nerușinat asupra patrimoniului național, crește nedumerirea și, totodată, indignarea opiniei publice autohtone, incapabilă să înțeleagă cum a fost posibil ca legi menite să repare marile nedreptăți, daunele (...)
Articole recomandate
Citește online varianta digitală
ECONOMISTUL nr. 16-17, 2016
Economistul 16-17, 14 octombrie 2016
Evenimente ASPES
Curs valutar
Social media
Alpha Bank
Alpha IMMpremier
Alpha IMMpremier
Alpha IMM Import-Export
Alpha IMM Import-Export
  • CECCAR
  • ASE
  • AFER
  • ROMSILVA
  • CAFR
  • BNR
  • ANAF
  • Curtea de Conturi
  • InterAgro
  • Catena
  • ICR
  • FNGCIMM
  • FRC
  • FRGC
  • Ministerul Economiei
  • SIF Banat-Crișana
  • AlphaBank
  • AOAR
  • PRO INVEST
  • Dignitas
  • The Money Channel
  • The Money Channel
  • Revista Audit Financiar
  • Revista PRACTICI DE AUDIT
  • Informația legislativă de care ai nevoie
  • Energy Report
  • Economia Online
  • Amfiteatru Economic
  • Œconomica
  • AIESEC
  • ASER
  • Hyperion
  • ISMB
  • Manpres
  • MailMan


rubrici ECONOMISTUL
Afaceri globale Am citit pentru dumneavoastră Business Cercetare, dezvoltare Dosar Finanțare Fonduri europene În dezbatere Macroeconomie Punctul pe I